Daca nu ati citit romanul „Borgia.
Pacatele familiei” scrisa de Sarah Bower ” ar trebui sa o faceti. Romanul
aduce in prim plan povestea unei tinere, Esther Sarfati, care se trezeste propulsata
in lumea stralucitoare, corupta si imorala a celebrei familii Borgia. Ea devine
doamna de onoare a tinerei vaduve Lucrezia Borgia, fiica nelegtima a papei, si
se indragosteste de Cesare, sarmantul si diabolicul ei frate. De fapt,
apartitia acestei tinere este un motiv de incursiune in intrigile celebrei
familii Borgia. Tanara Ferrara, transformata aici in eroina acestui captivant
roman, deschide cititorului calea spre intrigile care au marcat istoria
fascinanta a familiei de Borgia. Scriitoarea Sarah Bowler realizeaza o cronica
a Italiei renascentiste, imbinand perfect istoria oficiala a
familiei Borgia cu zvonuri si ipoteze care nu sunt consemnate in analele de
istorie. Lucretia Borgia este una dintre cele mai controversate figuri din
istoria universala, care inca nu poate fi plasata in galeria marilor criminali
sau a versatelor curtezane. Ea ramane personajul care a bifat trei
casnicii zgomotoase, asasinatul unuia dintre soti, o galerie generoasa de
amanti. A nascut sapte fii, se spune ca ar fi trait in incest , ar
fi comis crime monstruoase, toate acestea transformand-o in simbolul feminin al
raului absolut, un fel de Vaduva neagra a Renasterii italiene.
Familia Borgia isi are originea in Spania secolului 14, urmand
ca in urmatoarele doua secole membrii ei sa fie identificati in Italia,
Spania si Franta. A dat omenirii 11 cardinali ai Sfintei Biserici
Romano-Catolice, 3 papi, o regina a Angliei si un sfint, dar
figurile marcante ale familiei de Borgia, exempleedificatoare de
lacomie si cruzime, au fost cei doi papi, Calixtus al III-lea (Alonso
Borgia), si Alexander al VI-lea (Rodrigo Borgia), urmati de catre Cesare
Borgia, fratele Lucretiei, ridicat de tatal sau la rangul de Cardinal si
Duce, si Lucretia de Borgia insasi. Familia
ei a avut o singura ambitie: sa domine Italia, iar pentru asta s-a folosit de toate
mijloacele posibile: coruptie, adulter, incest, otrava si pumnale.
Lucretia a fost fiica nelegitima a Cardinalului Rodrigo Borgia, viitorul papa Alexandru VI, si a amantei sale, Vannozza Cattanei, avandu-i ca frați pe
Cesare, Giovanni si Gioffre. Cei doi frati , Lucretia si Cesare, erau
deosebit de frumosi, destepti, imorali, cu statut privilegiat. Prezenta lor
inspira teama, admiratie si impuneau loialitate deplina. In acea perioada erau
de notorietate luptele pentru favoruri intre fratii Lucreziei, Cesare,
Juan (Giovanni) si Gioffre si intrigile lor atat politice, cat si amoroase. Desi
nu se incadra in canoanele frumusetii clasice, Lucretia avea calitatile
apreciate in societatea renascentista: gratioasa, fata prelunga, par blond
lung pana mai jos de genunchi, ten frumos si luminos, cu ochi caprui - cenusii,
gura frumos conturata, cu dinti albi si stralucitori, piept plin si
inalt. Intr-o alta descriere este prezentata cu "gura
ei este destul de mare, dintii incredibil de alb, gâtul ei este subţire şi
corect, iar bustul este admirabil proportionat". Facand parte
dintr-o familie care incerca sa isi consolideze puterea , ea s-a trezit la
varsta de 13 ani casatorita cu Giovanni Sforza,
mostenitorul uneia dintre cele mai puternice familii din Milano. Ceremonia a
fost una somptuoasa, alaiul miresei fiind format din 500 de curtezane ,
coordonate de insasi amanta papei, Giulia Farnesse. Inca de la inceputul casniciei sale a
aprofundat arta amorului luand lectii de la faimoasa curtezana Imperia, care a
initiat-o in arta subtila a galanteriei. Desi istoria o catalogheaza ca cea mai
renumita experta in arta otravurilor, Lucretia avea sa realizeze ca cea mai
teribila arma care ridica sau darama puterile lumii este dragostea,
nu otrava.
Epitaful de pe piatra ei funerara mentioneaza: “Ca
si copila am iubit plina de speranta, ca adult am iubit plina de pasiune, ca
femeie in varsta am iubit cu amintirile“. A fost inconjurata de oameni de
stiinta, poeti, curtezane, pictori si scriitori. Dar aliantele politice se legau si
se desfaceau la fel de usor ca si in zilele noastre, motiv pentru care, la
scurt timp dupa casatorie, prezenta lui Giovanni Sforza sa nu mai fie agreata
in anturajul papal. Lucretia a fost avertizata de catre fratele sau,
Cesare, ca Giovanni urmeaza sa fie asasinat. In vreme ce Lucretia era
nerabdatoare sa scape de un sot plictisitor, Papa Alexander si fratele ei,
Cesare, puneau la cale un nou mariaj profitabil pentru Lucretia si pentru
consolidarea puterii Borgia in Italia. Maniera in care erau rezolvate aceste
conflicte nu difera foarte mult de cea pusa in practica in zilele noastre:
acuzatii de incest cu fratii si tatal ei, pe de-o parte, acuzatii de impotenta
si imposibilitatea consumarii casniciei de cealalta parte. Ca si
acum , banii faceau diferenta dintre aparenta si esenta. In vreme ce Papa a
consideratnula casatoria, el i-a daruit fostului ginere dreptul de a
pastra zestea fiicei sale. Desi acesta a semnat o declaratie de impotenta
si actele de anulare a casatoriei, el poate fi considerat un personaj norocos
de vreme ce a scapat cu viata. Fatarnicia in clasele superioare era asa de mare
incat, la 6 luni de la divort, desi Lucretia era insarcinata cu calugarul
Perotto, judecatorii Vaticanului atestau faptul ca ea era virgina. Cesare l-a
injunghiat pe calugarul Perotto, si l-a aruncatin Tibru impreuna cu menajera
Lucretiei, Pantasilea, banuita ca ar fi facilitat intilnirile romantice
dintre cei doi. Se zice ca insasi Lucretia nu stia cu certitudine cine era
tatal copilului sau nascut in secret si ulterior botezat Giovanni, „infans
Romanus“.
Dupa un an
de la nasterea copilului, Lucretia s-a casatorit cu Alfonso, Print de Aragon,
la Napoli, mariaj care si acesta s-a terminat destul de repede. Papa nu a dorit
nici un moment sa consolideze pozitia noului sa ginere, motiv pentru care a
numit-o pe Lucretia guvernatoare a provinciilor Spoleto si Foligno, post
rezervat de obicei cardinalilor. Pozitia sotiei sale il facea pe Alfonso sa
para un consort fara putere, de vreme ce Lucretia chiar se pricepea sa
administreze bine provinciile. Dupa cateva luni, Papa si-a adus fiica impreuna
cu sotul acesteia la Roma, ca primul copil al lor sa se nasca in capitala. Lucretia
a nascut un baiat pe care l-a numit Rodrigo, dupa numele tatalui ei. Nu dupa
mult timp, sotul acesteia a fost atacat si ranit grav, iar Lucretia a banuit ca
in spatele acestei actiuni nu a fost altul decat fratele ei, Cesare. Daca
analizam modul in care s-a sfarsit si cea de-a doua casatorie a Lucreziei ,
cat si gelozia lui Cesare fata de cumnatul sau, Alfonso de Aragon, se poate
trage concluzia ca acuzatiile de incest erau intemeiate. Dar Lucrezia
chiar a fost indragostita de cel de-al doilea sot si este foarte probabil ca fratele
ei sa nu a suportat acest lucru , poruncind ca acesta sa fie strangulat.
Lucrezia nu a putut depasi niciodata aceasta drama din viata sa conjugala, cu
atat mai mult cu cat fiul lor, Rodrigo, a murit la varsta de 13 ani.
La nici un an de la incident, Papa Alexander al VI-lea a
lasat indatoririle Vaticanului in mainile Lucretiei care, la numai 21 de ani, a
devenit capul Adunarii Crestine. In timp ce Papa strangea averi, iar Cesare
pleca in expeditii militare, ei pregateau un nou mariaj pentru Lucretia, alesul
de data aceasta fiind Ducele de Ferrara. Ducele avea 24 de ani, era un barbat
puternic, tacut, meloman, pasionat de arme si fascinat de frumoasa
sa sotie. Lucretia si-a respectat noul ei sot, caruia i-a daruit 4 copii, chiar
daca pe parcursul casniciei a mai avut si ati amanti. In timpul acestui mariaj,
fratele ei Cesare, a murit pe campul de lupta, iar Lucretia a fost devastata.
Cu toate astea, ea si-a adus ceilalti doi fii in Ferrara si s-a
straduit sa fie integrati in familie, in ciuda opozitiei sotului ei.
Lucretia a murit la nici 39 de ani, dupa nasterea celui de-al cincilea copil al
Ducelui de Ferrara, pe 24 iunie 1519.
Desi Victor Hugo si Alexandre
Dumas o mentioneaza si caracterizeaza in scrierile lor, facand
referire la obiceiul de a utiliza otrava pentru a-si elimina
adversarii, nu exista dovezi ca Lucretia ar fi fost autoarea sau ca ar fi
participat activ la crimele comise de cei din familia ei. Dar putem presupune
ca a fost un martor tacut si pasiv, aratandu-si astfel devotamentul
fata de tatal si fratele ei. Desi era renumita pentru aventurile ei sexuale, nu
au existat dovezi care sa sustina acuzatiile de incest. Niccolò Machiavelli a fost cel care a
scris despre coruptia sexuala si politica dura exercitata in timpul lui Alexander al VI-lea. De-a lungul timpului au rezistat legende
care confirma faptul ca Lucrezia Borgia
participa la banchete alaturi de Cesare si de tatal lor, unde isi otraveau
inamicii. Literatura mentioneaza prezenta unui inel care a apartinut
Lucretiei Borgia in care pastra otrava pe care o turna in cupa cu vin a
victimelor. Aceleasi surse confirma faptul ca familia Borgia detinea
o otrava speciala, preparata dintr-un amestec de fosfor cu arsenic, pentru
care nu exista antidot. Cat este fictiune? cat este realitate? greu de spus.
Personajele controversate au facut intotdeauna deliciul atat al istoriei, dar
mai cu seama al literaturii. Daca mai luam in calcul si serialul „Borgia”, deja
parasim lumea cuvantului si facem reverenta in fata imaginii. Si cand viata
bate filmul?
