Cleopatra
masura cu pasi marunti lespezile de piatra ale palatului. In jurul ei mirosea a
tamaie, iar focul aprins al facliilor dispuse in forme de cerc imprastia o
lumina calda care spargea intunericul noptii. Trupul ei suplu tresalta in
rochia alba care ii imbratisa picioarele la fiecare pas. Bratarile i se
zbateau pe brate scotand sunete ascutite asemeni lancilor incrucisate. Sclavele ii frecasera palmele cu crema de
migdale si-i masasera corpul cu apa de menta. Apoi pregatisera vasele cu
khol pentru a-i impodobi ochii. Ii intinsesera vopseaua de plante pe fata, ii
colorasera unghiile cu henna si se apucasera de finisaje. Era frumoasa cum
numai ea stia sa fie. Ochii mari, negri si patrunzatori, creionati cu dungi impecabile
si negre, erau strajuiti de genele lungi si dese, gura era rosie ca focul, caci
preotii ii fabricasera praful din carabusi carmin si furnici rosii zdrobite
si amestecate cu ceara de albine cu care ii pictasera atent si delicat buzele
pline si senzuale, in vreme ce nasul prelung ii dadea alura unei persoane autoritare. Femeia
care conducea un popor si vorbea 7 limbi avusese parte de o educatie aleasa. Citise
epopeile lui Homer, tragediile lui Euripide si istoria lui Herodot. Tatal ei o
prevenise de cand era copila ca va trai intr-un palat plin cu serpi si va
trebui sa invete sa fie la fel de periculoasa precum sunt ei, sa stie cand sa
loveasca si pe cine sa loveasca fara sa clipeasca, daca vrea sa ramana in
viata. Parul lung , negru si carliontat, impletit in multiple codite prinse cu
nenumarate ace batute in pietre pretioase punea in evidenta o superba coroana
batuta in safire si pietre de crisocola, lapis si malachit, montate pe un
suport din aur masiv. Rochia alba tesuta din fir subtire avea modele
complicate, toate intr-o impletitura geometrica de modele verzi si albastre ca
un omagiu adus zeilor Osiris, zeul reinvierii si nemuririi, si Amon, zeul
cerului. De regula nu purta bijuterii, dar aceasta seara era una speciala. Daca
te uitai cu atentie la aceasta femeie aflata in primavara vietii, iti dadeai seama
cu usurinta ca isi merita numele, Cleopatra, adica Gloria tatalui. Avea 22 de
ani, era inteligenta, incapatanata, ambitioasa, energica, spirituala, avea carisma
si un farmec provocator, stapanea la perfectie arta disimularii si isi iubea cu
netarmurita daruire poporul. In venele sale curgea sangele persan al
strabunicii sale, o frumoasa printesa siriana, care o invatase cum sa satisfaca
un barbat cu aceeasi abnegatie cu care invatase oratoria, astronomia, matematica
si geometria. Calarea ca o amazoana si canta la lira cu gratia unei nimfe. Un
singur lucru ii lipsea: puterea de a conduce singura Egiptul. Cinci slujitori
au intrat in sala mare a palatului si au pus la picioarele ei un superb covor oriental.
Fara sa vrea si-a amintit de cuvintele tatalui ei: viata e un spectacol de
balci in vreme ce norodul are nevoie de-o regina si o zeita. Cleopatra s-a
oprit din mers si s-a uitat cu atentie: aici avea sa se aseze si slujitorii sa
ruleze covorul la loc acoperind-o in totalitate. Acesta avea sa fie darul
pentru Cezar, imparatul roman: o regina ascunsa intr-un covor, o ispita menita
sa protejeze un popor. Faimosul negustor Apollodor din Sicilia a asezat covorul
cu grija in lectica, l-a acoperit cu o bucata de piele si l-a dat in primire
ofiterului roman. Cand Cezar a vazut-o in camera lui a ramas mut de uimire.
Cleopatra a fost dezamagita, altfel si-l imaginase pe ilustrul imparat. In fata
ei se afla un barbat inalt, cu ochii negri si patrunzatori, cu inceput de calvitie,
cu chipul bronzat de soare si adanc brazdat de riduri, care purta o cununa de
lauri. Nu e frumos, dar e puternic, isi zise ea in gand, masurandu-l din cap
pana in picioare. Cezar a privit-o la fel de curios si in ochi i s-a aprins patima
barbatului care adora jocul seductiei. Ilustrul imparat avea 50 de ani si avea
sa fie fermecat de catre cea mai frumoasa si ambitioasa femeie pe care a
cunoscut-o omenirea.
Istoria
consemneaza faptul ca primul ruj a apartinut reginei sumeriene, Shub-ad, din
orasul Ur, care folosea un ruj obtinut din pietre pisate, bogate in fier si
plumb. Femeile egiptene foloseau diferiti coloranti pentru a-si colora buzele
in tonuri de culoare de la roz pana la negru. Femeile Greciei Antice foloseau
dudele si algele de mare, in vreme ce femeile Romei foloseau extractul de vin
rosu. Primul ruj sub forma unui baton a fost produs de catre Abu Al-Oassim Khalaf
Ibin Al-Abbas al Zahrawi, unul din marii medici ai Spaniei maure, cunoscut sub
numele de Abulcasis, un celebru medic, chirurg, chimist si cosmetician care s-a
nascut in anul 936e.n. in localitatea El-Zahra din apropierea Cordobei,
regiunea Andaluzia. Civilizatia maura din Spania era infloritoare, numarand 600
de moschei, 300 bai publice, 50 de spitale, 70 de biblioteci publice, strazi
iluminate intr-o perioada in care Europa inca se lafaia in murdarie si
ignoranta. Acesta a scris multe lucrari de medicina, iar un capitol din volumul
19 din seria “Al-Tasreef” era dedicat in intregime cosmeticii. Dupa retetele
sale au fost fabricate deodorante axiale, batoane de epilat, lutiuni si crème pentru
maini, spary-uri nazale, vopsele de par pe baza de hena, lotiuni de bronzat, apa
de gura, produse pentru albirea dintilor sau intarirea gingiilor, colorant
pentru sprancene pe baza de seu de oaie si plumb, parfumuri si rujuri. Primul
ruj s-a prezentat sub forma unui baton creat pe baza de ceara pigmentata si
parfumata. Rujul s-a bucurat de aprecierea paturii avute si in Evul Mediu, dar
curand avea sa pice in dizgratie devenind un produs folosit cu precadere de
catre prostituate si femeile claselor inferioare. Perceptia s-a schimbat in sec
16, dupa anul 1500, in plina epoca elisabethana , cand regina Elisabehta I obisnuia
sa foloseasca rosul aprins si stralucitor in contrast cu pudra alba folosita
pentru ten. Rujul era confectionat din ceara de albine si pulbere de flori
rosii de trandafir si muscate uscate, albus si lapte de smochin. In 1653,
pastorul Thomas Hall a declarat razboi rujului de buze, considerandu-l un
instrument al diavolului. Actiunea lui a culminat in anul 1770, cand femeile
care foloseau rujul erau considerate vrajitoare, fiind banuite ca ademeneau
barbatii, si deseori sfarseau arse pe rug. Parlamentul englez chiar a dat o
lege prin care se stipula ca o casatorie trebuie anulata daca femeia se machiase
sau rujase inainte sa devina sotie. Tot o regina avea sa il reabiliteze la
inceput de secol 19, de data aceasta Regina Victoria, dar femeile foloseau
hartia colorata care sa le inroseasca buzele.
In 1890, Catalogul Sears Roebuck a lansat si promovat rujul de buze si
fardul de obraji, produse care erau folosite de catre actritele filmului mut. Tot
in sec 19, Guerlain a inventat rujul solid impachetat in hartie. Micile
recipiente de altadata au fost inlocuite cu tuburile rotative care apartineau
deja caselor de cosmetice Elizabeth Arden si Lauder Estee.
In 1915 a fost lansat primul ruj in etui, devenind un produs de larg consum. Apoi a aparut rujul Rigaud in recipiente metalice rotunde.
Franta se lauda cu Molinard wooden lipstick.
In Europa, Besame lansa in 1920 rujul cu acelasi nume. Incepand cu acest an, rujul rosu inchis cucerea nu numai Europa, ci si America. Producatorii s-au inmultit, gamele s-au diversificat:
Dorin Rouge 1922
1926
Savage 1935, iar 10 ani mai tarziu, Max Factor a
lansat luciul de buze.
Max Factor 1944,
Max Factor 1945,
Besame 1946,
Slitar Lipstick 1946,
Max Factor 1949,
In timpul
razboaielor, rujul era considerat un produs de lux, cine mai avea timp sa se ocupe de
frivolitati intr-o lume macinata de moarte si durere? Dar, dupa incheierea lor, piata a explodat:
Coty 1950,
Coty 1951,
Coty 1951,
A urmat efervescenta anilor
1950, cand actrite precum Marilyn Monroe si Elizabeth Taylor l-au relansat
transformandu-l intr-un “must have”.
Revlon 1950,
Revlon 1951,Revlon 1954,
Revlon 1967.
In 1953, Christian Dior a lansat gama rujurilor rosii intitulata
Rouge Dior, fiecare dintre ele avand o denumire socanta: de ex. rosu-satan.
Zece ani mai tarziu, rujurile se prezentau pe raft in diferite nuante de rosu, roj, orange si coral, stralucitoare sau sidefate, adecvate diferitelor tipuri de machiaj.
Avon 1970.
Astazi,
compania Dior se lauda cu peste 1500 de nuante. Merita amintite rujurile casei Chanel cu o campanie superba de promovare.
In prezent, rujul se asorteaza
cu tinuta de zi sau seara, cu culoarea parului sau ochilor, variind in culori
de la cele pastel pana la tonuri inchise de maro sau violet.
Tom Ford
Rujul este
indispensabil oricarei femei, fiind folosit atat pentru estetica buzelor, cat
si pentru hidratarea lor. In compozitie sunt inserate extract de aloe vera,
unt de cacao, lanolina, musetel si vitamina E. Gama rujurilor este
atat de diversificata, incat este greu sa faci un top al celor mai renumite,
dar nu voi ezita sa numesc doar cateva: Maybelline Verry Cherry, MAC Viva Glam,
MAC Lady Danger, MAC Russian Red si MAC Ruby
Woo, Bobby Brown Red, Bobby Lip Gloss Siren Red si Bobby Brown Vintage Red
Revlon Super Lustrous Lipstick in Rich Girl Glam, Nars Jungle Red, Laura
Mercier Red Amour si NYX Matte Lip Color Perfect Red.
Inca de la inceputul anilor 50, campaniile se focalizau pe educarea femeilor cu privire la maniera in care trebuiau sa foloseasca rujurile, companiile producatoare venind cu sfaturi si sugestii. Astazi exista internetul, iar accesul la informatii este permis oricui.
Si cand te
gandesti ca rosul, in perioada Egiptului Antic, era culoarea lui Seth, zeul
desertului, al mortii, al raului si al dezordinii.
Bibliografie: