Vantul adie ca o jucarie, in rotocoale involburate, date
de-a rostogolul pe campie. Aerul se turteste si-apoi creste, incercand sa
zboare, dupa ce se-mpiedica de plante. Persefona nu se lasa prinsa-n hora
nebuniei, ea aduna clopotei, ferigi si papadii… S-a asezat pe-o piatra si-a
impletit cununa din florile minunate si si-a asezat-o peste pletele razlete. Cand
si cand se-opreste-n loc sa-si stranga parul ravasit de vant cu-o mana in vreme
ce, cu cealalta, strange in palme florile proaspete. Nu stie de ce, o neliniste
ii umple sufletul, iar inima ii bate cu putere. Oare ce-are vantul? Aerul e
greu, o striveste intre raze. Iarba-njur miroase a crud si parca si lumina ii
sfredeleste privirea. A innebunit natura! isi zise Persefona asezandu-se pe-o alta
piatra incercand sa isi traga rasuflarea. Hades, fratele lui Zeus, din abisuri,
se uita cu jind la fata, scarpinandu-se in barba. Si ce daca mi-e nepoata? isi
zise el in vreme ce casca haul. A prins fata si a tras-o in Infern. Persefona a
scapat din maini buchetul care s-a raspandit pe pamant transformandu-l intr-o
mare de culori. Degeaba si-a cautat Demetra fata noua zile si noua nopti,
cutreierand pamantul in lung si-n lat, Persefona nu era de gasit. Demetra a
parasit atunci Olimpul si-a ratacit pe pamantul care nu-si mai arata rodul. Tot
Olimpul era speriat de teama razbunarii, sosotind pe-un nor uitat sau in
colturi de regat. Apollo, mai milos de felul lui, i-a zis Demetrei sa o caute
–n Infern. A spart norii Demetra in goana ei catre Zeus care i-a cerut lui Hades
sa-i trimita fata inapoi, dar unchiul o momise cu o rodie parguita legand-o astfel
de Infern. Degeaba a eliberat-o de legamant, caci dupa fiecare sase luni
petrecute pe pamant, Persefona se-ntorcea, de fiecare data, in regatul de sub
pamant. Cei doi zei, Hypnos si Thanatos, au creat atunci o floare menita sa
aduca alinarea somnului mamei suferinde, caci fiecare simtea in adancul fiintei
lui ca somnul durerii poate aluneca atat de usor in moartea uitarii. Macul rupt
se ofileste tot atat de repede precum speranta si bucuria. Legenda spune ca
Persefona iese la lumina vestind sosirea primaverii, dar in fiecare toamna se
intoarce in Infern lasand in urma frigul si tristetea iernii.
Legenda macului l-a inspirat in 1977 pe Yves Saint Laurent
sa creeze un parfum oriental pe care l-a numit Opium, incercand sa imbine voluptatea cu fragilitatea, dar destul de puternic incat sa ajute orice
femeie sa-si redescopere propria feminitate si senzualitate.
Parfumul
construieste o aura incarcata de pasiune si mister, dupa cum insusi creatorul
isi dorise ca parfumul sa evoce “flori de foc”. Notele de coriandru, piper,
pruna, iasomie, cuisoare si bergamota folosite in deschidere sunt completate cu
notele de mijloc generate de extractele de garoafa, lacramioare, radacini de
iris, lemn de santal, paciuli, piersica si scortisoara. Finalul revine in forta
cu extract de opium, mosc, cedru, vetiver, mirt si rasina de tolu. Sticluta
parfumului a fost asezata intr-o superba cutiuta cilindrica compartimentata.
Pierre Dinand, creatorul flaconului, s-a gandit initial la
un etui din lemn, dar chiar si el a ajuns la concluzia ca era prea rustic
pentru un parfum dens si senzual. YSL nu s-a temut sa-l promoveze prin
imagini atent alese si indraznete, marjand pe seductie si mister ca ingrediente
obligatorii menite sa nasca pasiuni exacerbate pana la extaz. Lansarea a fost
organizata pe o nava cu panze la bordul careia se aflau 3 invitati de seama:
statuia de bronz a lui Buddha, plasata intr-o mare de orhidee, Diane Vreeland –regina
modei si Truman Capote – unul dintre cei mai mari scriitori ai sec 20. Imediat dupa lansare a inregistrat un succes urias si a devenit unul dintre cele mai cunoscute parfumuri din lume.
Anul
trecut a fost lansat Black Opium, un parfum oriental condimentat daruit tot
doamnelor. Notele de varf sunt: piper roz, floarea de portocal si para, completat
de cele de de mijloc, cafea si iasomie, si cele de varf pe baza de vanilie, patchuli
si cedru.
In anul 2000, modelul Sophie Dahl
a fost personajul campaniei care transmitea starea vecina cu extazul intr-o
varianta plina de senzualitate, motiv pentru care campania a fost respinsa.
Scenariul prevedea ca actiunea sa se petreaca intr-o casa cu un décor cel putin
straniu. Superba tanara parcurge un labirint de coridoare, aparent fara tinta,
pana ajunge la o sticluta cu parfum pazita de un leopard. Fascinata de licoarea
din recipient si sigura pe puterea de seductie, fata imblanzeste din priviri
animalul si intra in posesia parfumului.
Daca inchideti ochii si va imaginati scena veti ajunge singuri la concluzia ca parfumul, asemeni povestii, este la fel de provocator.
Daca vi-l doriti, cred ca merita sa va mai spun o poveste!
Pe malul raului Gange traia o Rishi impreuna cu un soricel. Avand in vedere ca
intotdeauna soricelului ii era frica de pisici, acesta i-a cerut sa il
transforme intr-o pisica. Degeaba isi imaginase el o viata tihnita pentru ca
toata ziua era pus pe fuga de cainii din imprejurimi. Motiv pentru care s-a dus
si s-a rugat sa il transforme intr-un catel. Dar necazurile sale nu s-au
terminat nici aici si, de fiecare data, plangand cu lacrimi de crocodil, a
implorat pe rand sa fie transformat in maimuta, mistret, elefant, culminand cu
metamorfozarea lui intr-o superba fata. Si-a pus un nume pe masura, Postomoni,
si s-a casatorit cu un rege. Dar viata nu i-a fost nici acum prielnica
pentru ca, intr-o zi, a cazut intr-o fantana si-a murit inecata. Regele s-a dus
la Rishi cautandu-si consolare. Iar ea, de mila capului incoronat, a promis sa
ii faca sotia nemuritoare si a transformat-o intr-un mac. Rishi i-a zis regelui: “Capsula ei va face opium. Oamenii, in lacomia lor, il vor consuma
in nestire. Oricine scapa la opium va imprumuta o anumita trasatura a fiecarui animal
in care s-a transformat Postomoni: rautacios ca soarecele, lingusitor ca pisica,
certaret ca si cainele, prefacut precum maimuta, salbatic ca porcul,
puternic ca elefantul si nonconformist ca o regina!”.
Sa va vad acum, care va mai incumetati sa il cumparati?
