In 1891 industriasul austriac Johann Weitzer a fondat in Arad Fabrica de Vagoane si Motoare Johann
Weitzer SA, societate pe actiuni. Aici se produceau locomotive cu abur, vagoane
de marfa si de calatori, tramvaie pentru ecartamentul din intreaga zona estica
a Imperiului Austro-Ungar, dar si pentru Europa Centrala si de S-E. Tot aici se
fabricau echipamente militare, bucatarii de campanie si utilaje agricole.
Fabrica exporta produsele in Regatul Romaniei, Italia, Grecia si Bulgaria. Orasul se dezvolta, iar nevoia de
transport urban era din ce in ce mai acuta. Exista forta de munca foarte
calificata pentru care administratia locala era obligata sa gaseasca solutii
pentru transportul in comun de acasa la lucru.
In anul 1908, Banatul si Transilvania faceau parte din Imperiul
Austro-Ungar.
In acelasi an, Primaria orasului Arad din comitatul cu acelasi
nume s-a decis sa comande autobuze pentru transportul public. Reprezentantii administratiei locale au facut o propunere oficiala managerilor filialei franceze a firmei americane Westinghouse din Le Havre sa
construiasca o fabrica noua de automobile in orasul de pe malul Crisului, primaria
obligandu-se sa le puna la dispozitie un teren.
Aceasta avea sa se numeasca MARTA (Magyar Automobil Reszveny Tarsasag). Arhitectii
care au intocmit proiectul si s-au ocupat de construirea cladirii au fost Fodor
Zsigmond si Reisinger Sandor, cei care ridicasera in 1895 Liceul Pedagogic din
oras.
Acestia au ridicat o cladire moderna si frumos utilata, care asigura conditii excelente de munca. Cei 280 de muncitorii angajati aici beneficiau de
vestiare, spalatoare cu apa calda si rece, sala de mese.
Un an mai tarziu s-a
dat drumul productiei, iar automobilele cu diverse caroserii (Dublu-Phaeton,
Landolet, Limuzina etc) erau dotate cu motoare care aveau capacitatea cuprinsa
intre 20 si 40 CP. Toate automobilele erau dotate cu marsarier, faruri de noapte, frana si
claxon, respectandu-se astfel regulamentul local cu privire la siguranta
circulatiei emis de catre autoritati in anul 1902. Limita de viteza era si ea
reglementata la maxim 15 km/ora pe bulevarde si la 10km/ora la strazile inguste.
Acelasi regulament mentiona faptul ca era interzis sa depasesti biciclistii
aflati in trafic, dar se permitea depasirea carutelor trase de cai. Benzina se
cumpara din farmacii in recipiente de un litru, iar mai tarziu, in butoaie speciale. Masinile
produse aici au luat calea spre marile orase din imperiu, inclusiv spre Budapesta si Viena, iar mai tarziu au
ajuns inclusiv in Anglia. La fiecare automobil vandut, fabrica oferea un curs
gratuit de condus, in limita a 2 ore.
Dupa doi ani de la infiintare, fabrica
si-a extins portofoliul producand motoare pentru tractiune feroviara, dar si
autobuze cu si fara etaj,
camioane de 3 si 5 tone.
Pana in anul 1912 cand
fabrica a dat faliment aici s-au construit aproximativ 150 de masini. Marta a
fost cumparata de firma austriaca Austro
Daimler, al carei fondator era unul dintre parintii automobilului, Gottlieb
Daimler, cel care a dezvoltat primul automobil cu 4 roti. O data cu preluarea,
productia s-a diversificat, facand loc unor automobile usoare cu puterea de
18/22 CP care au fost exportate pentru servicii de taxi in multe tari europene.
Toate purtau binecunoscuta stea in 3 colturi, simbolizand cele 3 domenii in
care motoarele produse sub aceasta marca urmau sa exceleze: pe pamant, pe apa
si in aer. Unul dintre aceste automobile usoare a circulat pe drumurile aradene
pana in 1936, desi parcursese peste un
milion de kilometri. Pana cand a inceput Primul Razboi Mondial au fost
construite aproximativ 650 de autobuze si autoturisme.
In timpul razboiului, in
fabrica au fost oprite productiile destinate populatiei civile si s-a
demarat productia de motoare pentru avioane. Inclusiv masinile produse pana atunci au luat si ele drumul frontului de unde nu s-au mai intors niciodata. In 1918 cand s-a instaurat pacea, s-a destramat si Imperiul Austro-Ungar, Transilvania
unindu-se cu Regatul Romaniei. Productia a intrat in declin, caci vremurile in schimbare nu au avut
rabdarea sa astepte ca lumea sa isi aseze in tihna viata. MARTA
a fuzionat cu fabrica de vagoane Weitzer si s-a infiintat Societatea Astra
Vagoane – prima fabrica romaneasca de vagoane si motoare unde se fabricau
vehicule de cale ferata: locomotive, vagoane, tramvaie, motoare, autocamioane,
masini agricole, tractoare, constructii metalice etc. Fosta fabrica Marta si-a
continuat productia construind autobuze,
autocamioane,
autoturisme cu motoare
de 4 cilindri si 60CP,
masini unelte si componente pentru avioane.Aici s-a
realizat primul avion Astra-Porto, foarte apreciat de armata romana care a si
comandat de altfel 25 de aparate de zbor. In 1926, fabrica de automobile si-a
inchis definitiv portile, iar utilajele din sectia de avioane au fost mutate la Brasov.
Dupa instalarea comunismului, Astra a fost nationalizata si reorganizata sub
denumirile de Fabrica de Vagoane Arad, iar mai apoi Uzinele de Vagoane Arad. Din
2002 Astra Vagoane Calatori SA a devenit
societate privata si reprezinta un partener credibil si performant. Ca sa vezi,
daca incape pe maini bune, orice afacere poate rezista timpului! La fel ca si o tara!
Bibliografie:
http://www.automobileromanesti.ro/Altele/Marta/
http://specialarad.ro/marta-sau-malaxa-care-a-fost-primul-automobil-romanesc/
https://istoriabanatului.wordpress.com/tag/automobilul-marta/
https://posturi.wordpress.com/2012/01/11/istoria-aradului-in-imagini-partea-iii-fabrica-de-automobile-marta/
http://www.miscarea-aradeana.ro/2013-05-10/istoria-automobilului-in-arad
Bibliografie:
http://www.automobileromanesti.ro/Altele/Marta/
http://specialarad.ro/marta-sau-malaxa-care-a-fost-primul-automobil-romanesc/
https://istoriabanatului.wordpress.com/tag/automobilul-marta/
https://posturi.wordpress.com/2012/01/11/istoria-aradului-in-imagini-partea-iii-fabrica-de-automobile-marta/
http://www.miscarea-aradeana.ro/2013-05-10/istoria-automobilului-in-arad