Maine vom sarbatori 100 de ani de la infiintarea statului
roman prin unirea provinciilor istorice cu Romania.
Trebuie sa ne reamintim faptul ca, inainte de razboi, Romania era formata din Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova si ca , la 1 Decembrie 1918, Transilvania a fost alipita Romaniei. Ceea ce nimeni nu spune in acest moment este ca Banatul a intrat in componenta Romaniei abia anul urmator, in 3 august 1919 pentru ca, in cadrul Congresului de Pace de la Paris si a Conferintei de Pace de la Paris, problema impartirii teritoriale a Banatului a fost intens negociata de marile puteri. Abia se destramase Imperiul Austro-Ungar si valul revolutionar ajunsese pana in Banat. In cadrul negocierilor de aderare a Romaniei la Antanta in 1916, Bratianu a cerut ca granita vestica sa fie delimitata de cursul apelor Tisa si Dunarea, ceea ce ar fi inclus cele doua teritorii, Banatul sarbesc si Banatul unguresc. Desi initial Atlanta i-a dat lui Bratianu ce a cerut, acest gest nu a fost unul de bunavointa si recunostinta pentru rolul pe care il jucasera banatenii in Primul Razboi Mondial, ci pentru ca Atlanta avea nevoie disperata de un aliat care sa fie in zona de tampon cu pericolul bolsevic si , mai cu seama, sa-i determine pe nemti sa isi mute trupele de la vest spre estul continentului. Sa nu uitam ca razboiul incepuse in 28 iunie 1914 din cauza faptului ca arhiducele Austriei si mostenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, Franz Ferdinand, a fost asasinat la Sarajevo, capitala Bosniei-Hertegovinei, de catre un student sarb bosniac, Gavrilo Princip. Ceea ce marile puteri au pierdut din vedere in timpul negocierilor de inceput a fost faptul ca granita Romaniei avea sa treaca foarte aproape de Belgrad, iar sarbii nu priveau deloc cu ochi buni noua reconfigurare teritoriala a Romaniei, cu toate ca sarbii faceau parte din Atlanta. Acesta a fost motivul pentru care Banatul nu s-a alipit Romaniei Mari in anul 1918, ci abia noua luni mai tarziu, in august 1919. In aceste luni au avut loc negocieri intense intre Romania, Serbia, Atlanta si sustinatorii fostului Imperiu Austro-Ungar, iar Banatul a pierdut aceste doua teritorii.
Desigur, sunt multi romani
geniali care au facut din Roamnia o tara mai buna si mai frumoasa, insa am
decis sa vorbesc doar despre acei romani care au facut cinste Banatului in acesti 100 de ani. Desi multi dintre
ei s-au nascut in timpul in care Banatul era parte a Imperiului Austro-Ungar,
activitatea lor a influentat fara echivoc viata si cultura acestei
regiuni, reprezentand , de fapt, harta personalitatilor banatene cu care noi ne
mandrim.
Cel mai cunoscut geniu al
Banatului ramane Traian Vuia, pionier al aviatiei la nivel mondial
care a realizat primul zbor cu un aparat mai greu decat aerul. S-a nascut
in judetul Timis, in satul Surducu Mic, comuna Bujoru (Bozsorfo in
lb.maghiara) care astazi ii poarta numele. El a fost copilul geniu care a
studiat zborul zmeielor ca sa poata sa inventeze ca adult propriul aparat
de zbor. Este inhumat in Cimitiru Bellu din Bucuresti.
Nascut in Timisoara, Karoly Kerenyi este considerat a
fi unul dintre cei mai eruditi filologi ai sec 20. S-a stabilit in
Elvetia si a lucrat in mod constant cu celebrul psihiatru Carl Gustav
Jung. A publicat zeci de volume dedicate studiului mitologiei Greciei
antice si a religiilor, fiind considerat unul dintre pionierii antropologiei culturale. A studiat mitul
ca modalitate de cunoastere, transformandu-l intr-o stiinta de sine
statatoare. Este inhumat in cimitirul din Zurich, Elvetia.
Lugojeanul Georges Devereux (Gyorgy Dobo),
mezinul familiei Jeno si Margit Dobo (tata maghiar si mama – nemtoaica), a
fost un renumit psihoterapeut franco-american, fondatorul etnoanalizei, etnopsihanalizei si etnopsihiatriei,
care a predat timp de 20 de ani la “Ecole pratique des hautes etudes”din
Paris, s-a specializat ulterior in studiul traditiilor indienilor Mojave
din America de Nord si populatiei Sedang Moi din Indochina. Este ingropat in
cimitirul mohave din Parker, Colorado, USA.
Timisoreanul Francesco Illy, nascut intr-o
familie mixta, tata-maghiar si mama – germanca, emigrat in Italia dupa sfarsitul
Primului Razboi Mondial, este inventatorul
expresorului de cafea Illetta care ii poarta numele si care este
predecesorul aparatului espresso din zilele noastre. Inventia lui consta
in inlocuirea apei fierbinti sub presiune cu aburul. Este inhumat in
Trieste, Italia.
Timisoreanul Erwin Ringel, celebru psihiatru si
neurolog, specialist in prevenirea
sinuciderilor, a trait la Viena unde a pus bazele Asociatiei
internationale pentru Prevenirea Sinuciderilor.
Fotbalistul Stefan (Pisti) Kovacs s-a nascut
la Timisoara, dar s-a afirmat ca antrenor
(la Ajax Amsterdam, la nationala Frantei) si a pus bazele centrului de
pregatire a viitorilor fotbalisti de la Clairefontaine. A murit la Cluj.
Lugojeanul Bela Lugosi (Bela Ferenc Dezso
Blasko) a fost actor, a
jucat in 28 de filme americane si a
devenit celebru datorita interpretarii rolului
lui Dracula in ecranizarea lui Bram Stoker.
Johnny Weissmuller s-a nascut in actualul cartier Freidorf din
Timisoara, fiind sportiv si actor american de origine svabeasca. Parintii
lui au emigrat in America atunci cand Johnny avea 7 luni. A fost campion la inot, detinator a 67 de
titluri mondiale si 52 nationale. A devenit celebru prin rolul lui Tarzan , ecranizare inspirata de
romanul lui E.R. Burroughs. Este inhumat in Acapulco, Mexic.
Fiul barbierului Franz din
Jimbolia, Stefan Jager este “pictorul svab” care si-a gasit
sursele de inspiratie in viata, istoria si obiceiurile din Banat. In picturile sale se regasesc case si
gradini din zona Banatului, scene din cadrul sarbatorii Kirchweih-ului si scene de munca.
Adam Muller-Guttenbrunn s-a nascut in Zabrani, jud Arad, a
fost om politic, scriitor, romancier
si critic de teatru care a avut o mare influenta asupra teatrului din
Viena. A fost directorul Teatrului Orasenesc Jubiliar, astazi Vilksoper
(Opera Populara din Viena). In operele sale literare descrie
indeletnicirile, traditiile si obiceiurile satului banatean. A murit la
Viena unde este si ingropat.
Sorin Titel, eseist,
romancier si scriitor contemporan, s-a nascut in Margina, jud. Timis.
A scris numeroase povestiri,
romane, schite si eseuri. Este inmormantat in Cimitirul Bellu.
Romulus Ladea, nascut in com. Jitin, jud Caras-Severin, a fost
sculptor si profesor universitar
la Scoala de Arte Frumoase din Cluj. Lucrarile sale sunt raspandite in
multe din orasele tarii.
Emanuil Ungurianu a fost un avocat si filantrop banatean care a sponsorizat biserica si
scoala. A infiintat numeroase asociatii al caror scop era finantarea
studiilor unor tineri romani saraci, dar talentati. A publicat numeroase
articole si studii dedicate istoriei Timisoarei. A lasat prin testament
500.000 de coroane de aur unor institutii publice care au folosit banii
pentru ridicarea Bisericii Ortodoxe din Iosefin, Catedralei Mitropolitane
si Casei de Educatie Nationala din Timisoara. Este ingropat in Timisoara.
Dionisie Lintia, nascut in
Gradinari, jud. Caras-Severin, a fost un ornitolog roman care a infiintat prima Statiune Ornitologica din Romania in Jurilovca,
Asociatia Banateana de Protectie a Naturei (prin intermediul careia a
promovat evenimentul “Craciunul Pasarilor”, actiune menita sa hraneasca
pasarile pe perioada iernilor), a realizat cea mai mare si diversa colectie
de pasari impaiate din Romania gazduita in Muzeul Banatului, a fost primul
cercetator care a scris despre importanta biotopului de la Mlastinile de
la Satchinez, fapt care a contribuit la declararea zonei ca rezervatie
naturala. Este inhumat in Timisoara.
Constantin Daicoviciu, nascut in
Cavaran, jud. Caras –Severin, a fost renumit
istoric, arheolog, profesor universitar la catedra de antichitati clasice
si epigrafie si rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, membru
al Academiei Romane si politician comunist in perioada lui Gheorgiu-Dej si
apropiat al acestuia.
Nascut
in Manerau, jud Arad, Ion Vidu
a fost un renumit publicist,
compozitor, dirijor roman si animator,
“maestru al muzicii corale romanesti” (Viorel Cosma). A compus
muzica de teatru, vocal-simfonica si de pian, muzica corala religioasa
(liturghii, cantari funebre, pricesne, imnuri, colindetropare, axioane).
Este ingropat la Lugoj.
Corneliu Miklosi - inginer, cercetator si profesor
universitar timisorean, membru al Academiei Romane, nascut in comuna
Covasint din jud. Arad, a fost cel care a introdus pentru prima data in tara, la Timisoara, troleibuzul.
A realizat la nivel mondial masina
de sudat capete de sina in situ cunoscuta sub numele de “Taurus”.
Victor Vlad, arhitect si intemeietor al Facultatii de Constructii din
Timisoara, decanul facultatii, fost
director al filialei Banat a Uniunii Arhitectilor din Romania, s-a
nascut la Lugoj, jud. Timis. In urma sa au ramas peste 200 de proiecte,
lucrari de arta si edificii construite pe tot cuprinsul tarii: Prefectura
judetului Timis (in colaborare cu arh. Corneliu Liuba), Palatul Bancii de
Stat Timisoara, Casa Comertului de Stat Resita, Caminul Studentesc IMF
Timisoara, Caminul Cultural din Igris, blocuri de locuinte, scoli, crese, gradinite si fabrici in Timisoara si Resita,
catedrale ortodoxe in Timisoara (Mehala, Iosefin si Piata Stefan Furtuna),
Resita, Secul, Anina, Ghiroda s.a.
Ana Blandiana (Otilia Valeria
Coman), nascuta la Timisoara, este una dintre cele mai apreciate poete, a carei opera a fost
publicata in reviste si antologii in peste 25 de tari de pe intreg
mapamondul. Activitatea sa literara a fost recompensata cu multe premii in
tara si peste hotare. In prezent, conduce Memorialul de la Sighet, un
institut de studiere a crimelor comunismului.
Herta Muller, nascuta in
Nitchidorf, jud Timis, este o scriitoare romanca, membra a Academiei
Germane pentru Limba si Poezie, careia i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatura in anul 2009, la propunerea
Guvernului German, “pentru densitatea poeziei si sinceritatii prozei cu
care a descris plastic universul dezradacinatilor”. O data cu decernarea
acestui premiu, scriitoarea intra in galeria marilor scriitori de limba
germana alaturi de Herman Hesse, Thomas Mann, Heinrich Boll, Gunter Grass
si Elfriede Jelinek care au fost si ei castigatori ai acestui prestigios
premiu.
Popas a realizat portretele a peste 200 de sefi
de state si guverne. A creat Academia Popa’s, scoala romaneasca de
caricatura. Andre Baur il descria ca fiind “o forta a naturii..., este
singurul om care a fost cu patru secunde mai rapid decat calculatorul”.
Probabil ca sunt unii care se vor intreba ce a adus bun Banatul Roamniei Mari. Si tot istoria spune ca Banatul si-a adus aportul in zona educatiei pentru ca atunci s-a infiintat Politehnica Timisoara si orasul nostru a fost marcat pe harta educationala a Regatului. Ca economia din jurul Timisoarei si a Resitei va reconfigura harta economica a tarii. In combinatul de la Resita s-au construit locomotive si armament greu in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Ca Timisoara a devenit unul dintre orasele mari ale tarii alaturi de Bucuresti, Cluj, Constanta, Iasi si Cernauti. Daca a fost sau nu benefica unirea Banatului cu Romania? Asta nu stiu eu sa va raspund. De un singur lucru sunt sigura: ca banatenii nu au uitat niciodata colectivizarea si deportarile in Baragan, ca, in vremea comunismului, s-au depus eforturi sa li se ia cu forta identitatea culturala, ca au fost adusi romani din alte regiuni aici special ca diferentele sa fie diminuate. Cu toate astea, spiritul si traditiile banatene au fost pastrate cu sfintenie si transmise mai departe de la o generatie la alta. Si este oarecum ciudat cum, la 100 de ani, banatenii accepta cu mai multa usurinta si in ziua de astazi strainii decat romanii din alte regiuni. Probabil ca unii dintre noi nu uita istoria.
Desigur, personalitatile banatene care ar merita sa fie amintite cu ocazia Centenarului, care au schimbat fata Romaniei si i-au cinstit numele peste hotare, sunt mult mai multe, dar eu atatea mi-am amintit in aceasta zi. M-as bucura sa completati si voi lista cu numele altor banateni cu care trebuie sa ne mandrim. La multi ani, Romania!
Surse: wikipedia si
