Octavian si Veturia Goga - perechea care a tinut pagina cronicilor de scandal

Octavian Goga ramane pentru noi toti poetul ardelean, politicianul  de extrema dreapta care a avut convingeri pro-naziste, unul dintre masonii Romaniei, un antisemit declarat, unul dintre prim – ministrii tarii, membru al Academiei Romane din 1920. Cam asa ar arata sinteza unei biografii sumare. Dar viata lui a inseamnat cu totul altceva. In data de 1 noiembrie 1919, Octavian Goga a fost numit ministru in noul guvernul Romaniei condus de Alexandru Vaida Voievod. Pe vremea aceea el era casatorit cu prima sa sotie, Hortensia Cosma, fiica celui mai bogat roman din Ardeal, directorul Bancii Albina. Dar Goga avea o relatie de ceva vreme cu Veturia Muresan, care era si ea casatorita cu preotul Lazar Triteanu, pe atunci asesor consistorial al Mitropoliei din Sibiu. Poetul, dupa ani buni de pasiune adulterina, i-a obtinut Veturiei libertatea, promitandu-i preotului Triteanu scaunul episcopal de Roman. Legatura dintre Goga si Veturia era discreta si pasionala spun unii, in vreme ce altii sustin ca presa interbelica era plina de pamflete si caricaturi care ii avea protagonisti pe cei doi amorezi.

Veturia, alintata de poet “Julieta mea fanata” a fost soprana, actrita, poliglota, amanta si apoi sotie de ministru si poet. Preotul Zevedei Muresan, tatal ei, s-a straduit sa ii dea o educatie aleasa, angajand profesori particulari sau platind taxele pentru  pensionul sasesc din Sibiu. La 14 ani tanara vorbea fluent in germana, franceza, maghiara si lua ore de muzica si actorie. Cand l-a cunoscut pe Goga era deja o personalitate in cultura romaneasca. In anul 1909 regele Carol I i-a acordat Medalia „Bene Merenti” pentru realizarile in cultura muzicala romaneasca. Trei ani mai tarziu, sustinea concerte pe scenele capitalei, acompaniata de George Enescu sau Cella Delavrancea. Desi fusesera colegi in gimnaziu, flacara dintre ea si Goga s-a aprins cand cei doi erau in plina ascensiune profesionala. In timpul Primului Razboi Mondial relatia dintre ei a devenit mai apropiata si, imediat dupa razboi, au desi sa se casatoreasca, desi nici unul nu era divortat. Cand poetul a ocupat portofoliul de ministru si a plecat la Bucuresti, Veturia l-a urmat imediat.  Dupa numirea sa, Goga a tinut primul sau discurs in Parlamentul Romaniei, dar Veturia nu a putut asista, spre marea lor dezamagire. Acesta a marcat acest moment notand in jurnalul lor de corespondenta, numit simbolic “Florile Tăcerii”: “Programul meu de viaţă se rezumă în două cuvinte, cu tot farmecul lor senin și nemăsurat. Numai trei lucruri vreau în mobilierul casei noastre: Dragostea ta, Sănătatea ta, Cântecul tău și vom fi fericiţi”, iar de Craciun , tot el nota: “Moș Crăciun, de două mii de ani, nu știe o colindă mai frumoasă ca sărutarea ta”,  urmata de urarea de Anul Nou: "Cu anul ce se duce, ce pot să-ţi fac cadou?/Tot inima mea veche ţi-o dau de anul nou!”    

Si cum divortul dintre Hortensia Cosma si Octavian Goga ajunsese aproape de final, Veturia a decis sa se retraga la Manastirea Zamfira (Teleajen), nu departe de București. Aici a gasit o casa in care ar fi vrut sa-si construiasca familia alaturi de poet, „o casă într-o pădure cu trei tei bătrâni. Printre pomi nu s-a văzut decât o terasă mare. Nu mă puteam opri pentru că nu știam dacă e locuită, de cine se ţine și altele. Interesându-mă la stăreţie am aflat următoarele date. Este o casă prea frumoasă, mare, ridicată de abia 10 ani, de un domn - G. Ionescu - a cărui moșie va fi împărţită la ţărani, rămânându-i numai pădure și vie. Iar casa cu moșie puţină vrea s-o vândă. Ar fi pentru noi un cuib admirabil. Am hotărât cu maica Fervonia că miercuri vom merge cu trăsura stăreţiei s-o vedem mai aproape. La București îl voi însărcina pe J(ean) Steriadi (pictorul) să vorbească cu proprietarul - știind de la Nora (Steriadi) că sunt buni prieteni. Ce-o vrea Dumnezeu și Tavi. Dacă vom reuși nu mai mergem în străini și venim aicea și ne ascundem de lume.” Cand Goga a obtinut decizia de divort, acesta i-ar fi trimis cateva randuri, scrise intr-un exces de bucurie:  “Libertatea mi-am recucerit-o. Ți-o dau ţie!” Veturia avea si ea sa ii dea o veste pe masura viitorului la care visau impreuna: “Am găsit și „hotărât” un loc de așezământ în pădurea de la Cheia. Dacă vom reuși să ni-l facem, vom avea colţul nostru de liniște, aproape de Dumnezeu și departe de lume. Vom fi cu picioarele pe pământ, dar vom trăi în cer...”, dar Veturia avea de asteptat si ea decizia divortului dintre ea si Lazăr Triteanu, divort pe care l-a obtinut in data de  25 octombrie 1920, moment marcat in scrisoarea catre Goga astfel: “Tavi, azi mi-am câștigat prin sancţiuna legii numele meu de-acum 17 ani (Veturia Mureșan), acel nume care, de atunci, trebuia să stea alături de-al tău. Întârzierea asta zadarnică și goală voi s-o rectific prin curăţenia, dragostea și bunătatea mea.” Cat de patimasa a fost relatia dintre cei doi nu este greu de imaginat. In ziua in care Goga a primit mesajul libertatii ei, i-a raspuns deindata: ” Două libertăţi se unesc pe veci. Dăruindu-se una alteia!” Cei doi s-au casatorit pe 15 ianuarie 1921, chiar de ziua de nastere a lui Mihai Eminescu. Gurile rele spun ca Veturia ar fi purtat rochia de mireasa in care jurase credinta vesnica primului sot. Se zice ca mama poetului, Aurelia Goga nu ar fi acceptat-o nicicodata pe noua nora in casa ei si ca relatiile au ramas la fel de reci pana la moartea batranei.

Goga luase deja decizia unde urmau sa locuiasca si nimic nu l-a determinat sa isi schimbe parerea. In 1919, poetul a vizitat castelul de la Ciucea impreuna cu Veturia si, desi aceasta s-a opus cumpararii castelului care fusese devastat in timpul luptelor din 1919, Goga a acceptat oferta de vanzare a domeniului Boncza lansata de  Csinszka Boncza, sotia fostului sau prieten Ady Endre. „O vaduva nu se refuza, iar cand acea vaduva este vaduva lui Ady Endre, cumpar proprietatea chiar daca ar fi sa o fac cadou cuiva", i-ar fi spus Octavian Goga Veturiei. Vechiul conac de vanatoare de la Cheile Ciucii a fost preluat de noii proprietari care au decis sa il transforme dupa gustul si rangul lor. Atunci a fost ridicata Casa de pe stanca, direct pe o stana imensa de piatra aflata deasupra drumului Oradea – Cluj-Napoca;  cladirea avand rolul de casa de vanatoare. Intreaga incinta a fost consolidata cu ziduri de piatra.

Castelul a fost etajat si renovat in stil neobrancovenesc, verandele largite, coloanele restaurate, dupa care lucrarile au fost extinse la Casa Ady Endre, Casa Alba si anexele existente. Lucrarile s-au finalizat in 1926. In castel, Veturia dadea adevarate concerte private la pian. Multi publicisti pasionati de istoria interbelica au considerat ca Veturia a fost mereu acuzata pe nedrept si ca, prin casatoria cu Octavian Goga, ea si-a asumat un destin trist, de vreme ce a renuntat la o cariera artistica de exceptie si ar fi acceptat exilul voluntar la Ciucea. Nu dupa mult timp, dupa ce lucrarile de restaurare s-au finalizat, cei doi au decis ca amandoi sa fie inmormantati pe domeniu, acest fapt fiind mentionat chiar de poet in testamentul sau din 1936.  

Veturia s-a implicat in acest proiect, contactandu-l pe Constantin Brancusi cu intentia de a solicita realizarea mausoleului. Desi sculptorul acceptase oferta si se angajase sa realizeze personal intreaga lucrare, Veturia nu a mai avut rabdare sa astepte pana cand Brancusi putea sa se apuce de el si l-a contractat pe George Matei Cantacuzino, care i-a realizat planul mausoleului, decorurile fiind proiectate de Nora Steriade. Mausoleul, amplasat pe panta dealului Plesului,  are o inaltime de 8 metri si o latime de 4 metri.  A fost realizat din beton armat pentru a impiedica alunecarea la vale si decorat cu marmura si mozaic de Murano adus din Italia. Mozaicul l-a pus chiar Veturia, care a lucrat aproape 20 de ani pentru a finaliza lucrarea. Cei doi nu au avut niciodata copii.

Dupa ce s-a implicat in politica, Goga nu a mai scris poezii de valoare. In parcursul sau politic, acesta a activat in mai multe formatiuni de extrema-dreapta, a format un guvern pentru 43 de zile, dupa care a fost demis de Regele Carol al II-lea, in 1938. In perioada in care a fost premier, Goga a fost poreclit „Micul Füh­rer", din cauza admiratiei sale fata de Adolf Hitler.  Veturia Goga il cunoscuse pe Adolf Hitler la festivalurile wagneriene de la Bayreuth si l-a vrajit pe dictatorul nazist cu vocea sa superba. De la aceasta intalnire i s-a tras  porecla „Privighetoarea lui Hitler". Tot ea a fost singurul translator roman acceptat de Hitler in discutiile pe care acesta le avea cu maresalul Ion Antonescu. Veturia Goga era prietena cu Maria Antonescu, sotia maresalului roman. Datorita faptului ca frecventau aceste cercuri politice s-a speculat ideea ca  Veturia era agent secret al Reichului. Goga a murit pe data de 7 mai 1938, in urma unui atac cerebral. Corpul sau a fost dus la Bucuresti si expus in aula Ateneului Roman, dupa care a fost ingropat in cimitirul Bellu. Dupa 2 luni, corpul sau a fost deshumat si re-ingropat pe domeniul de la Ciucea. Si ca spectacolul sa aiba un final pe masura, trebuie spus ca, dupa 1944, Veturia Goga a devenit comunista, reusind astfel sa isi pastreze castelul de la Ciucea. In 1958, cand mausoleul a fost gata,  corpul poetului a fost mutat in sarcofagul mausoleului. Dupa moartea poetului, Veturia a cedat castelul statului cu conditia ca acesta sa il conserve si sa fie transformat in Casa Memoriala Octavian Goga. In castel inca sunt expuse multe lucruri de valoare care au apartinut cuplului: scrinul german din sec. 18, o lada florentina executata in Transilvania secolului 16, doua  jilturi imbracate in piele de Cordoba din sec 17, masa cu patru scaune, fotolii si sofalele Bidermayer. Pe pereti sunt expuse tablouri si sculpturi semnate de Camil Ressu, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Aurel Popp, Stefan Dimitrescu, Nicolae Darascu, Elena Popea si Corneliu Medrea. Muzeul prezinta o colectie de obiecte decorative, portelanuri germane, britanice si asiatice, alaturi de obiecte de mobilier. In salonul de muzica poate fi inca admirat pianul Beckstein al Veturiei, pian la care au cantat Dinu Lipatti si George Enescu. Camera de lucru a lui Goga pastreaza biroul Bidermayer, jiltul, dulap-secretair  si soba din ceramica germana. Biblioteca este compusa din peste 6.000 de volume scrise in limba romana, germana, maghiara, latina, engleza si franceza. Veturia l-a urmat 41 de ani mai tarziu si a fost ingropata alaturi de el in mausoleu. Cat a fost realitate, cata poveste, judecati si cercetati singuri pe mai departe.

.