Vara trecuta s-au implinit 35 de ani de la terminarea
liceului, motiv pentru care fostele mele colege au organizat aceasta aniversare
la Bran, o mica localitate cosmopolita situata in Pasul Bran – Rucar, situata la o
distanta de 30 de km de Brasov. Pasul
Bran a reprezentat unul dintre cele mai importante pasaje trans-carpatine ,
aici intersectandu-se rute importante comerciale si militare. Pasul Bran oferea
vizibilitate atat catre Tara Barsei, cat si spre dealurile Moeciului. Era prima
data cand ajungeam aici si primul gand a fost ca nu voi pleca pana nu voi
vizita castelul. In anul 1212, Ordinul Cavalerilor Teutoni a ridicat pe o stanca o fortareata, in forma unui
patrulater, pe care sasii aveau sa o cucereasca la finele secolului 13 ca sa
apere Cetatea Brasovului de invaziile straine.
De-a lungul secolelor, cetatea
militara avea sa suporte mai multe modificari, adaugandu-i-se alte 2 turnuri de
aparare si abia din sec 17 avea sa fie denumit castel.
In anul 1920, autoritatile Brasovului, prin vocea primarului Karl Schnell, au anuntat ca :”am hotarat astazi sa-i rugam de Majestate, asa cum a fost in vremurile de demult, sa ia in stapanire castelul pe vechea stanca Dietrich”.
Regina a apelat la
serviciile arhitectului ceh, Karel Liman, cel care lucrase si la castelele Peles si Pelisor, si desemnat sa se ocupe de restaurarea si modernizarea constructiei medievale astfel incat , dupa 14 ani,
castelul avea sa fie transformat in resedinta de vara regala.
Acesta a construit
un tunel de acces, a adaugat alte doua turnuri,
in curtea interioara a fost forata o fantana, o turbina a fost ridicata pe raul Turcu, cu ajutorul careia se aducea lumina in castel si in imprejurul lui.
Inauntru existau 3 statii de telefon, un lift pentru transport de persoane si
un altul pentru carat mancarea de la bucatarii. Casa era dotata cu instalatie de apa rece si calda, canalizare, iar dupa 1945 avea sa fie alimentata si cu gaz. Nu departe de castel au fost ridicate o cabana
de vanatoare, casa de ceai constrita din grinzi de lemn si cea de oaspeti din
piatra de cariera, o bisericuta din lemn si o capela pictata de catre Arthur
Verona, Casa de copii a Printesei Ileana, o sera cu trandafiri, dalii si
crizanteme, casa servitorilor, grajduri si garaje.
Apartamentul Reginei era
format dintr-un hol, un dressing, 2 saloane, o sufragerie, un dormitor, o baie
si o camera compartimentata in care erau expuse obiectele personale. Tot in
castel, Regina a amenajat alte doua apartamente pentru Printul Nicolae si
Printesa Ileana.
Domeniul castelului a fost extins prin cumpararea pajistilor
din jur,
iar la poalele castelului au fost amenajate gradinile si lacul Bran
populat cu peste 1000 de pastravi si lebede. Regina a murit la 62 de ani,
lasand castelul mostenire Printesei Ileana. In testamentul ei a mentionat sa
fie ingropata la Curtea de Arges, iar inima sa ii fie dusa la Balcic, la “biserica
pe care am construit-o pe tarmul marii”. Cand Balcic-ul a fost retrocedat,
Ileana a adus inima Reginei in tara si a depusa intr-o caseta de argint in
alcovul cioplit langa vechea biserica de lemn a domeniului. Dupa abdicarea
Regelui Mihai, Castelul Bran a intrat in administrarea statului roman, iar o
mare parte dint mobilier si obiectele de pret din interiorul lui au disparut.
In anul 2009, statul roman a fost obligat sa cedeze castelul arhiducelui
Dominic de Habsburg. Mobilierul din interiorul castelului nu este cel original,
cateva dintre piesele aduse de Regina Maria pot fi vazute acum in Muzeul Vamii.
Insa puteti admira costumul popular preferat al Reginei Maria, una dintre
coroanele regale, unul dintre pumnalele Regelui Ferdinand si cartea de oaspeti
a Reginei Maria si a Principesei Ileana. Piesele sunt cumparate din Italia si
dateaza din perioada respectiva.
Castelul Bran este cunoscut sub denumirea de
Castelul lui Dracula, dar nici un document istoric nu mentioneaza vreo trecere
macar a lui Vlad Tepes pe aici. Cu toate astea, el reprezinta unul dintre cele
mai frumoase monumente ale arhitecturii medievale care este vizitat de peste
500.000 de turisti anual. Biletul de intrare in castel costa 25 de lei.
Muzeul
Vamii se afla in spatele castelului si nu puteti ajunge la el decat ocolind
domeniul.
Inauntru sunt expuse piese de mobilier originale si cateva piese din portelan, cristal, maolica, tablouri si candelabre. Intrarea
costa 6 (SASE!) lei. Exista zvonuri ca intreaga colectie va fi imprastiata pe
la muzeele mari din tara si Muzeul Vamii isi va inceta existenta. Pacat!
In
partea stanga a muzeului se afla poarta mare de acces spre parc, grajdurile
regale si camerele servitorilor. Din pacate, zona aceasta este inchisa
publicului. Eu am avut noroc, una dintre fostele mele colege este muzeolog si
paznicul ne-a permis intrarea pe domeniu pentru foarte scurt timp, atat cat sa
aruncam un ochi.
Pe partea opusa Vamii se
afla cripta unde a fost depusa inima Reginei care intre timp a fost mutata in
subsolul Muzeului National de Istorie. Pe platoul din fatza criptei erau
montate corturi, gratare si banci, cosurile erau pline cu cartoanele zoioase de mustar, aerul era poluat de fum si manele.
In fata domeniului, strainii
urcau incantati panta spre castel si blitzurile nu se opreau niciodata. Dincolo
de el, soseaua devine neincapatoare, plina de turisti din toata lumea. Parca ar
desparte doua lumi, a noastra si a lor, a gratarelor cu mici si a aparatelor
foto Nikon. Invatam greu, dar invatam. Si vedem ca Romania se schimba
incet, dar sigur in bine. Sa ne fie de bine.