Calator in regiunea Porto

A trecut ceva vreme de cand am scris ultima data pe blog. S-ar crede ca nu am mai avut lucruri interesante de povestit; adevarul este ca timpul mi-a luat-o inainte si nu am putut tine pasul cu el. Dar revin in forta si am sa va povestesc in cateva episoade aventurile unui concediu in Portugalia. 

Cred ca de mai bine de 5-6 ani visam cu ochii deschisi la aceasta tara la capat de continent. “Prea departe sa mergi cu masina si prea lung drumul cu avionul”, imi tot repeta barbatul meu. Asa ca mi-am luat inima in dinti si am plecat spre “capatul lumii” impreuna cu 3 prieteni. Ne-am impartit sarcinile in mod echitabil si ne-am pus pe treaba. Am studiat ofertele de transport si am rezervat bilete la Wizzair (810 lei/persoana , bilet – dus intors cu plecare si retur in Budapesta), cazare 3 nopti in Porto (300 de lei/ persoana), 3 nopti in zona Algarve (Albufeira – 457.5 lei/persoana) si 5 nopti in Lisabona (500 de lei/persoana). Noi am agreat inchirierea de apartamente private in regim Airbnb care implica rezervarea unei proprietati personale in regim hotelier. Practic, conceptul presupune rezervarea unui apartament care nu ofera pachete de servicii, ci doar cazare in proprietati private. Rezervarile le-am facut pe site-ul booking.com. La aceste costuri s-au adaugat alte 2 zboruri: unul Lisabona-Porto si altul, Porto – Faro care au costat impreuna 245.50 lei de persoana, plus inchirierea unei masini in Algarve pe toata perioada celor 3 zile petrecute acolo care ne-a costat 51  de euro/persoana. La aceste sume am mai adaugat costul benzinei , ROvigneta si HUvigneta si contravaloarea parcarii masinii, pe toata perioada celor 11 zile petrecute in concediu, cu care am plecat din Timisoara care care s-a calculat ulterior la suma de 200 de lei de persoana. Poate unii dintre voi se intreaba de ce tocmai Portugalia? Pentru ca are o istorie fascinanta, pentru ca a fost unul dintre cele mai mari imperii, pentru ca limba lor inca este vorbita in fostele colonii si de peste de peste 200 de milioane de oameni in lume, pentru ca romanii traiesc cu impresia ca este una dintre tarile sarace ale Europei de astazi, deci trebuie sa va spun cu subiect si predicat ca este total fals: este o tara plina de frumusete, ca inaltul cerului este brazdat de imense macarale, ca are livezi de avocado, maslini, portocali, lamai, arbori de pluta, ca are plaje imense si incredibil de frumoase, pentru vinurile sale excelente, pentru orasele sale cochete, pentru bunatatea si toleranta fara egal a portughezilor, pentru ospitalitate, pentro efortul ca fiecare turist sa fie multumit si servit ireprosabil, pentru alte zeci de motive care in acest moment nu imi trec prin cap, dar fiti convinsi ca exista. Portugalia este asezata in Peninsula Iberica si este cea mai vestica tara din Europa continentala. In partea de sud si vest, tara este scaldata de apele oceanului Atlantic, iar in restul punctelor cardinale are granita cu Spania. Din Portugalia fac parte arhipelagurile Madeira si Azore care sunt conduse de propriile guverne regionale. Tara a fost invadata de  celti, cartaginezi, romani, vizigoti, triburile germanice, iar mai apoi de catre mauri. A renascut ca stat in 1139 in urma Reconquistei crestine cand Afonso Henriques a fost proclamat regele Portugaliei. In secolele 14 si 15, Portugalia si-a construit primul imperiu global devenind una dintre cele mai mari puteri economice, militare si politice din lume. A fost perioada de glorie a acestui popor cand exploratorii portughezi au plecat sa descopere noi teritorii. Aceasta perioada este consemnata de istorie drept Epoca Marilor Descoperiri, iar Vasco da Gama a fost cel care a marcat cele mai notabile decoperiri: a rutei catre India in anul 1497, descoperirea Braziliei in anul 1500,  prima sa escala  in anul 1652 la Capul Bunei Sperante (denumit initial de catre Bartolomeu Diaz “Capul Furtunilor” in 1488). In 1910, Portugalia a abolit monarhia, dar democratia a fost instaurata dupa sfarsitul razboiului Colonial si Revolutia Garoafelor din 1974.  Aceste momente au marcat sfarsitul celui mai indelungat imperiu colonial format din Brazilia, Mozambic, Angola, Guineea Bissau si Capul Verde care a durat timp de 6 secole, incepand din 1415 si pana in 1999  cand orasul Macao a fost predat Chinei. Guvernul portughez a acordat independenta aproape a tuturor teritoriilor ocupate.

 

Portugalia de astazi se numea odinioara Lusitania care a fost o provincie romana compusa din bazinul sudic al raului Douro, o parte din vestul Spaniei, Extramadura, si o alta parte a Provinciei Salamanca. Numele de Lusitania provine de la populatia cu acelasi nume, lusitani,o ramura a populatiei Indo-Europene. Cei care doresc sa simplifice lucrurile, spun ca Portugalia este faimoasa datorita Fatimei, loc de pelerinaj renumit la scara mondiala, fotbalului si muzicii fado. Pentru mine, tara asta avea ceva de poveste si se rezuma initial la 2 localitati: Lisabona si Sintra. Impresiile aveau sa fie altele, mai nuantate, mai colorate, mai imperative si mult mai personale din multe puncte de vedere. Deci, sa revenim la firul povestii. In 20 august am plecat spre Portugalia. Am ajuns destul de tarziu in Humberto Delgado Airport, cunoscut in varianta simpla ca Aeroportul Lisabona, aflat la 7 km distanta de centrul capitalei. Dupa o scurta escala , ne-am imbarcat intr-o cursa Ryanaer cu destinatia Porto unde am aterizat pe aeroportul Francisco Sa Carneiro aproape de miezul noptii. Aveam instalate pe telefoane aplicatiile de google maps, astfel incat am ajuns foarte usor la locul de cazare.

Porto este al doilea mare oras ca dimensiune din Portugalia si este renumit atat pentru vinurile sale minunate, cat si pentru manufactura din pluta. 

Situat in partea de N-V a tarii, el este situat pe malul raului Douro si delimiteaza Porto de Vila Nova de Gaia, orasul de pe malul stang al apei unde se afla multe case renumite de vinuri. In perioada fenicienilor, Porto se numea Cale (frumos), iar asta explica de ce a fost inclus in 1996 in patrimoniul Unesco. Portughezii spun ca “Porto munceste, Coimbra studiaza, Braga se roaga si Lisabona primeste banii”. Porto este unul dintre cele mai mari centre economice ale tarii, un centru infrastructural important din nordul tarii, drept pentru care usor accesibil printr-o varietate de mijloace de transport aerian, terestru sau fluvial.

Raul Douro este traversat de 6 poduri, cel mai renumit fiind Dom Luis Bridge, construit in 1886 dupa proiectul marelui arhitect Gustave Eiffel si considerat la vremea lui ca fiind cel mai mare pod metalic ridicat in arc din lume, lung de 385 de metri. 

Structura  sa metalica este construita pe doua nivele: partea superioara ridicata la 60 de metri deasupra pamantului este destinata pietonilor si traficului rutier, iar cea inferioara – liniei de metrou.

Cea mai importanta piata din oras  este Ribeira Square, cunoscuta de localnici sub numele de Praca da Ribeira,care include centrul istoric al orasului situat in cartierul cu acelasi nume. 

El se intinde de-a lungul raului Douro  si este un important centru comercial si manufacturier. Desi in anul 1491 cladirile din piata au fost distruse de incendiu, casele au fost reconstruite din temelii. In acest perimetru se afla inca magazine de desfacere a pestelui si fructelor de mare, brutarii, carmangerii, patiserii, cizmarii, croitorii, restaurante si multe cafenele amplasate de-a lungul cheiului. Aceasta zona este cea mai populara din oras si reprezinta exclusiv spatiul destinat relaxarii si socializarii. 

Piata este luata cu asalt deopotriva de localnici si de turisti care se plimba printre statuile vii, printre micii muzicanti si comedianti stradali. In prezent, acestei bogate palete comerciale se adauga o multime de magazine cu artizanat local, centre comerciale cu vitrine in care sunt expuse haine croite dupa ultimele tendinte ale modei, buticuri cu antichitati. 

Strazile inguste urca si coboara in pante abrupte printre cladirile frumos decorate cu faianta pictata manual.  

La mijlocul secolului 18, dezvoltarea accelerata a orasului a impus un nou plan de urbanism care sa lege centrul orasului de localitatile periferice.  Vechile ziduri medievale au fost partial daramate, permitand astfel deschiderea catre rau.  

Faleza Cais da Ribeira este considerata cea mai pitoreasca zona din oras datorita amestecului de strazi si alei inguste pietruite si cladiri vechi din granit cu tigla pe acoperisuri. 

Portul este strabatut de ambarcatiunile care organizeaza croaziere turistice pana la lasarea serii. 

Cine s-a saturat sa urce si sa coboare, se poate urca in funicular in statia Ribeira cu sens de mers catre Piata Batalha, bucurandu-se astfel de o priveliste minunata asupra raului Douro.

Punctul de reper al orasului este Torre dos Clerigos care are o inaltime de 75 de metri si care a fost construit in sec 18. 

De pe meterezele turnului se pot admira superbe panorame atat ale orasului, cat si ale raului si vaii raului Douro.

Turnul impreuna cu Biserica Clerigos au fost proiectate in sec 15, in stil baroc, de catre Nicolau Nasoni. 

Tot in centrul istoric se afla deja celebra librarie realizata in stil neogotic, Lello&Irmao, care a fost sursa de inspiratie pentru scriitoarea J.K.Rowling, autoarea celebrului roman “Harry Potter”, care a recreat universul cartilor, Hogwarts. Desi este in permanenta coada afara, intrarea in incinta librariei se face intr-un ritm alert, deci merita sa asteptati. 

Palacio da Bolsa este fosta bursa de valori care dateaza de la jumatatea sec 19 si care a fost ridicata special pentru comerciantii bogati din acea perioada. Cladirea construita in stil neoclasic in locul unei manastiri franciscane de catre arhitectul Joachim da Costa Lima Junior adaposteste mai multe camere si saloane, fiecare dintre ele innobilate cu decoratiuni somptuoase unice. Se remarca Patio das Nacoes (sala Natiunilor) si Salao Arabe (o impresionanata sala de bal cu vadite influente maure  si decoratiuni aurite). 

Renumita Catedrala Se, situata in centrul istoric, reprezinta una dintre cele mai vechi cladiri a orasului, fiind finalizata in sec 13. Desi construita in stil romanic, ea prezinta multe elemente gotice (galeriile interioare si capela funerara Joao Gordo), si elemente baroce (Logia fatadei laterale). Legenda spune ca inainte ca Napoleon sa intre in oras, un localnic a pictat altarul ca sa ascunda argintul cu care era placat. 

Biserica San Francisco Porto a fost inceputa de catre franciscani in anul 1245 si terminata abia 220 de ani mai tarziu, astazi impresionand prin dantelaria de lemn aurit. Dedesubtul ei se afla celebrele catacombe unde sunt ingropati membrii importanti ai ordinului franciscan. Situata chiar in centrul orasului si foarte aproape de Catedrala, 

Gara Estacao de Sao Bento a fost inaugurata in 1918 si este renumita datorita peretilor imbracati in azulejo  care ilustreaza fragmente din istoria Portugaliei. Daca luati autobuzul si mergeti spre ocean, ajungeti la Foz do Douro care este cartierul unde locuitorii bogati si –au ridicat case  in imediata apropierea Atlanticului. Pana acolo insa, merita sa aruncati o privire asupra peisajului oferit de gura de varsare a raului Douro in ocean. 

Falezele sunt imbracate in fulare de nisip pietros cu formatiuni strancoase aruncate razlet pe plaja si spalate de valurile involburate ale Atlanticului. Aici am mancat cel mai bun gril de sardine pe o tersara dintr-o multitudine de alte mici restaurante  amplasate de-a lungul strazilor unde localnicii ies seara sa manance si sa afle ultimele brafe din cartier. 

Daca traversam raul si intram in orasul de pe celalalt mal al raului, in Vila Nova da Gaia, v-as recomanda sa mergeti in Jardim do Morro (altfel spus, in Gradina Maurilor) de unde puteti admira orasul Porto. 

Locul este deosebit, cu multe varietati de plante si un refugiu pentru zilele toride ale verii. 

Orasul are o infrastructura de invidiat, facilitati multiple la transportul in comun care incurajeaza atat turismul local , cat si cel zonal. Am circulat cu avionul, metroul, cu autobuzul, trenul , tramvaiul si, desi puteam, nu am mai avut timpul necesar sa ne urcam in funicular sau sa ne rasfatam cu o croaziera pe rau. De data aceasta nu am luat autobuzul turistic Hop on, hop off, pentru ca am preferat sa vizitam la pas marea parte a obiectivelor turistice din centrul vechi, dar deplasarile la ocean sau in orasele invecinate le-am facut cu autobuzele si trenul. 

Ceea ce va recomand este sa va trageti sufletul pe una dintre terasele orasului si sa gustati “petiscos”, aperitive servite pe bucati de paine servite in portii mici, calde sau reci, sa va rasfatati cu o cafea buna insotita de o prajitura umpluta cu crema de galbenus si vanilie, sa degustati macar un pahar cu vin de Porto. 

Aici am mancat pentru prima data “Bacalhau”, care se prepara in peste 365 de moduri, o tocana (sau un papricas) din peste si legume.Turistii sunt innebuniti dupa ea, pe mine nu m-a impresionat. Bucataria portugheza este renumita pentru “caldo verde”, o supa de culoare verde, preparata din mazare si varza, pe strazi se vinde la tarabe “francesinha”, un sandwich cu carne, corizo, un amestec de legume inabusite, sau chourico (carnati de porc). Eu am preferat produsele de patiserie, mai exact “pastek de nata”, un fel de cosulete facute din aluat fraged si umplute cu crema de ou si vanilie simple sau presarate cu fulgi de migdale prajite. Berea este variata si buna, desi eu nu le-am gustat pe toate, va pot spune ca am baut Sagres Cerveja un sortiment usor frizante si extrem de fina, mai putin amara si cu o culoare aramie. Vinurile sunt pe alese, seci, demiseci si dulci. Am gustat din fiecare sortiment si pot sa va spun ca mi-a placut vinul dulce care este totusi tare! Cele seci si demiseci se servesc in carafe, cel dulce in pahare mici de vin.  Doua dintre sortimentele care sunt renumite in toata lumea sunt vinul de Porto si Madeira. Licoarea lui Bachus este facuta din struguri din regiunea Douro, regiune viticola considerata a fi a 3-a cea mai veche din lume dupa Tokaji (sau Tokay) din Ungaria si Chianti din Italia. Jumatate din productia de vin merge la export, iar cealalta jumatate face deliciul turistilor si localnicilor. Vinurile lor dateaza din 1678, iar reteta a fost “inventata” de catre un calugar. Se zice ca acesta a primit vizita unui negustor venit din Liverpool si a dorit sa ii daruiasca la plecare o sticla cu vin bun. calugarul a adaugat rachiu in vin ca negustorul sa ajunga cu vinul nealterat acasa, dar a facut imprudenta sa ii divulge reteta. Cand s-a intors acasa, acesta si-a chemat breasla la o degustare de vin si a lansat pe repede inainte o afacere, aducand vinul portughez in Anglia, platind taxe de import semnificativ mai mici decat pentru vinul de Bordeaux. In 1756, Marchizul de Pombal care ocupa functia de Prim Ministru al Portugaliei, a semnat un decret prin care a introdus primele standardele de fabricatie in lumesi prima denumire de origine controlata a vinului, adica s-a nascut un brand daca e sa folosim terminologia de astazi. Totodata a luat nastere conceptul de drept de autor. Vreme de 70 de ani, mai exact intre 1926 si 1986, nici un vin portughez nu putea fi exportat daca nu se aducea in depozitele din Vila Nova de Gaia. Astazi, exportul se face din actuala capitala a Vaii Douro, din sediul Institutului Vinului de Porto.

Desi ne propusesem sa mergem in cele 3 zile rezervate acestei regiuni in mai multe localitati, nu am vizitat decat orasul Guimares, aflat la o distanta de aproximativ 52 de km de Porto. Am folosit promotia oferita de caile feroviare portugheze pentru grup mai mare de 3 persoane, beneficiind astfel de reduceri la biletele de tren.  Guimares a fost fondat in secolul 9, jucand un rol important in unificarea Portugaliei. Afonso Henriques, primul rege al Portugaliei, s-a nascut in aceasta localitate si a fost botezat intr-una din capelele orasului, situata nu departe de castelul cu acelasi nume.  

Castelul Guimares este o cladire medievala dominata de 8 turnuri care au fost martore invaziilor maurilor si nomazilor.  

Tot in apropiere se afla si Palatul Ducilor de Braganca, ridicat in sec 15, si care a devenit ulterior resedinta presedintelui in timpul regimului lui Salazar. 

Astazi indeplineste functia de muzeu si prezinta o celctie de arte aplicate si decorative.

Biserica Sao Francisco este considerata a fi cel mai atractiv obiectiv turistic al localitatii. Ridicata la inceputul sec 15, a fost restaurata in sec 18 cand a suferit lucrari majorede restaurare in care au fost combinate diferite stiluri arhitecturale in care predomina goticul. 

Noi am descoperit o superba terasa amplasata vis-a-vis de castel, dotata cu un mic restaurant in care se preparau mancare si dulciuri vegane. Cadrul deosebit, serviciile ireprosabile, desertul extraordinar de gustos, berea extrem de buna, sucurile naturale pastrand aroma puternica a fructelor, ce sa mai lungim vorba, un loc ce nu trebuie ratat. Cand am plecat din regiunea Porto eram incarcati de regrete, dar oarecum si curiosi cu privire la noua destinatie catre care ne indreptam: Algarve. Dar despre plaje, soare si ocean intr-o postare viitoare.