Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr
duminică, 21 mai 2017
La mosie cu furie
vineri, 5 mai 2017
Castelele Papale de la Xativa
Cand are grija divinitatea sa iti dea tovarasi de drum dupa
chipul si asemanarea ta, poti spune ca esti un om fericit. Cand partenerii de
vacanta iti indeplinesc si visele, cred ca poti numi starea asta si extaz. Nici
unul dintre ei nu isi propusese sa vada castelele papale de la Xativa, dar eu
venisem decisa sa ma desprind de grup si sa plec o jumatate de zi din Valencia.
In prima seara din minivacanta ne-am strans intr-una dintre camerele de hotel
si am pus tara la cale: plecam toti, ne intoarcem repede sa prindem apusul in
orasul lui Calatrava. Zis si facut. A doua zi de dimineata ne-am trezit cu
noaptea-n cap si dai bice spre gara. Xativa se afla la aproximativ 40 de km de
Valencia, iar calatoria dureaza alte 40 de minute. Biletul a costat 3. 4 euro.
Trenul circula la fiecare 30 de minute, deci nu este o problema daca il scapati
exact atunci cand ajungeti pe peron. Citisem pe net inainte sa plecam in Spanie
ca aceasta localitate este un sat, dar am avut placuta surpriza sa constatam ca
este un oras in toata puterea cuvantului: case frumoase, magazine cu duiumul,
produse de firma, catedrala, stadion mare si acoperit, banci, cofetarii, restaurante,
terase, tot tacamul.
Sus pe creasta a doua dealuri se intindeau cele doua
castele: Castelul Menor in stanga, Castelul Major in dreapta. Castelul a fost
construit de catre cartaginezi si iberici, iar ulterior, romanii au extins
fortareata deoarece se intindea de-a lungul Viei Augusta care
lega Cartagina de Roma, traversand Hispania. In anul 1092, castelul a intrat in
posesia dinastiei maure a Almoravizilor care l-au detinut pana in 1145 cand
populatia s-a revoltat si i-a izgonit de pe aceste locuri. Rivalii
Almoravizilor au preluat castelul si l-au administrat pana in 1244 cand a fost cucerit
definitiv de catre crestini, la ordinul lui James d Aragon. Aici s-a nascut Alegandru Borgia al VI-lea,
iar Xativa de astazi traieste din turism pentru ca nu sunt putini cei care
doresc sa viziteze locurile in care si-au avut resedinta cei doi Papi.
Aceasta regiune a dat doi papi. Alfonso Borja – cunoscut sub numele de Papa
Callixtus al III-lea, s-a nascut in La Torreta, a ajuns profesor de drept la
Universitatea Lleida si diplomat al regilor Aragon, a fost numit cardinal si
apoi ales Papa pentru o perioada de 3 ani. Rodrigo Lanzol Borgia – cunoscut sub
numele de Papa Alexandru al VI-lea, s-a nascut in Xativa, a sprijinit artistii
renascentisti si s-a implicat in
politica intre anii 1400-1500. Numele lui Alexandru al VI-lea este asociat
actelor de coruptie, nepotism, desfrau, crime, adulter, incest, viol, mita si
furt. Alexandru al VI-lea a fost avid de putere si risipitor, motiv pentru care
si-a facut dusmani familii puternice precum Medici si Sforza. El a avut o
relatie de durata cu Vanozza de Cattanei cu care a avut 4 copii: Giovanni,
Cesare, Lucrezia si Gioffre, dar si alti copii cu diferite amante, dintre care
o fiica impreuna cu amanta lui favorita, Giulia Farnesse.
Orasul Xativa este impanzit cu indicatoare care iti arata
drumul spre castele indiferent in ce loc te aflii. Pentru cei care nu doresc sa
mearga pe jos, pot lua trenuletul turistic din centru (biletul costa 2 euro si
circula din ora-n ora) care va duce pana sus la poarta Castelului Major. O data
ce ati ajuns sus, aveti de ales una dintre cele 6 rute turistice(parcurile,
bisericile, castelele, targul si alte combinatii de acest gen) sau pe toate, depinde cat timp vreti sa
alocati. Noi am ajuns pe la 10.30 si am plecat la ora 17.30. Astazi, Castelul
Major a fost restaurat si deschis turismului, in vreme ce Castelul Menor inca
isi asteapta restaurarea.
Drumul pana la castele este inconjurat cu multi pomi
si foarte multa verdeata. Ca de obicei,
am ales un traseu destul de greu in care am avut de urcat scari cu nemiluita
vreme de 30 de minute cand puteam merge
pe drumul asfaltat care era mult mai lejer. Pe masura ce urci , cele doua cladiri
istorice incep sa isi contureze formele si sa isi dezvaluie frumusetea. Primul care
apare de sub copaci este Torre del Sol
(turnul soarelui) care face parte din zidul de aparare.
Castell Menor este cel mai vechi si dateaza din
perioada iberica si romana. De zidurile acestuia sunt evocate legende despre
Printesa iberica Himilce, nevasta lui Hanibal, si razboiul pe care acesta l-a
dezlantuit impotriva Romei. Una dintre legende spune ca Himilce era insarcinata
cu fiul generalului cartaginez in anul 218 i.Hr cand a locuit aici. In aceasta
cetate si-a facut pregatirile de razboi Hanibal , luptandu-se cu trupele generalilor romani Scipio si Sertoriu. Pe
Poarta de fier au intrat atat Hanibal, cat si inamicul sau, Publius Cornelius
Scipio cativa ani mai tarziu.
De pe
meterezele sale se poate admira Valea Bixquert. Intrarea in Castelul Menor se
face pe Poarta lui Hanibal, dar in
incinta lui mai sunt alte doua porti masive care delimitau zonele de aparare, o
cisterna de apa sapata in piatra, latrinele romane si 4 tunuri de aparare.
Turistii se inghesuie sa se pozeze langa fereastra reginei Himilce, sotia lui
Hanibal, considerat punctul de atractie al castelului.
Coborand de pe varful dealului de la Sierra de Vernissa, in
dreapta Plazei de Armna se afla Castell
Major. Construita in perioada medievala, aceasta este cea mai extinsa si bine
conservata parte a castelului. Dupa
cucerirea crestina condusa de catre Jaume I, aceasta a devenit principala
cetate defensiva de-a lungul drumului dintre Castilia si capitala Regatului
Valencia. Elimbina elemente romane, maure si crestine.
Castell Major cuprinde
spatii si incaperi care au dat viata fortaretei: porti de intrare, turnuri de
veghe, rezervoare de apa pentru garda, capela, celule.
Interioarele iti
dezvaluie un mod de trai luxuriant pentru acea perioada: usi sculptate,
vitralii, , interioare cochete cu mobilierul pretios, obiecte din ceramica si
portelan, recuzita de lupta (armuri, instrumente de lupta), iar afara dam peste
fantani, cuptoare de paine, tunuri din bronz si alte nebunii.
Gradinile din
interiorul zidurilor de aparare sunt traversate de alei pavate cu piatra din
perioada romana si segmentate de ronduri cu flori si palmieri. Apa era vitala
pentru viata de la castel, iar aprovizionarea se face cu apa de ploaie care era
colectata si depozitata in cisterne perfect conservata pana astazi.
Descoperim capelele pentru rugaciune (cea gotica a
reginei Maria de Castilia, sotia regelui Alfons al V-lea, si cea noua,
inchinata Sf. Gheorghe) si inchisorile in care au fost incarcerati infanti si
nobili spanioli. Cetatea a fost folositaca inchisoare de stat de catre regii
Aragonului astfel incat mai multi nobili au fost intemnitati aici. Cel mai
renumit a fost Jaume d’Urgell care a condus o rebeliune in incercarea de a pune
mana pe tron. Legenda spune ca , dupa o indelungata detentie in aceasta celula
sumbra, a orbit in plina zi si la putin timp a decedat.
In partea de sus a castelului s-a construit recent o gradina
dedicata lui Ibn Hazm, un savant andaluz din perioada Al-Andalus, care a scris
celebra sa lucrare “Inelul Porumbelului” in timp ce traia in exil in Xativa.
Gradina consta intr-un bazin de apa inconjurat cu plante si flori locale. Cele
doua castele sunt unite prin “placa des armas” unde este amplasat un mic
restaurant, “El Mirador del Castel” de unde se poate vedea (prin binoclu)
intreaga zona pana la Mediterana cu 50 de centi.
Cand am fost noi, accesul la binoclu
nu era permis, dar am baut bere fabricata local. Prietenii au spus ca a fost
tare si buna rau. Prietenii stiu de ce. Mergeti pe mana lor.
Valencia lui Calatrava
Valencia
si-a construit propriul parcurs fara sa se evidentieze intr-un fel aparte de
celelalte orase importante ale Spaniei pana in a doua jumatate a secolului
trecut cand orasul inca era segmentat de fluviul Turia. Albia acestuia era
navigabila, iar pe malurile lui se construisera restaurante unde vasele de
croaziera aduceau turisti razleti. Fluviul era traversat de poduri impunatoare,
fiecare avandu-si propria personalitate si importanta in economia locului. In
anul 1957 s-a starnit pe nepusa masa o furtuna atat de mare, incat fluviul a
iesit din propria matca si a produs inundatii devastatoare. Se spune ca si
marea s-ar fi razvratit si si-ar fi inaltat valuri de 5 metri, gonindu-le cu furie catre tarm, iar acestea au maturat totul
in cale. Zeci de oameni si-au pierdut viata, iar multe cladiri au fost
spulberate de pe fata pamantului. Dupa ce stihia s-a potolit, iar edilii
orasului au contabilizat pagubele, municipalitatea a decis sa devieze cursul
fluviului in afara orasului si sa construiasca un plan de urbanism pe o perioada
de timp mai mare.
Astazi, Turia de varsa direct in Marea Mediteraneana prin
doua canale care ocolesc orasul, iar in
centrul lui, pe vechea albie, s-a realizat un parc lung de 9 km cunoscut sub
numele de Jardin del Turia compus dintr-o salba de gradini, centre sportive in
aer liber, fantani, statui, locuri de joaca si sali de concerte.
Aici
locuitorii fac jogging, merg cu bicicletele, stau pe iarba sau pur si simplu se
plimba la umbra palmierilor si plantelor luxuriante.
In vechea albie a
fluviului au fost create si integrate spatii verzi, terenuri de sport, zone de
relaxare, zone de jogging, alei pentru plimbare si spatii de joaca pentru
copii.
Parcul are o lungime de aproximativ 9 km si este traversat de 18 poduri.
De-o parte si de alta, gradinile sunt flancate de bulevarde largi , strajuite
de numeroase restaurante si terase.
Acest
“fluviu verde” a fost sursa de inspiratie pentru doi mari arhitecti spanioli,
Santiago Calatrava si Felix Candela, care au conceput un proiect inedit de
modernizare a urbei cu care au si castigat licitatia organizata de catre
primaria orasului.
Preocuparea arhitectului pentru orasul natal s-a manifestat
intre anii 1996 si 2009 cand guvernul regional a propus o licitatie in care sa
fie prezentate mai multe proiecte pentru dezvoltarea urbanistica a orasului si
inscrierea lui in circuitul turismului international. proiectul trebuia sa
acopere o suprafata de 35 de hectare si se dorea sa fie implementat un proiect
al unui complex cultural si arhitectural care sa ofere un spatiu de relaxare si
divertisment pentru adulti si copii. In partea cea mai afectata de inundatii,
cei doi au propus un “oras intr-un alt oras” realizat intr-o maniera
futurista si au ridicat “Ciudad de las
Artes y la Ciencias”(Orasul Artelor si
Stiintelor), un complex arhitectural si
cultural de petrecere a timpului liber, compus din:
L’Umbracle – Cand calatorul coboara din
autobuz, privirea i se opreste asupra Umbracului care reprezinta imensa
intrare in orasul futurist.
Numeroasele arcade inalte si albe, 55 la
numar, sunt acoperite de vegetatie, in special de vita de vie, iar in
interior se afla o gradina formata din numerosi palmieri si plante
tropicale traversati de catre o alee centrala.
Pe partea laterala din
exteriorul orasului futurist sunt
ferestre ovoidale imbracate in placi de faianta albastra care dau impresia
unor solzi de peste, iar
L’Hemisferic – este prima cladire inaugurata in 1998, iar designul seamana cu o pleoapa , apa care il inconjoara dandu-i aspectul unui ochi intreg. De fapt este o constructie din beton , lunga de 110 m si lata de alti 55.5m, cu obturatorul din aluminiu care permite plierea intr-un mod natural. Hemisferic-ul este un planetarium in forma de ochi aruncat intr-un bazin cu apa turcoaz care adaposteste o sala de cinematograf IMAX, un planetarium si un laserium.
Proiectorul
computerizat prezinta cerul pe timp de noapte, dezvaluind miracolul
universului cu toate planetele si stelele sale. Senzatia este aceea a unui astronaut
curios care acum descopera lumea de dincolo de Terra. Spectatorii stau
lungiti pe fotolii destul de inclinate si au o vizibilitate de 180 de
grade asupra cupolei. Tot aici exista un spectacol de laser care poate fi
urmarit pe un ecran imens de 85 de metri patrati pe care pot fi vizionate
inclusiv filme 3D.
220 m lungime , 80 m latime si 55 m inaltime. Despre designul sau s-a afirmat ca are forma unui de schelet de dinozau sau de balena, dar partile inca nu au deliberat si nici nu au dat o sentinta definitiva si irevocabila. Acoperisul cuprinde 46 de fante actionate de pistoane hidraulice cu scopul de a directiona lumina printr-un iluminator imens pana la nivelul solului. Este un muzeu de stiinte interactiv, un laborator urias impartit pe 3 etaje, menit sa dezvaluie tainele stiintei prin joc.
Programul de vizitare se adreseaza deopotriva adultilor, cat si
copiilor deoarece aici isi gasesc raspunsurile toate intrebarile cu privire
la originea universului si alte probleme stiintifice contemporane. Sunt prezentate masinarii stranii care prezinta notiuni de fizica dintre cele
mai complexe explicate intr-o maniera cat mai accesibila. Pot fi vazute machetele in scara 1/1 a unui dinozaur,
avioane, submarine si multe alte nebunii.
Parcul L’Oceanografic (arhitect Felix
Candela) este el in sine un oras subacvatic cu acoperisul sau in forma de
nufar fiind considerat cel mai mare
aquarium din Europa. Aici sunt prezentate pasari si pesti in mini-habitate
bine delimitate. Locatia gazduieste sali imense in care inoata mii de
pesti exotici, rechini, pisici de mare, caluti de mare etc. Mamifere gigantice
precum delfini, beluga, lei de mare, morse, pinguini traiesc in
habitaturi atent reconstruite pentru a le facilita un comportament normal.
In interiorul acvariului traiesc peste 500 de specii de pesti si
mamifere aduse din toate oceanele lumii. Gurmanzii pot servi masa intr-un restaurant care are
peretii, tavanul si podeaua din sticla si de unde pot fi privite inotatoarele in vreme ce savurati preparatele specifice zonei. Tot aici
pot fi admirate pasarile flamingo, rate salbatice si alte specii de
pasari. Intrarea costa 29.10 euro/persoana. Spectacolul cu delfini se
plateste separat 16 euro. Si pentru Oceanograf exista bilete combinate mai
convenabile ca pret, incluzand accesul in Hemisferic si Muzeul de Stiinte.
Palatul Artelor
Reina Sofia se afla pozitionat in mijlocul mai multor piscine si are
o intindere de 55.000 mp cu o inaltime de 75m. Palatul gazduieste 4 sali
mari de spectacole: Sala Master care reprezinta inima cladirii, Aula
Magistrala, Amfiteatru si Teatru Martin y Soler dedicate deopotriva artelor scenice si muzicii.
Palatul a
fost inaugurat in anul 2005 devenind simbolul operei, teatrului si
dansului spaniol. Aici sunt gazduite
spectacole de opera, zarzuela, balet clasic, dans modern, muzica
clasica, musicaluri si piese de teatru.
Turul cladirii presupune vizitarea
salilor precum si o plimbare in aer liber prin gradinile de vara si
terasele situate la inaltime. In incinta functioneaza Centrul de
Perfectionare Placido Domingo prin care se deruleaza un program de
ajutorare a tinerilor artisti de opera, onorand astfel intreaga cariera a
celui mai faimos tenor spaniol.
Cladirea reprezinta capodopera lui
Santiago Calatrava si imita zborul unei pasari, tema comuna de altfel in
toate proiectele lui, si are amplasata peste acoperis o pana stilizata de 230 m
lungine si 70 m latime, prinsa in consola in partea din spate a cladirii.
Constructia este acoperita cu doua straturi de otel laminat, fiecare avand
dimensiunea de 163m latime si 163 m lungime.
Podul L’Assut de l’Or segmenteaza campusul in doua
parti. Pilonul reprezinta cel mai inalt punct din intreg orasul, avand o inaltime
de 125m si este sustinut de 28 de cabluri uriase ancorate in 2 coloane.
Turnurile Alicante, Valencia si Castellon care inca nu
sunt finalizate si reprezinta un ansamblu de zgaraie nori.
Aceste cladiri independente care formeaza
impreuna un intreg au fost denumite „tehno – palate” . Reflexiile bazinelor cu
apa, lumina si volumele formeaza un ansamblu greu de definit si descris. Acest
ansamblu arhitectonic a fost conceput de Felix Candela si Santiago Calatrava -
unul dintre cei mai renumiti arhitecti ai lumii care s-a nascut, crescut si
format profesional in acest oras. Calatrava a absolvit Facultatea de Arhitectura in cadrul Universitatii Politehnice din Valencia unde si-a conceput
si construit primele proiecte independente si a publicat 2 carti despre
arhitectura vernaculara („arhitectura fara arhitecti” inspirata si fundamentata
pe arhitectura populara). Desi birourile sale sunt la Zurich, cea mai
importanta lucrare a sa se afla in Valencia natala, proiect care l-a impus in
randul titanilor arhitecturii mondiale. Acest complex modern format din
cladirile mentionate mai sus a fost dedicat artelor, stiintelor si naturii.
Fiecare cladire are o forma diferita si a fost destinata unui scop bine
definit, oferind propriul spectacol vizual. Cred ca nu exista aparat foto sa nu
faca dragoste cu aceste ansambluri arhitectonice si nici un turist care sa nu
fie fermecat de frumusetea care i se desfasoara la picioare. La majoritatea
cladirilor se percepe taxa de intrare: la Muzeul Stiintelor si Emisferic,
biletul costa 8 euro pentru fiecare, iar la
Oceanograf - 29.10 euro/persoana. Desigur, exista si bilete combinate. Ansamblul se afla la capatul Gradinilor Turia (statia de metrou
Almeda sau autobuzul 19 cu plecare din fata Garii Centrale). Podul Alameda care
traverseaza vechea albie a fluviului Turia este numit de catre localnici Podul
lui Calatrava si face trecerea de la orasul medieval la orasul modern.
Putin mai departe de Orasul Stiintelor se afla Veles e Vent, o cladire ridicata in zona portului turistic de catre arhitectii David Chipperfield si Fermin Vazquez in anul 2007 pentru spectatorii Cupei Americii la yahting. Intreg complexul a fost declarat una dintre cele 12 comori ale Spaniei.
Construirea complexului a inceput in 1998 si a costat peste 2.5 miliarde de dolari. Astazi orasul se prezinta in forma sa duala si impresionanta: un centru vechi cu cladiri incarcate de istorie, o marturie evidenta la nivel ocular a bogatei sale existente in care fiecare val de ocupatie si-a pus in mod semnificativ amprenta arhitecturala si culturala si un centru nou, modern, care leaga Valencia de noile curente si tehnologii in materie de arhitectura moderna, evocand constant importanta stiintei si culturii in progresul speciei umane. Legatura dintre trecut si prezent este preluata de catre aceste superbe gradini in care sunt conservate vestigii ale trecutului, promovand deopotriva cu acceasi pasiune noul. Calatorului exigent ii este lesne sa inteleaga ca, in mod abstract, exista doua rute bine definite: ruta istoriei si cea a viitorului, a vechiului si noului prezentate intr-o maniera lipsita de ostentativitate, dar absolut definitorie.
Langa Orasul Artelor se afla Parcul Gulliver si poate fi recunoscut
dupa statuia uriasa a celebrului personaj. Aici a fost organizat un loc de
joaca pentru copii. Trecerea catre ansamblul futurist este facuta intr-o
maniera cuminte, prin amplasarea unor statui din metal aruncate atent in oaze
de verdeata sau ochiuri de apa.
Desi nu se afla in apropierea ansamblului
arhitectural, turistii interesati de natura ar trebui sa viziteze Bio-Parcul din Valencia care impune
conceptul de zoo-incursiune prin prezentarea habitatelor salbatice. El a fost
creat din dorinta de a conserva si proteja animalele si a educa si informa
vizitatorii cu privire la importanta protejarii si pastrarii eco-sistemelor
naturale. Biletul costa 23.80 euro/persoana.
N-as vrea sa omit insa un alt punct de
atractie al Valenciei: plaja,
formata din 3 plaje mai mici: Las Arenas, la Malvarrosa si Laboraya care se
termina cu cartierul Canabal unde locuiau odinioara pescarii.
Cine este
interesat, poate sa se inscrie la o croaziera care costa 15 euro si vreme de 50
de minute le poate admira de la bordul vasului.
Croaziera incepe de la Marina
Real Joan Carlos situata intre Cladirea cu Ceas si Tinglado. La bord veti primi
toate informatiile despre istoria navala a postului, veti fi tentati cu o
degustare de midii si un pahar de vin alb. Pe plaja sunt numeroase terase si restaurante
foarte frumoase.
Si daca tot am ajuns la capitolul mancare, sfatul meu este sa mancati in
localurile in care servesc masa localnicii: in Gara Centrala, piete, port sau in
Cartierul Carmen. Nu ratati o paella (cea traditionala este paella Valenciana
din orez cu carne de pui si iepure, dar noi am preferat-o pe cea cu fructe de
mare) si un pahar (sau mai multe) de sangria (vinul lor fructat cu bucati de
portocale, lamaie si fructe de padure).
Ceea ce ar merita mentionat este pentru cei care nu vor sa vada Valencia la pas ca noi: puteti folosi Valencia Tourist Card care se poate cumpara pentru o zi, doua sau trei la preturi de 15/20/25 de euro care ofera transport gratuit pe toate mijloacele de transport din oras, discounturi la multe atractii turistice, restaurante si diverse facilitati. El se cumpara fie din Aeroport, fie din birourile turistice. Buss-ul turistic circula pe doua rute: cea istorica si cea marina. Un bilet pt 12 ore costa 15euro si aveti posibilitatea ca in acest interval sa urcati si sa coborati ori de cate ori doriti. Noi am preferat mersul pe jos. Am fost praf de oboseala la finalul celor 3 zile, dar pot confirma: a meritat!
***Le multumesc prietenilor mei, Corina si Miki, pentru pozele din Acvarium. Eu am preferat sa fac poze pe platou.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)