Am gasit pe facebook la pagina "Clubul prieteniei" aceasta postare, care mi-a placut foarte mult, motiv pentru care mi-am propus sa o impart si cu cei care nu sunt pasionati de facebook.
Etimologia cuvantului SMECHER.
Era o vreme când sașii din Siebenburgen, cum i se mai spune Transilvaniei (adică regiunea celor șapte cetăţi: Braşov, Bistriţa, Sebeş, Sibiu, Sighișoara, Mediaș și Cluj), treceau Carpaţii pentru schimburi comerciale și ajungeau şi în zona Drăgăşanilor, de unde cumpărau vin. Ofereau la schimb articole de meșteşugărie, pe care sașii le produceau de o calitate recu...noscută în toată Europa.
Oltenii din Drăgăşani au găsit repede o modalitate să-i păcălească pe negustorii sași. Cu ospitalitatea caracteristică, ei îi invitau în case, le dădeau să mănânce, apoi le serveau vinul cel mai tare pe care-l aveau. Cum sașii nu erau obișnuiţi cu băutura (ei erau obișnuiţi cu munca), se „amețeau” repede, iar când începeau negocierile pentru prețul produselor, erau aproape beți și nu mai reușeau să vândă la preţ bun. Pe când cumpărau vinul, oltenii le dădeau să guste și din ăla și din ăla și din ăla… și imediat negustorii sași se „pileau” la loc. Când încărcau vinul târguit, pe lângă faptul că era cumpărat la un preț mult peste cel normal, vinul bun era înlocuit cu cel mai rău zaibăr şi tulburel.
Când au ajuns în „cele 7 cetăți”, adică în Transilvania, Burgermeisterul (adică primarul) și-a dat seama că negustorii sași au fost păcăliţi: au vândut ieftin produse de calitate și au cumpărat scump vin prost. I-a întrebat cum au decurs negocierile și și-a dat seama de strategia oltenilor: îi îmbătau pe sași apoi negociau cum vroiau ei. În anul următor au pornit din nou negustorii sași spre podgoria Drăgășani pentru a face schimb de produse și pentru a aduce vin în Transilvania. Și, la fel ca și anul precedent, negustorii au fost ospătați și au băut cot la cot cu oltenii, din vinul cel mai tare. Apoi, când abia se mai țineau pe picioare, au început să negocieze și să facă afaceri. Oltenii îșș frecau mâinile că iară i-au păcălit pe saşi. Pe când sașii îşi arătau produsele și oltenii vinul, dintre negustorii transilvăneni s-a ridicat unul, căruia toţi îi făceau loc: „Das ist der Schmecker”, au spus ei, adică „cel care gustă”. Toţi îl respectau și nici unul nu-i ieșea din vorbă. Dintre toți el era singurul care nu a pus strop de băutură în gură. El a fixat prețul de vânzare a produselor meșteşugăreşti, el a gustat vinul și a fixat preţul de cumpărare și a vegheat ca vinul de calitate să fie încărcat în căruțe. Astfel sașii, numai după ce au adus cu ei un Der Schmecker, au putu face un comerț cinstit cu oltenii.
Aceasta este originea adevărată a cuvântului „şmecher”, chiar dacă acum înseamnă altceva....( așa ne spune Ioan Muntean )
ȘMÉCHER, -Ă, șmecheri, -e, adj. (Adesea substantivat) Care știe să iasă din încurcături, pe care nu-l poți păcăli; abil; isteț, dezghețat; șiret, șarlatan. – Din germ. Schmecker „persoană cu gust rafinat”.Sursa: DEX '98See More
Era o vreme când sașii din Siebenburgen, cum i se mai spune Transilvaniei (adică regiunea celor șapte cetăţi: Braşov, Bistriţa, Sebeş, Sibiu, Sighișoara, Mediaș și Cluj), treceau Carpaţii pentru schimburi comerciale și ajungeau şi în zona Drăgăşanilor, de unde cumpărau vin. Ofereau la schimb articole de meșteşugărie, pe care sașii le produceau de o calitate recu...noscută în toată Europa.
Oltenii din Drăgăşani au găsit repede o modalitate să-i păcălească pe negustorii sași. Cu ospitalitatea caracteristică, ei îi invitau în case, le dădeau să mănânce, apoi le serveau vinul cel mai tare pe care-l aveau. Cum sașii nu erau obișnuiţi cu băutura (ei erau obișnuiţi cu munca), se „amețeau” repede, iar când începeau negocierile pentru prețul produselor, erau aproape beți și nu mai reușeau să vândă la preţ bun. Pe când cumpărau vinul, oltenii le dădeau să guste și din ăla și din ăla și din ăla… și imediat negustorii sași se „pileau” la loc. Când încărcau vinul târguit, pe lângă faptul că era cumpărat la un preț mult peste cel normal, vinul bun era înlocuit cu cel mai rău zaibăr şi tulburel.
Când au ajuns în „cele 7 cetăți”, adică în Transilvania, Burgermeisterul (adică primarul) și-a dat seama că negustorii sași au fost păcăliţi: au vândut ieftin produse de calitate și au cumpărat scump vin prost. I-a întrebat cum au decurs negocierile și și-a dat seama de strategia oltenilor: îi îmbătau pe sași apoi negociau cum vroiau ei. În anul următor au pornit din nou negustorii sași spre podgoria Drăgășani pentru a face schimb de produse și pentru a aduce vin în Transilvania. Și, la fel ca și anul precedent, negustorii au fost ospătați și au băut cot la cot cu oltenii, din vinul cel mai tare. Apoi, când abia se mai țineau pe picioare, au început să negocieze și să facă afaceri. Oltenii îșș frecau mâinile că iară i-au păcălit pe saşi. Pe când sașii îşi arătau produsele și oltenii vinul, dintre negustorii transilvăneni s-a ridicat unul, căruia toţi îi făceau loc: „Das ist der Schmecker”, au spus ei, adică „cel care gustă”. Toţi îl respectau și nici unul nu-i ieșea din vorbă. Dintre toți el era singurul care nu a pus strop de băutură în gură. El a fixat prețul de vânzare a produselor meșteşugăreşti, el a gustat vinul și a fixat preţul de cumpărare și a vegheat ca vinul de calitate să fie încărcat în căruțe. Astfel sașii, numai după ce au adus cu ei un Der Schmecker, au putu face un comerț cinstit cu oltenii.
Aceasta este originea adevărată a cuvântului „şmecher”, chiar dacă acum înseamnă altceva....( așa ne spune Ioan Muntean )
ȘMÉCHER, -Ă, șmecheri, -e, adj. (Adesea substantivat) Care știe să iasă din încurcături, pe care nu-l poți păcăli; abil; isteț, dezghețat; șiret, șarlatan. – Din germ. Schmecker „persoană cu gust rafinat”.Sursa: DEX '98See More