Iubirile Regelui Mihai

Aseara stateam in living si citeam ultimul roman al lui Pascal Brukner pe care doar il cumparasem de la carturesti. Carturesti. Sotul meu, care doar si-a cumparat bicicleta, venise de la un tur prin cartier si era foarte dornic sa imi povesteasca despre noua sa experienta pe doua roti. Habar nu am cum am ajuns de la cuvinte si spite la perioada interbelica si regele Mihai. Si nici nu stiu cat de repede ne-am schimbat rolurile intre noi: eu, din ascultator, in orator si invers. 

 Tocmai terminasem de citit materialele despre tineretea Regelui Mihai si evident ca ii faceam lui capul calendar povestindu-i noile picanterii descoperite. Pe cat sunt eu de colerica si temperamentala, pe atat este el de rabdator si cumpatat. Da, au spus-o altii inaintea mea si mai destepti decat mine, contrastele se atrag (si , uneori, mai fac si casa buna impreuna). Dupa cateva clipe (care lui, probabil, i s-au parut nesfarsite) m-a intrebat: de ce nu-i scrii pe blog lui Ion Cristoiu sau lui Stelian Tanase, ca si ei sunt  pasionati de perioada interbelica, ca si tine. Si vorbesc tot la fel de mult ca tine. Ce curios as fi cine o sa va asculte  cand vorbiti toti laolalta? Mi-a cam taiat elanul, nu prea mai aveam chef sa-i povestesc nimic. Prin urmare, ma razbun acum pe tastatura. Daca sunteti curiosi sa cititi despre iubirile din tinerete ale regelui Mihai, sa-i dam bataie: eu cu povestitul, voi cu cititul.

Prima iubire a regelui Mihai a fost o anume Yvonica. Relaţia acestora, consemnată în jurnalul regelui Carol al II-lea, tatăl lui Mihai, a avut loc intre anii 1937-1939 şi s-a încheiat abrupt, cand Yvonica a acceptat suma de 2.000.000 de lei ca să iasă din viaţa tânărului prinţ. Tatăl lui, Carol al II-lea, nota în jurnalul personal: “Mihăiţă e pe punctul de a fi complet vindecat de durerea lui şi copt pentru o altă «femeie»”.  Aceasta nota dateaza  chiar din  ziua în care tot acesta menţionează că i-a avut invitaţi la masă pe industriaşul Nicolae Malaxa şi pe soţia acestuia impreuna cu fiica lor, Irina . Idila dintre principe si Lulu, adica Irina Malaxa,  a fost una  dintre cele mai frumoase povesti de dragoste din perioada interbelica. In 1938, cand s-au cunoscut, nici unul dintre ei nu implinise 18 ani. Se pare ca a fost dragoste la prima vedere, iar tinerii pareau sa aiba consimtamantul tacit al tatilor lor: regele Carol al II-lea si magnatul Nicolae Malaxa.

Daca, pana sa o intalneasca pe Lulu, principele era preocupat de masini sportive, cai de rasa , barci cu motor si arme de vanatoare, cand a zarit-o intr-o statiune pe malul Marii Negre, vechile pasiuni au trecut in plan secund, pentru ca Lulu era o frumusete de fata: zvelta, bruneta cu trasaturi elene, gratioasa, cultivata, volubila,  romantica, afectuoasa si rafinata. Si cum dragostea nu cere voie sa se instaleze, cei doi tineri puteau fi vazuti mereu impreuna: la tenis, pe hipodrom, in bazinul de inot, la vanatoare  sau la plimbare cu masina princiara, un Alfa Romeo. Principele indragostit canta Brahms, Mozart, Bach sau Debussy la pian, iar Lulu asculta.

Tineretea subjuga si inmoaie asperitatea vietii, motiv pentru care presa vremii consemna relatia cu simpatie si in limita bunului simt, aproape protejand-o. Idila de la Bucureşti a ajuns şi în paginile presei străine, iar cei doi tineri erau descrişi admirativ de cotidianul "The Palm Beach Report": "El, inalt şi blond, iar ea, subţirică, brunetă, cu un splendid profil de grecoaică, fac un cuplu atât de contrastant…"

Desi parea ca tatii celor doi tineri incurajau relatia, se pare ca fiecare isi urmarea interesul personal:  Regele Carol al II-lea dorea ca prinţul Mihai să stea cât mai departe de politică şi de tron, iar Malaxa urmarea obtinerea de noi avantaje financiare din relatia cu Casa Re gaa. Era de notorietate faptul ca magnatul deţinea cea mai mare avere din epocă datorită sprijinului masiv acordat de stat, sub formă de credite şi comenzi. Presa vremii consemna  că au fost ani în care 98% din producţie era livrată către stat, iar profiturile obţinute atingeau rate intre 300 şi 1.000%. O  parte din acestea s-au întors la rege sub formă de donaţii şi acţiuni, sau pur si simplu sub forma castigurilor obtinute de rege la partidele de poker.Singurele care nu au incurajat aceasta idila erau mama prinţului Mihai, prinţesa Elena, care-şi dorea o parteneră cu sânge albastru pentru unicul său fiu, si matusa lui, prinţesa de Spoleto, ulterior ducesă de Aosta . Abdicarea Regelui Carol al II-lea în toamna anului 1940 l-a propulsat  pe principele Mihai pe tronul rămas liber. Noul  Rege al României a rupt relatia cu Lulu Malaxa  din raţiuni de stat şi din presiunile exercitate de  cele doua femei prezente in viata sa. El urma sa treaca prin vremurile tulburi ale celui de-al Doilea Război Mondial si sa cunoasca la un moment dat, o noua iubire.

Cand Lulu Malaxa avea 20 de ani, l-a cunoscut pe doctorul George Emil Palade,  viitorul mare savant şi cercetător în domeniul biologiei celulare, care era cu 9 ani mai mare decat ea.  Fiul unui profesor de filosofie şi al unei învăţătoare, Palade avea o carieră in plina ascensiune în medicină internă, un doctorat în anatomie microscopică absolvit la numai 28 de ani, sub îndrumarea a două personalitati din lumea medicala: Francisc Rainer şi Andre Boivin, profesori de anatomie şi biochimie. Lulu Malaxa şi George Emil Palade s-au căsătorit în acelaşi an si , sase ani mai tarziu, au emigrat în SUA. Irina şi George Palade au avut doi copii, Georgia Palade Von Dusen si Philip Palade, care au devenit moştenitorii averii Malaxa, confiscata de legionari şi naţionalizata ulterior de comunişti. George Emil Palade  s-a recăsătorit în 1970, cu Marilyn Gist Farquhar, iar cariera sa a fost un fulminanta, neegalata de catre nici un alt savant roman: a indeplinit calitatea de "Visiting Investigator" la Institutul Rockefeller din New York unde a inceput ca  asistent si a devenit ulterior  membru asociat, membru titular, şef al Laboratorului de biologie celulară şi profesor de biologie. Din anul 1972 a fost deful Catedra de Biologie celulară a Universităţii Yale din New York. George Emil Palade a murit în octombrie 2008.

Nationalizarea din 1948, i-a confiscat lui Nicoale Malaxa toate proprietăţile şi a devenit angajat într-una din fabricile sale. cand a fost trimis într-o delegaţie comercială la Viena, Malaxa a refuzat să se întoarcă în România, a  plecat în SUA şi s-a stabilit la New York. In America, dupa mai multi ani, industriaşul a fost acuzat public de colaborare cu Garda de Fier, iar autorităţile americane au intentionat să-l deporteze, dar acesta murise deja în 1965. Nicolae Malaxa a fost fericit să imbatraneasca aproape de fiica, de ginerele si de nepotii sai,  Georgia Palade Von Dusen si Philip Palade. La patru ani după moartea tatălui său, Lulu Malaxa a murit răpusă de o boală la numai 48 de ani, cu cinci ani înainte ca soţul său să primească Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină.

In 1974, George Emil Palade avea să primească premiul Nobel pentru medicină ca reprezentant al SUA, stat al cărui cetăţean devenise intre timp. După revoluţie, cei doi nepoţi ai lui Nicolae au primit de la statul român despăgubiri de 622,5 milioane lei pentru Uzina Faur (fosta uzină Nicolae Malaxa, fostă 23 August), 384,7 milioane lei pentru Uzina Republica şi 73,3 milioane lei pentru Combinatul Siderurgic Reşiţa. Este un lucru stiut ca nu este permis capetelor incoronate sa iubeasca cu inima, ci doar cu mintea. Dar tanarul principe nu invatase inca lectia potrivit careia regatele se sprijina pe aliante, iar iubirea sa fie lasata in grija supusilor.  Drept urmare, tanarul rege  se indragosteste la putin timp de actrița Mariella Lotti.  Regele Mihai a cunoscut-o pe Mariella Lotti în 1939, când ambii  aveau  18 ani. Actrița se afla în România pentru a da o primă reprezentaţie de gală la Teatrul Regal din Bucureşti. La 18 aprilie 1948, jurnalul France Dimanche relata despre povestea de dragoste dintre Regele Mihai al României şi actriţa italiană, celebră în acea perioada de timp. “Prima lor întâlnire a avut loc pe 19 octombrie 1939.

Mariella Lotti, vedeta unei trupe italiene aflate în turneu în România, dădea o primă reprezentaţie de gală la teatrul regal din Bucureşti. Din loja sa, Mihai de România n-a slăbit-o din ochi. Săptămâna următoare, pe 25 octombrie, ziua în care împlinea 18 ani, Mihai a obţinut, favor special, autorizaţia de a-i prezenta pe Mariella Lotti şi pe tovarăşii săi Curţii Regale a României. A dansat toată seara cu ea”. Idila se afla abia la început. “Odată încheiate reprezentaţiile trupei în România, Mariella nu s-a întors la Roma. S-a instalat într-un luxos hotel al Capitalei şi a locuit acolo timp de două luni. În fiecare dimineaţă, Mihai de România o lua cu maşina în lungi plimbări”, scria France Dimanche.

Războiul a întrerupt povestea de amor dintre Mihai şi Mariella, iar femeia s-a întors la Roma unde trebuia sa onoreze niste contracte. Actriţa a continuat sa  ii scrie zilnic iubitului ei, insa regele nu-i răspundea. Desi i se propusese să joace în «La Tosca», alături de Michel Simon”, Mariella Lotti refuza rolurile, dorindu-si doar sa se intoarca in Romania.

În 1944, când a revenit la Bucureşti pentru a se întâlni cu Regele Mihai, Mariella Lotti a jucat într-o coproducţie româno-italiană, “Escadrila albă”, un film de război despre activitatea escadrilelor sanitare pilotate de femei infirmiere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mariella Lotti interpreta rolul Elenei Muşat si a jucat alături de Lucia Sturdza- Bulandra, in regia lui Ion Sava.

Călătoria sa a fost însă una dintre cele mai scurte, deoarece noul rege i-a permis accesul doar în cadrul unor foarte scurte audienţe. Dezamagita, s-a intors la Roma si şi-a anunţat sora şi prietenii ca intentioneaza sa se calugareasca.  Când a apărut articolul  în France Dimanche, Regele Mihai se afla de câteva luni în exil şi se logodise cu prinţesa Ana de Bourbon-Parma, cu care avea să se căsătorească în luna iunie a aceluiaşi an. Momentul aparitiei articolului era total neadecvat de vreme ce  publica urmarea unei  povesti de dragoste care se consumase înaintea logodnei regelui.

Mariella si-a reziliat imediat cel de-al doilea contract şi si-a trimis actele pentru inscrierea in mănăstire. Disperati, apropiatii ei l-au anuntat pe regele Mihai, care i-a scris Mariellei  sfătuind-o  să nu ia nici o decizie iremediabilă si să aştepte până la abdicarea sa. In timpul filmarilor în Sicilia pentru un film folcloric a aflat, din ziare, despre logodna lui Mihai cu Ana de Bourbon-Parma.  

Nu dupa mult timp, publicaţia France Dimanche iesea cu titlul de pe prima pagină că “Abandonată de Mihai de România, actriţa Mariella Lotti se retrage la mănăstire”. In articol se mentiona: “Actriţa italiană Mariella Lotti se va călugări, în câteva zile, la mănăstirea Llarri, din dragoste pentru Mihai de România. După ce a aflat că Mihai de România urma să se însoare cu Ana de Bourbon- Parma, Mariella nu şi-a putut domina durerea. Prea multe amintiri recente îi copleşeau mintea”. Desi a fost acceptata, s-a razgandit ulterior. Mariella Lotti a  debutat  în pelicula “Jeanne Dore”,  a interpretat roluri memorabile în “Puntea suspinelor” (1940), “I mariti-Tempesta d’amore” (1941) si “Fari nella nebbia” (1942). Ultimului său film a fost  “Nez de cuir”, o coproducţie franco-italiană în care l-a avut ca partener pe Jean Marais, cand  avea doar 31 de ani si devenise una dintre cele mai apreciate actriţe italiene ale anilor ’40.

Mariella a murit în 2006, la 85 de ani. După Yvonica,  Irina Malaxa si Mariella Lotti a urmat, începând cu 1942, povestea de dragoste cu Dolly Chrissolegos, alintata „Dodo”, o grecoaică roşcată, cu ochi mari si verzi, in varsta de 20 de ani. În vara anului 1942, Mihai I era din nou rege, de aproape 2 ani, după abdicarea lui Carol al II-lea, tatăl său, la 6 septembrie 1940. Tanarul rege avea 21 de ani şi cateva povesti de dragoste in trecutul sau. “Şi pe urmă, într-o seară, el întâlni pe Dolly Chrissolegos. Era în vara anului 1942, la o serbare de noapte în grădina Palatului Regal. Printr- o ironie a soartei, Dolly era roşcată ca Magda (Elena) Lupescu. Roşcată, albă, cu ochi mari şi verzi de zeiţă greacă. Avea 20 de ani. Era în toată strălucirea ei. «Cine este?», întrebă Mihai. «Este nevasta unui traficant. S-a măritat la 16 ani. El era funcţionar la telefoane şi (cu voce joasă) comunist. El câştigă mulţi bani cu germanii. El o bate. Ea are de amant pe un colonel de cavalerie. Ea»… «Numele ei?». «Dolly Chrissolegos». Puţin după asta, ea se numea «Dodo» pentru rege”, se scrie în articolul “Tragicul şi sentimentalul destin al regelui Mihai al României” din revista franţuzească Cavalcade , în traducerea apărută în publicaţia românească online Curentul International.

Din articol reiese faptul că Dolly era “omul sovieticilor”, infiltrata in anturajul  regelui pentru a-i influenţa deciziile în sprijinul  comuniştilor. Si in acest caz, Mihai a sistat relatia dupa abdicare. “La 23 august, «Dodo » spune regalului său amant: «Porneşte, Mihăiţă». Regele îl primeşte pe Antonescu, face să fie arestat. Germanii sunt încă acolo. Energia lui Mihai îi ia din scurt, îi domină. Poporul român freamătă de entuziasm pentru rege. Când soseşte Armata Roşie, ţara era deja întoarsă. România se alătura aliaţilor. «Dodo » a câştigat”.  

Daca este sa dam crezare articolului, relaţia regelui cu grecoaica Dolly ar fi durat până în noiembrie 1947, când Mihai o intalneste la Londra, la nunta viitoarei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a,  pe Ana de Bourbon-Parma, viitoarea lui soţie. Nu este surprinzator faptul ca nici de aceasta data Regina-mamă Elena era contra relaţiei cu «Dodo»  Aceeasi revista mentioneaza in paginile sale: “Regina Elena se nelinişteşte. Mihai rezistă noilor ocupanţi (n.r. - sovieticilor şi, implicit, comuniştilor români). «Dodo» încurajează reconcilierea (…) Regina-mamă decide să sfârşească cu ceea ce este în ochii ei «politica lui Dodo». «Tu trebuie să rupi cu această femeie. Ea joacă pe cartea ruşilor, contra noastră». «Ea mi-a jurat că a rupt cu amicii ei comunişti şi eu o cred!», răspunde Mihai. «Această creatură te pierde. Goneşte- o. Căsătoreşte- te cu Margareta a Angliei (n.r. - sora mai mică a viitoarei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii) sau cu Charlotte a Belgiei. Sovieticii nu vor mai îndrăzni nimic contra ta. Margareta e încântătoare, Charlotte, de asemenea, frumoasă şi fină ca mama sa, biata Astrid»… Regele Mihai nu vrea să audă nimic. «Dodo» aleargă îndată. Mihai se lasă îmbrobodit. Totuşi, e neliniştit.(…) Elena poate are dreptate. Trebuie să se întoarcă spre Occident… să se căsătorească”, se scrie în articolul din revista franţuzească. Dar experienta deschide ochii si visatorilor. 

 Invitat la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu prinţul Philip, din 20 noiembrie 1947, Mihai o cunoaşte şi se îndrăgosteşte de prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care era cu doi ani mai tânără decât el. După abdicarea din 30 decembrie 1947, ei s-au casatorit , la 10 iunie 1948, în Atena, si s-au stabilit apoi la Versoix, în Elveţia. Cei doi au impreuna  cinci fete, Margareta (62 de ani) Elena (61), Irina (58), Sofia (54) şi Maria (47), dar  şi cinci nepoţi:  Nicolae, Elisabeta- Karina, Mihai, Angelica şi Elisabeta-Maria.