“ Omul consumă, ca o lăcustă, tot ce îi iese în cale, pentru a-şi satisface confortul şi nevoile, aflate în continuă creştere, însă fără a se gândi şi la ce rămâne în urma sa, fără a se gândi şi la generaţiile viitoare"
Nu stiu daca va straduiti sa tineti pasul cu timpul. Eu asta fac, incerc. Ma straduiesc. Depun eforturi sa stiu in ce parte si cu ce viteza se schimba lumea, chinuindu-ma sa fac parte din ea. Si cum nu cu foarte mult timp in urma mi se explica importanta arhitecturii sustenabile in urbanistica viitorului, evident ca mi-am pus ochelarii pe nas si am inceput sa ma documentez. Inteleg de ce tinerii arhitecti isi doresc un master in aceasta ramura a arhitecturii si ma intreb totodata cati romani isi permit sa contracteze astfel de proiecte. Putini, pentru ca, la fel ca orice lucru de calitate, te costa destul de mult la inceput ca sa nu arunci banii pe fereastra mai tarziu. Dar si sa traiesti intr-un mediu curat si adecvat, perfect ecologic si controlabil ca si cost.. Noile clădiri verzi sunt inspirate de natura si se comportă ca un adevarat ecosistem. Se pare ca acest gen de arhitectura se dezvolta pe mai multe arii: materiale de constructie, energie, apa, deseuri, exploatarea corecta a terenului etc. Cred ca nu ar fi total gresit sa spunem ca este un fel de arhitectura ecologica, de vreme ce preocuparea arhitectilor este sa minimalizeze impactul negativ al cladirilor asupra mediului ambiant. Imaginati-va ce ar insemna daca maine v-ati trezi intr-o casa in care nu ati mai consuma curent electric de la reteaua electrica, ci doar ceea ce casa Dvs produce prin propriul sistem de colectare a energiei solare. Specialistii vorbesc despre termoizolatii performante, ferestre eficiente din punct de vedere energetic, cu infiltrari minime de aer din exterior si ventilatie cu recuperator de caldura. Tot ei mentioneaza tehnicile solare pasive prin care inteleg garantarea unui confort termic interior stabil pe parcursul unui an, dar si tehnologii solare active, care transforma energia solara in energie electrica si termica cu posibilitatea stocarii ei. Cladire zero-energy sunt cladiri autonome (care nu consuma energie din retea), care inregistreaza zero consum de energie si zero emisii anuale de carbon. Ele folosesc energia eoliana, pompe de caldura, microhidrocentrale sau panouri solare. Atentia pe care specialistii o acorda orientarii catre soare permite cladirii sa capteze si sa utilizeze eficient energia solara. In occident deja au aparut demult panourile solare montate pe acoperisurile caselor, in vreme ce , in zonele traversate de vanturi, centralele eoliene transforma forta vantului in energie electrica. Tot in gospodariile domestice au aparut sistemele de incalzire solara pentru apa. Acestea se compun din rezervoare de stocare si colectoare de energie solara care sunt folosite pentru incalzirea apei. In constructia caselor eco sunt folosite materiale specifice, alese datorita proprietatilor lor, din mediul natural: lemnul, argila, piatra, lana, hartia, inul, canepa, algele, pluta, nuca de cocos, bambusul, calcarul sunt cateva dintre materialele care sunt folosite in arhitectura sustenabila, avand avantajul ca nu sunt toxice. Dar impresionant este modul in care acest gen de proiectare se ocupa de reciclarea deseurilor. Astfel, consumul de apa poate fi redus prin stocarea apei de ploaie si reciclarea apei menajere. Acest gen de „arhitectura verde” cunoaste o popularitate din ce in ce mai mare in lume.
Astfel, in Japonia, langa Kyoto, specialistii in domeniu au creat un sat eco pentru o mie de persoane, aflat in provincia Shiga, implementand astfel conceptul Kofunaki House. Ei au dorit sa demonstreze ca reciclarea deseurilor este un fapt permisibil, non-poluant. Scopul lor a fost sa demonstreze faptul ca natura poate fi coparticipant in ambianta interioara, nu doar la exterior. Proiectul a fost realizat de catre doi arhitecti: Sumiou Mizumoto şi Yoshitaka Kuga, de la ALTS Design Office. Ei au creat interiorul caselor din lemn, au folosit iluminatul natural si au incorporat zone de verdeata, care sa evoce alternanta anotimpurilor.
Intrarea in spatiul locuibil respecta traditia fermelor japoneze, minka. Zidurile din interior sunt inlocuite cu draperii. Cel mai interesant lucru mi s-a parut faptul ca, desi arhitectura sustenabila credeam ca se pliaza mai bine intereselor si obiectivelor casnice reprezentate prin casute familiale, ea este gandita sa deserveasca inclusiv cladirilor din afara sferei familiale, fie ca sunt cladiri cu apartamente rezidentiale sau cladiri destinate activitatilor artistice sau pur si simplu cladiri destinate birourilor.
Un exemplu in acest sens este Centrul de artă din Helwan, Egipt, aflat in faza de proiect si realizat de catre Material Engineering Schools Moatessem Esmat. Proiectul a fost gandit in asa fel incat intregul sistem energetic sa poata sa fie sustinut prin resurse alternative.
Un alt proiect superb este Urban Cactus din orașul Rotterdam, care a fost proiectat de catre UCX Architects, Cactusul Urban este construit din 19 etaje si adaposteste 98 de apartamente rezidentiale, fiecare avand propriul spatiu verde.
Arhitectul Edouard François a proiectat Tour Végétale din Nantes in Nantes , iar proiectul sau se deosebeste de restul proiectelor similare prin modul de crestere al plantelor in sistemul tubular din otel montat chiar pe structura zidului.
La acest proiect, el a lucrat impreuna cu faimosul botanist Claude Figureau.
Un alt proiect impresionant este Barnacre Equilibrium Tanks realizat de catre Ian Simpson Proiectul Barnacre Equilibrium Tanks are la baza restaurarea a doua rezervoare de apa abandonate, in Lancashire, in imediata vecinatate a marii, intr-un cadru natural superb.
Aceste rezervoare au fost compartimentate in 10 încăperi, toate alimentate cu energie regenerabila.
Turnurile Marina + Beach din America au fost proiectate de Oppenheim special pentru a oferi beneficiarilor spatiilor rezidentiale cat mai mult spatiu verde si aer curat. Arhitectii au proiectat ansamblul special pentru a folosi energia solara si ventilatia natura. Evident ca unii arhitecti sunt retinuti in ceea ce priveste arhitectura sustenabila. Intotdeauna, cand un curent se naste, genereaza doua reactii: una a entuziastilor si alta a scepticilor.
Truli-urile siciliene atat de contestate la inceput reprezinta un model de exploatare a iluminatului natural si de ventilatie eficienta a aerului, in ciuda faptului ca forma cladirilor a nascut multe controverse. Aceste cladiri vechi din pitorescul oras Alberobello reprezinta marturia unei tehnici de constructie care a dainuit timp de secole. Ele sunt recunoscute dupa acoperisul lor conic, format din lespezi suprapuse care creeaza un aspect inedit. Zidurile sunt groase, ridicate din piatra si care asigura reglarea temperaturii din interior.
Eu cred ca acest tip de arhitectura ar putea fi denumita arhitectura responsabila, de vreme ce suntem obligati sa traim intr-un prezent care ne invata sa protejam viitorul, avand grija nu numai de mediul ambiant, dar si de resursele naturale in numele si in interesul copiilor si nepotilor nostri. Tocmai in spiritul citatului de la inceput, omul ar trebui sa invete sa fie furnica. Poate asa isi gaseste nu doar rolul, ci si menirea intr-un univers care il gazduieste, dar nu ii apartine.
