Sala tronului era invaluita de lumina calda a
lumanarilor, iar florile asezate in buchete enorme imprastiau un miros suav in
toata incaprerea. Masa era pregatita pentru ospat si vase de argint din care
ieseau miresme imbietoare erau asezate pe masa. Celelalte mese erau frumos
randuite pe lateralele incaperii la care toti oamenii importanti ai Romei isi
ocupasera deja locurile asteptand intrarea cuplului imperial. Cand Messalina a
intrat la bratul imparatului Claudius, o rumoare a strabatut incaperea. Tanara
nu avea mai mult de 15 ani si era atat de frumoasa incat ochii tuturor
mesenilor s-au indreptat catre ea. Rochia alba si lunga din voal ii imbraca
formele intr-un mod ispititor. Pe cap purta o coroana din aur care ii punea in
evidenta parul negru ca abanosul. Fata rotunda era incadrata de parul ei bogat
si distragea atentia de la nasul usor arcuit. Messalina se tragea din una
dintre cele mai instarite familii aristocratice. Mama ei, Domitia Lepida Minor,
a fost nepoata lui Mark Anthony, iar tatal, Valerius Messalla Barbetos, a fost
consulul Imparatului Caligula, ambii membri ai dinastiei Julio-Claudian. Nu se
cunosc foarte multe date despre copilaria ei, dar se stie ca era descendenta
unei familii cu prestigiu, bunicile ei fiind inrudite cu primul mare imparat
roman, Augustus Caesar. Messalina a fost foarte frumoasa, fapt pentru care
familia ei a folosit acest avantaj in punerea la cale a unei casatorii foarte
avantajoase cu cel care avea sa devina Imparatul Claudius, dupa asasinarea lui
Caligula de catre garda pretoriana, o elita militara al carei rol fundamental
era sa asigure protectie imparatului. Claudius a fost inspaimantat de acest asasinat
si se zice ca s-ar fi ascuns dupa perdele in momentul in care garda a venit sa
il proclame imparat. Sub amenintarea garzii pretoriene, senatul roman a
confirmat ungerea acestuia ca urmatorul imparat roman, desi nu mostenise nimic
din grandoarea bunicului sau ilustru, Caesar. Proaspatul casatorit avea alte
doua mariaje incheiate cu Plantia Urgulanilla si cu Aelia Paetina, fara sa mai
punem la socoteala alte doua logodne care fusesera si ele rupte din motive mai
putin relevante. Casatoria a fost un soi de alianta, menita sa consolideze
puterea politica a celor doua familiii influente din imperiu. Aceasta prezenta
plina de prospetime contrasta cu cea a barbatului matur in varsta de 50 de ani
care ii sprijinea bratul intr-o maniera delicata. Claudius nu avea un fizic
tocmai placut, poate datorita picioarelor sale strambe care nu erau
acoperite decat partial de tunica rosie si pelerina bogat brodata. Pe cap purta
coroana imperiala, dar nici aceasta nu putea sa il transforme intr-un barbat
frumos. Toata lumea stia ca era balbait si uituc, dar toti preferau sa treaca
cu vederea aceste defecte, pentru ca imparatul avea multe calitati pentru care
era apreciat. Avea bun simt, era darnic, impartea favoruri si era corect in
rezolvarea problemelor de stat. El a reorganizat administratia romana,
transferand conducerea ministerelor libretilor, recrutand sefii serviciilor din
randul libretilor intelectuali care ii erau fideli. In timpul domniei lui s-au
remarcat patru libreti: Narcissus, Callistus, Pallas si Polybius, toti
detestati de senat si aristocratie, fiind considerati intriganti, parveniti si
aroganti. La nunta, Mesalina n-a scos nici un cuvant, afisandu-si pe fata un
zambet misterios care avea sa il farmece pe sotul parguit. Claudiu s-a
indragostit imediat de aceasta tanara frumoasa, subtire, rapida in
miscari, cu ochii mari si negri pusi in valoare de parul cret si n-a
banuit nici o clipa ca isi unise destinul cu una dintre cele mai ambitioase
femei consemnate de istoria tuturor timpurilor. Dupa un an de la mariaj,
Messalina i-a daruit doi copii, pe Claudia Octavia si Tiberius Claudius Germanicus, cunoscut ca
Britannicus. Nasterea celor 2 copii avea sa ii garateze puterea si controlul
asupra sotului, deoarece ii oferise un mostenitor. Ea a exploatat toate
oportunitatile pentru a-si mentine pozitia, castigandu-si reputatia unei femei
lipsite de scrupule, cruda, manipulatoare si vorace din punct de vedere sexual.
In timpul domniei lui Caligula, Messalina se obisnuise cu viata de la curte
unde cruzimea si complotul erau instrumentele puterii si avea sa devina un
succesor demn de urmasii ei insetati de sange si autoritate. Primul ei ordin a
fost sa se debaraseze de surorile lui Caligula convingandu-l pe Claudius ca
Agrippina (care s-a si casatorit cu Claudius, devenind cea de-a 4 lui sotie) si
frumoasa Julia Livilla aveau pretentii la tron si complotau impotriva lor,
obligandu-l astfel sa le trimita in exil la Portia. Ba mai mult, fiind geloasa
pe frumusetea Juliei, a inventat probe prin care "dovedea" ca aceasta se facea
vinovata de adulter. Messalina a inceput sa isi consolideze
influenta politica si a fost infidela sotului ei, fiind chiar suspectata ca ar
fi fost una dintre aristocratele deghizate care se pretau la servicii sexuale
in bordelurile imperiale. Lupanarele din acea perioada strangeau laolalta femei
din toate mediile sociale. Astfel, pe langa femeile usoare, aici prestau
partide de amor inclusiv unele dintre sotiile nobililor, chiar daca adulterul
era considerat unul dintre cele mai mari pacate. Aristocratele pacatoase isi
asumau un risc imens, caci cele care erau prinse, erau inchise in Templul lui
Venus si violate in mod repetat. Cu toate astea, nu pedeapsa le speria cel mai
tare, ci pierderea onoarei si a statutului social.
Messalina a avut relatii cu cei mai frumosi si influenti
barbati ai Romei, dar si cu gladiatori si dansatori. Datorita pozitiei sale,
era greu de refuzat, iar cei care au indraznit au fost acuzati de tradare si executati.
Cu toate astea, se zice ca Messalina se
ducea acasa obosita, dar niciodata satisfacuta.
A fost maestra in conspiratii si uneltiri, iar multe dintre crimele din
aceasta perioada ii sunt astazi atribuite. Fire rapace, n-a ezitat nici o clipa
in a-si insusi cu forta tot ceea ce isi dorea, chiar daca bunurile erau in
proprietatea unor importanti oameni ai imperiului. Cand aceasta a pus ochii pe
frumoasele gradini Lucullus, actualele gradini de pe colina Pincio din Roma, care apartineau lui Valerius Asiaticus, ea l-a acuzat de conspiratie impotriva
imparatului si a pus sa fie executat. Dandu-si seama ca orice aparare devenea
inutila, acesta s-a sinucis taindu-si venele, iar Messalina si-a luat imediat gradinile. Multi dintre oamenii importanti radeau de imparat caci adulterele
ei nu mai reprezentau un secret pentru nimeni de foarte multa vreme. Messalina
isi vana partenerii, iar cei care deveneau indezirabili erau ucisi fara mila. Unii
istorici admit faptul ca ea, fiind foarte tanara, ar fi putut fi manipulata de
catre oamenii politici si functionarii imperiali. Cu toate astea, a stiut cum
sa il influenteze pe imparat si sa il determine sa-i lichideze inamicii sau pe
cei cazuti in dizgratie. Lacomia ei mergea atat de departe incat acaparase
bani, domenii si parcuri. Intotdeauna la sarbatorile romane trasura ei urma
carul triumfal al imparatului. Interesele de stat nu o preocupau decat in
masura in care ar fi putut obtine anumite profituri sau influenta personale. Ea
a vandut privilegii, monopoluri de stat si chiar calitatea de cetatean roman.
Tot contra cost a obtinut libertatea anumitor conspiratori impotriva propriului
ei sot. Cand aceasta a pus la cale uciderea unuia dintre cei mai devotati
oameni ai imparatului, Polybius, care ii fusese amant, ea a atras ura
libertilor care erau stapani pe bordelurile din palat. A folosit sexul ca pe o arma pentru a-si asigura un statut si
a-si exercita puterea. Si-a infiintat propriul bordel unde a fortat femeile din
clasa aristocratica sa se prostitueze, pe unele dintre ele obligandu-le sa intretina partide de amor chiar in palat sub ochii barbatilor lor. Pe cele care i se
supuneau le favoriza, numindu-le sotii in functii inalte si acordandu-le multe
avantaje, in vreme ce, pe cele care refuzau, le persecuta si le santaja fara
nici o urma de retinere. Istoria consemneaza ca avea o multime de adulatori si
sustinatori din randul aristocratiei romane. Perfidia ei a mers pana acolo
incat si-a construit o strategie prin care platea tacerea si persecuta orice
forma de intruziune in planurile ei. Nu ezita sa ii pedepseasca pe toti cei
care s-ar fi gandit chiar si pentru o clipa sa-i denunte faptele lipsite de
moralitate. Messalina alegea cele mai frumoase sclave pe care le trimitea sa se
culce cu imparatul, astfel incat atentia acestuia sa nu se focalizeze niciodata
asupra faptelor ei. Ea dezvolta adevarate pasiuni pentru barbati, care se
dovedeau a fi fatale dupa ce aceasta se plictisea de ei. Cei mai multi mureau
otraviti. Relatiile ei de amor erau deja cunoscute, una dintre cele mai renumite
fiind cea cu dansatorul Mnester, artist foarte iubit de popor, caruia i-a
dedicat ode si statui. La inceput, acesta i-a refuzat avansurile, iar Messalina
s-a plans lui Claudius care i-a semnat un decret care il transforma intr-un fel
de sclav aflat la dispozitia ei permanenta. Cu toate ca era stapana pe vointa
imparatului, ea nu a primit niciodata titlul de Augusta si monetaria nu a batut
niciodata pe monede chipul ei. Furia ei a fost fara seaman si a incheiat
aliante cu unii liberti tocmai ca sa il inspaimante de imparat cu posibilitatea
unor comploturi. Stilul ei de viata si nerespectarea flagranta a reputatiei si
valorilor imperiale aveau sa ii aduca sfarsitul. Claudius stia de escapadele sotiei, dar a ales
sa le ignore pana cand Messalina a facut o pasiune pentru un senator roman,
Gaius Silius, considerat cel mai frumos barbat din Roma. Tanarul aristocrat fusese desemnat consul la
insistentele ei. Cand a devenit amanta lui, a mutat bogatiile din palat in casa
acestuia si l-a obligat sa divorteze de sotia lui, Iunia Silius. Barbatul avea
aspiratii ascunse la tronul Romei, iar Messalina ar fi putut sa il ajute sa isi
indeplineasca planul. Pe cand imparatul se afla intr-o campanie militara in
Ostia, cei doi s-au casatorit folosindu-se de o separare unilaterala acordata
de dreptul roman. Messalina se facea vinovata de nenumarate infractiuni
scandaloase care culminasera cu relatia de bigamie cu Gaius Silius, semnand un
contract de casatorie oficial cu martori si planuind uciderea barbatului ei. Ea a
atras de partea ei oameni importanti din senat, dar si din serviciul de paza
menit sa ii asigure protectie. Uneltirile i-au fost dejucate de catre
Narcissus, secretarul imparatului, care l-a informat pe Claudius de planurile
de nunta ale sotiei, dejuncandu-i astfel asasinatul. Desi initial fusese
un sustinator al imparatesei, el a devenit cel mai aprig dusman al ei. Preocupati
de placerile nuntii, cei doi nu si-au luat nici un fel de masuri ca sa puna
mana pe guvernare, permitandu-i astfel lui Narcissus sa ii aduca la cunostinta
imparatului planurile consoartei. Claudius l-a insarcinat pe Narcissus sa
trimita trupele sa o aresteze, iar pe vinovati sa ii ucida. Zadarnic mama Messalinei
a imporat-o sa sa isi apere onoarea sinucigandu-se, caci fiica ei avea alte
planuri: si-a trimis copiii sa negocieze clementa. Intre timp, centurienii au
arestat barbatii care trecusera prin patul imparatesei si pe cei care fusesera
martori casatoriei fiind ridicati de pe strada sau din propriile case si au
fost executati. Desi inca o iubea, temerea cea mai mare a imparatului a fost ca
nu cumva sa piarda tronul. Desi initial a dorit o ultima intrevedere cu sotia,
Narcissus a realizat faptul ca daca Messalina ar fi ajuns in fata lui Claudius,
zilele sale erau numarate. Astfel, el a trimis un centurion la mama Messalinei unde
aceasta se refugiase si i-a dat ordin sa o omoare. Cand vestea mortii
Messalinei a ajuns la urechile imparatului, acesta n-a intrebat daca s-a
sinucis sau a fost omorata. Claudius isi lua cina si chipul lui a ramas
impasibil de orice emotie, n-a afisat
nici o urma de regret, ura, tristete sau bucurie, ba chiar a cerut sa i se
umple cupa cu vin si a mancat in tacere mai departe. Senatul a ordonat ca
numele ei sa fie sters din toate analele si statuile ce-i fusesera ridicate,
distruse. Desi a declarat in fata praetorilor ca nu
se va mai insura niciodata, Claudius s-a recasatorit cu Agrippina, casatorie
incestuoasa de altfel. Messalina a ramas in istorie simbolul viciului,
desfranarii si manipularii. Nu stim daca este adevarata informatia potrivit
careia Messalina s-ar fi culcat cu peste 8000 de barbati. Pliniu cel Batran
relata ca aceasta organiza competitii in bordeluri in care se lua la intrecere
cu cele mai versate prostituate. Ea ar fi provocat-o pe cea mai faimoasa
curtezana, Scylla, pentru a vedea care dintre ele rezista la un maraton sexual.
Scylla ar fi renuntat dupa 25 de barbati, insa Messalina a mai continuat vreme
de cateva ceasuri. Cat este adevar si cat este poveste? Nu stiu sa va spun. Dar
povestea Messalinei cred ca merita sa fie spusa mai departe.
Bibliografie:
Le grandi donne di Roma
antica – Furio Sampoli
The Most Evil Woman in History – Shelley Klein;
Caesar’s Wives: Sex, Power and Politics in The Roman
Empire – Annelise Freisenbruch
