Saptamana din povesti si superstitii

Intre raurile Eufrat si Tigru se intindea un teritoriu fertil cunoscut astazi drept “leaganul civilizatiei omenirii”, loc in care s-au dezvoltat primele societati alfabetizate de pe pamant. Oamenii i-au zis Mesopotamia, dar niciodata n-a existat o tara care sa poarte acest nume. Regii i-au scris istoria punand bazele regatelor care au dezvoltat culturi preistorice majore. Ur-Nammu,  regele sumerienilor, Sargon -  regele akkadienilor, Tiglath-Pileser - regele asirienilor si Hummurabi, regele babilonienilor, cel care a transformat statul cu acelasi nume intr-un mare imperiu. Aici au fost scrise primele coduri legislative ale lumii cunoscute sub denumirea de “Codul lui Hammurabi”, opera literara “Epopeea lui Ghilgames” si tot aici au fost construite Turnul Babel , Templul lui Marduk si Gradinile Suspendate ale Semiramidei. Viata in Babilon era bine randuita, caci oamenii deja aveau meserii din care castigau suficient cat sa isi intretina in prosperitate familia. Una dintre cele mai rentabile ocupatii era negustoria, iar obiceiul organizarii targurilor si iarmaroacelor isi trage originea din perioada de glorie a Imperiului Babilonian. La inceput, pietele erau organizate din 10 in 10 zile, numai ca oamenii greu le tineau socoteala. Si-apoi lumea dadea navala si din imprejurimi, motiv pentru care administratia a hotarat ca ziua de negustorie sa fie stabilita la fiecare a 7-a zi din luna. In acea zi nimeni nu muncea, iar piata era plina cu negustori si tarabele pline cu marfa, de precupete gurese si saltimbanci veniti sa distreze lumea si puhoiul de copii care impanzeau strazile. Evreii, dupa ce au vazut norodul strans la targ ca la balci, s-au gandit ca tot a 7-a zi sa fie decretata zi de sarbatoare, iar lumea sa se roage lui Dumnezeu. De-aici si pana la datul numelor diferite pentru toate cele 7 zile n-a mai fost decat un pas, dar la acest proces au participat atat egiptenii, cat si romanii, adoptand si ei saptamana cu 7 zile, ale caror denumiri au fost inspirate dupa numele planetelor: ziua Soarelui, ziua Lunii, ziua lui Marte, ziua lui Mercur, ziua lui Jupiter, ziua lui Venus si ziua lui Saturn. Romanii au numarat zilele din noapte in noapte si multe tari pastreaza aceasta regula si-acum. Luna calendaristica a fost impartita in grupuri de cate 7 zile pana la sfarsitul ei. Romanii nostri n-au fost multumiti de originea numelor zilelor saptamanii si si-au construit povesti in jurul lor, atribuindu-le deopotriva barbatilor si femeilor cu caractere diferite. Caci crezul lor este ca Dumnezeu in toata maretia sa ar fi decis ca prima zi din saptamana sa fie Duminica, urmata de Luni si Marti- doi barbati, Miercuri-femeie, Joi- barbat, Vineri si Sambata-femei, iar cele guvernate de femei sa devina zile de sarbatoare, in vreme cele patronate de barbati sa fie destinate muncii.

Luni, prima zi din saptamana, este ziua astrului selenar. Potrivit legendei, aceasta zi este reprezentata de un barbat bun si priceput care detine cheia portilor cerului carora de arata calea atunci cand sufletele ajung in lumea celor drepti. In calendarul nostru popular, sunt multe zile de luni cu rang de sarbatoare: Lunea Curata, Lunea Pastorilor si Spolocania. Legenda spune ca cei nascuti lunea nu-s tocmai frumosi, dar sunt norocosi si vor avea viata lunga si imbelsugata, fiind devotati casei si caminului, priceputi la tesut, cusut si brodat. Tot lor le este interzis negotul sau datul pe datorie, petitul, nuntirea si inmormantarea. Lunea nu se taie unghiile, nu se scoate gunoiul din casa si nu se da cu imprumut nimic.

Marti e ziua cu “trei ceasuri rele”, zi cu ghinion, in care nu e bine sa incepi nimic sau sa pleci la drum. Aceasta zi apartine celor care urmeaza sa se nasca si este simbolizata de un barbat rau care nu te-ajuta, ci te-ncurca. Se zice ca Dumnezeu ar fi urzit lumea si pamantul intr-o zi de marti. In calendar sunt multe zile de sarbatoare pline de interdictii, una mai inspaimantatoare decat alta: Martea Seaca, Martea Stramba, Martea Testelor, Martea Dracului, Martea Incuiata, Martea Vaselor, Martea Ciorilor, Martea Furnicilor, Martea Traznetului, Martea Santoaderului sau Paparudele, motiv pentru care niciodata nu se incepe construirea unei case, forarea unei fantani, lucrul la camp si nu se cumpara obiecte taioase. Totodata nu se merge la petit si nuntit. Cele mai reprezentative sunt cele 6 zile de marti dupa Rusalii in care unele activitati casnice sunt interzise, altele sunt recomandate. Cei nascuti intr-o si de marti, contrar trasaturilor zilei, sunt energici si entuziasti, optimisti si pozitivi.

Miercuri schimba registrul si este simbolizata de-o batrana sfanta, sarmana, cu suflet bun, imbracata in straie albe si cu pletele despletite care traieste in pustiu, in paduri neumblate sau in pesteri adancite in fund de pamant. Aceasta este ziua in care romanii tin post pentru Maica Domnului cinstindu-i menirea. Se zice ca Miercuri este vaduva, motiv pentru care nu e bine sa se mearga in petit sau la nuntit de ziua ei. Tot credinta populara spune ca aceasta zi e buna pentru postit, pentru pus clostile la clocit, leac si descantec, pentru  calatorii, negot si pentru cultivarea mintii. Miercurea, insa, nu se pun boii la jug si nu se organizau petreceri. Sfanta Miercuri pazeste drumul si protejeaza calatorii aratandu-le calea buna de urmat. Ea are grija de oameni si animale, hranindu-le si  oblojindu-le ranile. Este o zi curata si binecuvantata, solara, pozitiva prin definitie. In calendar sunt zile de miercuri cu statut de sarbatoare: Miezul Paresimilor, Miercurea Stramba. Cei nascuti in aceasta zi sunt cu realisti, intoleranti, decisi, activi, imperativi.

Joi este ziua norocoasa, dedicata cultului si odihnei, care incurajeaza dragostea si casatoria, care celebreaza increderea si dialogul. Joia se afla sub directa protectie a Sfantului Nicolae, iar cel care o simbolizeaza este barbatul afectuos, norocos, protector al dragostei si casatoriei. In aceasta zi cerul se razbuna tunand si fulgerand, motiv pentru care taranii si-au botezat vitele cu numele de Joiana, sa fie ferite de traznete. Pana in sec 19, saptamana avea doua zile de sarbatoare, una era joia, cealalta era duminica. Intre Paste si Rusalii, femeile n-au voie sa lucreze vreme de 9 joi, denumite “joile oprite”, ca sa fereasca recoltele de grindina si furtuni. Tinerele neveste se scoala dis de dimineata si isi spala parul si-l piaptana inainte sa se crape de ziua ca sa ramana frumoase si iubite. Tot ele spala icoanele Maicii Domnului cu apa neinceputa si dreasa cu busuioc cu care se clatesc apoi pe fata ca sa ramana tinere si frumoase si o arunca peste flori sa imprastie fiori de dragoste in ograda. Femeile se pun pe scuturat, maturat si dereticat, ca cel drag sa vada si sa-i aprecieze harnicia, chiar daca niciuna n-are voie sa spele rufe. Joia este buna pentru valorificarea tuturor cunostintelor, abilitatilor, talentelor si experientelor personale si colective. Credinta populara zice ca din ouale puse sub closca in aceasta zi vor iesi cocosei. Joia e zi de dragoste, deci tocmai buna de petit si nuntit. In aceasta zi erau permise toate activitatile dedicate iubirii: petitul, logodna si casatoria. Calendarul popular mentioneaza zile de joi declarate zile de sarbatoare, unele dintre ele avand conotatie negativa: Joile Oprite, Joia Nemaipomenita, Joia Verde, Joia Furnicilor, Joia Alba, Joia Iepelor , Joia Paparudelor si Caloianului si Joia din Postul Craciunului cand crestinii il sarbatoresc pe Climata Vantul, cel raspunzator de vanturile puternice si periculoase. Iar cea mai mare sarbatoare este Joia Mare din Saptamana Patimilor. Cei nascuti joia sunt norocosi, afectuosi, exigenti si buni negutatori de cai.

Ziua de Vineri sta sub semnul Crucii datatoare de viata si este reprezentata de cea mai batrana sfanta dintre toate suratele ei. Ea se afla sub protectia batranei milostive, Sfanta Vineri, si a Crucii. Sfanta Vineri protejeaza femeile casatorite, le moseste, casatoreste tinerele si protejeaza animalele. Este ziua in care se posteste. Vineri este sora zilei de Duminica si este o zi curata, marcata de un noian de superstitii si interdictii de lucru. Se zice ca toate faptele celor care lucreaza in aceasta zi se transforma in rani pe trupul sfintei. Desi buna si milostiva la suflet daca i se respecta regulile, ea devine razbunatoare si necrutatoare in momentul in care nu ii sunt incalcate  interdictiile. In credintele populare se zice ca “cine coase vinerea isi coase gura, cine toarce-si toarce matele, cine sparge oul face culcus in casa lui mormonilor, cine-si taie unghiile isi pune spini pe calea pe care o trece desculta, cine se spala pe maini nu are parte de coliva, cine atata focul isi atata flacara sub cazanul in care are sa fiarba-n iad” (TH.D.Sperantia – raspunsuri la chestionarul de sarbatori paganesti). Vinerea nu se schimba niciodata asternuturile daca vrei sa nu te-ajunga visele urate. Interzis era sa coci paine si sa croiesti si sa cosi haine. Zilele de Vineri consemnate in calendarul crestin sunt: Vinerea Seaca, Vinerea Mare, Izvorul Tamaduirii si Vinerea Ciumei. In aceasta zi se tine post pentru purificare trupeasca si spirituala.  Toti cei nascuti in aceasta zi sunt carismatici, empatici si intuitivi.

Sambata este una dintre zilele nefericite, fiind zi de rascumparare, de rugaciune, de iluminare, destinata randuirii lacaselor sfinte, comunicarii cu lumea de dincolo si aducerii de ofrande. Este ziua in care cerul se deschide ca cei morti sa poata sa priveasca pe pamant la cei dragi si sa primeasca pomenile facute de cei vii. Desi femeie, ziua este una trista, buna pentru farmece. Timpul e batran, motiv sa nu incepi nimic: nici sa construiesti, nici sa pleci la drum. Desi nefasta pentru cei vii, este favorabila pentru spiritele celor morti, vrajilor si magiilor. Sambata nu se incepe nimic ce nu poate fi terminat in aceeasi zi si nici nu e bine sa mananci de dimineata, ca ci e zi de dat pomana. Cei care viseaza in noaptea de sambata trebuie sa stie ca acestea se vor implini. In calendar sunt mentionate multe zile de sarbatoare: Sambata Mare, Sambata Mortilor, Sambata lui Lazar. Cei nascuti sambata sunt puternici, generosi si optimisti.

Duminica este ziua bucuriei, aducatoare de pace si liniste. Aceasta este singura zi sfanta fiind denumita si Dies Dominica, adica Ziua Domnului.  Se zice ca femeia care o reprezinta locuieste intr-un palat de aur , dincolo de Apa Sambetei care inconjoara Iadul, si vegheaza neincetat la binele oamenilor. Ea poarta vesminte albe si stralucitoare si este vara soarelui. “Dumnezeu a facut lumea in 6 zile, iar intr-a 7 s-a hodinit”, spune Biblia, prin urmare, aceasta zi, indiferent care, este zi de sarbatoare, de odihna, de credinta si rugaciune, de bucurie si veselie. Este ziua-femeie cea mai frumoasa si pretioasa dintre toate suratele sale. In aceasta zi sunt interzise descantecele si aflarea ursitei, punerea verzei la murat, activitati de plantat si semanat. Duminica este prin definitie zi de sarbatoare, dar anumite duminici au statut special in calendarul popular: Duminica Tanara, Duminica Floriilor, Duminica Tomei, Duminica Mare. Cei nascuti in zi de duminica sunt persoane loiale si ferme.

Legendele populare spun ca sunt zile bune si imbelsugate, aducatoare de noroc asa cum sunt zilele de luni, miercuri si joi  sau rele, aducatoare de ghinion precum zilele de marti, vineri si sambata, indiferent daca se afla sub semnul femeii sau al barbatului. Zilele mergeau la inceput pe pamant printre oameni, iar acestia aveau timp sa le cunoasca si sa le inteleaga. Nimeni nu spune cand zilele au decis ca locul lor nu mai este printre muritori, dar omenirea, chiar daca nu le-a mai vazut, a continuat sa le respecte, crezand in toate superstitiile care le insoteau.

Bibliografie:

Tudor Pamfilie – Sarbatorile la romani si Povestea lumii de demult dupa credintele poporului roman;

Artur Gorovei – Credinte si superstitii ale poporului roman;

Elena Niculita-Voronca – Datinile si credintele poporului roman, adunate si asezate in ordinemitologica;

Narcisa Alexandra Stiuca – Sarbatoarea noastra cea de toate zilele;

Romulus Vulcanescu – Mitologie romana.