Tanarul Dionysos mergea spre insula Naxos si, obosit
fiind, s-a asezat pe marginea drumului sa se odihneasca. Mana sa statea sprijinita langa o planta firava pe care nu o stia. A smuls-o din pamant
si s-a uitat curios la ea: nu o mai vazuse niciodata. La picioarele sale,
rezemat de-un fir de pai, statea intr-o rana un os de pasare. L-a rupt in doua si a bagat radacina intr-una dintre jumatati plecand iar la drum. Dar planta era
fermecata si tot crestea pana sparse osul.
Uimit, Dionysos a cauta un os mai mare
si, gasind unul de leu, iar a bagat radacina plantei inauntru incercand sa o
apere de arsita de-afara. Dar planta se-ncapatana sa creasca precum viteazul
din poveste si iar a spart osul in
bucati. Oarecum nerabdator, zeul s-a uitat in jur si a vazut un craniu de magar. L-a ridicat de jos, a strans radacinile si le-a pus in tigva ca intr-un ghiveci si si-a vazu de drum mai departe. Cand a ajuns intr-un tarziu pe insula, a sadit planta in
pamant , iar aceasta i-a daruit pe data struguri negri si parfumati, din care zeul a preparat sfanta licoare. Si pentru ca zeama strugurilor era atat de gustoasa, le-a daruit oamenilor planta si i-a invatat sa o-ngrijeasca, sa prepare vinul si sa se bucure de el. Se zice ca de aceea vinul la inceput te
inveseleste si gura iti merge in triluri de pasarele. Daca bei mai mult, vinul
te face sa te simti puternic precum leul, iar,daca nu stii de masura,
sfarsesti ragand precum magarul.
Chinezii ii spun vinului “apa istoriei” si i-au marcat
originea in timpul imparatului Yu si al imparatesei sale, Yidi, care era o
gospodina desavarsita. Intr-o zi a cazut la pat bolnava si treburile imparatesti au
ramas de izbeliste. Dupa ceva vreme, aceasta a cerut slugilor sa ii aduca o farfurie cu
struguri, iar servitorii toti s-au speriat, caci nici macar o boaba nu se mai gasea in imensul palat, pentru ca nimeni nu s-a straduit sa tina camarile pline. Suparata, aceasta s-a dat jos din pat si, sprijinandu-se de bratul uneia dintre doamenele sale, a coborat in pivnita cu fructe unde
a gasit un amarat de ciorchine cu boabele stafidite si pe jumatate fermentate.
Imparateasa a luat strugurele si l-a mancat pe nerasuflate, chiar daca sucul ii
intepa limba si aroma ii umfla narile, simtind cum i se-nvarteste capul. Cand
s-a trezit a doua zi, boala disparuse ca prin farmec. Si-a-nteles pe data ca
miracolul provenea din strugurii fermentati. De-atunci a pus slujitorii sa
stoarca strugurii si sa lase la fermentat mustul, iar bautura a servit-o doar
in momente de sarbatoare.
Unceva, cocotata pe un deal se afla casa unui batran care locuia impreuna cu cei 12 fii ai lui. Batranul isi numise
feciorii cu numele lunilor anului, iar
alta avere in afara de ei insisi si o amarata de vie nu aveau. Si-au cules ei via intr-o
toamna si au facut must pe care l-au pus la pastrare intr-un butoi si-au decis
sa il bea la inceput de an. Au asezat de-a curmezisul butoiul si fiecare a
venit si a facut semn cu carbunele de unde pana unde avea portia lui cu vin si
si-a adus cana si a asezat-o frumos la coada. Mezinul, Februar, si-a pus cana
jos de tot, lipita de doaga si era atat de pofticios ca el nu s-a gandit nici
macar o clipa, ca fratii lui, sa –si pastreze portia ca sa le faca in ciuda
celorlalti. In fiecare zi el mergea si isi scotea o cana cu vin, iar portia lui
nu se termina niciodata. Si cat era ziua de mare, acesta pleznea de veselie si
gura ii mergea precum moara de pe coasta dealului de vis-a-vis. Ceilalti radeau de el si se gandeau ca iaca,
imediat vine anul nou si se vor pune pe baute, iar mezinul va sta doar sa se uite.
Si cand Ianuar a pus cana in dreptul semnului sau, mare i-a fost mirarea, ca
nimic nu curgea, iar vinul umplea tot cana mezinului. Tare s-au suparat fratii
mai mari si in zadar l-au fugarit, caci mezinul dadea din plans in ras si tot
vesel era. De-aia in februarie se-ngana vremea: cand calda-cand rece, caci mezinul
isi masura bucuria si tristetea la gura butoiului cu vin.
Iar daca tot o dam pe poveste, Biblia spune ca Noe ar
fi fost primul viticultor si ar fi deprins mestesugul viticulturii pe Muntele
Arat.
Daca urmam legenda frumoasei regine Saaba, legenda spune ca
aceasta s-ar fi imbracat in straie alese, s-a impodobit cu bijuterii pretioase
si-a plecat catre Ierusalim sa il cunoasca pe regele Solomon, renumit pentru
intelepciunea si frumusetea lui. Regina i-a ascultat povestile, i-a respectat
povetele si pildele si-au discutat problemele cu care se confruntau cele doua
tari. Regele ar fi vrut sa o aduca in iatacul lui pe mandra regina, dar aceasta
se fofila de fiecare data si noaptea o gasea tot in budoarul ei. In ultima
seara, Solomon a dat o petrecere in cinstea ei, bucatarii au insirat pe masa
bucate alese, iar paharnicii au umplut cupele cu vinurile cele mai de pret. Si
ceea ce nu reusise Solomon prin cuvinte alese, a reusit vinul prin aroma si tarie!
Parfumul vinului proaspat cules se numeste “aroma”, iar a celui statut in butoi la fermentat, “buchet”. Cel care a fermentat peste masura...otet! Aveti grija nu doar cat beti, ci si ce beti!
Daca o dam pe lucruri serioase, poate ca merita sa
spunem ca numele vinului se trage din sanscrita (“vena”) care se traduce prin “a iubi”.
Unii spun ca inclusiv numele zeitei Venus tot aici si-ar gasi originea.
Femeilor
romane nu le era permis sa bea vin, iar, daca erau prinse ca incalcau legea,
barbatii aveau voie sa le paraseasca imediat. Pana ce si toastul dateaza din perioada Imperiului Roman.
Romanii puneau mare pret pe
licoarea lui Bachus, iar cea mai veche sticla de vin din lume dateaza chiar din
perioada romana, gasita fiind intr-un sarcofag roman descoperit in orasul
german Speyer. Astazi este exponat de muzeu. Dar cea mai veche pivnita de vinuri bune din lume se afla pe epava vasului Titanic.
In Evul Mediu, vinul era considerat o bautura aleasa, la care aveau acces doar regii si clericii, in timp ce clasele sociale inferioare consumau bere.
Franta este cel mai mare producator de vin din lume. Cu toate astea, Spania produce cantitatea cea mai mare de vin alb, desi 55% din cantitatea de vin vanduta in restaurante este vin rosu. Australienii au inventat conceptul de vin la cutie in anul 1970.
Desi s-ar crede ca francezii sau italienii
sunt cei mai mari consumatori de vin, iata ca americanii se dovedesc
consumatori mai inversunati decat cei de pe batranul continent.
Vinurile frantuzesti sunt cele mai renumite si apreciate, iar adevaratul cult, transformat in arta de a bea vinul, le revine totusi lor.
Primul tirbuson
a fost inventat in 1795 de catre britanicul Samuel Henshall, iar in localitatea
Menerbes, in regiunea Luberon, exista si un Muzeu al Tirbusonului.
Cel mai mare producator de dopuri se afla in Portugalia.
Cele mai renumite vinuri au fost cele ale
Baronului Philippe de Rothschild,
director, autor si producator de filme, care
si-a comandat etichetele sticlelor unor mari artisti precum
Marc Chagall, Andy Warhol, Jean Hugo, Dali,
Picasso,
Joan Miro,
, Wassily Kandinsky, Anish Kapoor,
Anish Kapoor, Cocteau, Braque, Cesar, Warhol, Soulages, Delvaux,
Jeff Koons,
Jean Paul Riopelle,
Francis Bacon, Balthus,
Paulliac France,Tapies si alti artisti renumiti. Probabil ca vinul lui, Chateau Mouton Rothschild este cel mai ravnit vin din lume. Vinurile sale au adus faima localitatii Pauillac de Medoc, situata la 50 de km de Bordeaux, in regiunea cu acelasi nume. Baronul a fost primul producator de vin care si-a imbuteliat intreaga recolta. El este cel care a pus o piatra de hotar in promovarea vinului de Bordeaux, incluzand lucrari de arta pe etichetele vinurilor produse pe mosia lui. Colectia sa de vinuri este de fapt o veritabila colectie de arta in miniatura! Dupa moartea baronului, cand baroneaza Philippine de Rothschild a preluat afacerea, ea a extins lista artistilor cu care a colaborat, incluzandu-i pe lista pe Jeff Koons, pe Setsuko, un artist japonez,
Xu Lei si Gu Gan din China.
Colectia de arhiva a Chateau Mouton Rothschils cuprinde doua sticle din vinul produs pe mosie in perioada 1945-2005, dar exista si doua exceptii, pentru recoltele din anii 1978 si 1993, cand etichetele celor doua sticle au fost diferite
Scriitori renumiti si-au
asigurat traiul de zi cu vi din viticultura. Printre acestia s-au numarat:
Montesquieu, Voltaire, Lamartine, Mauriac
In canada exista un vin care se numeste "vin de gheata" deoarece strugurii sunt culesi atunci cand temperatura de afara inregistreaza valori cuprinse intre -8 si -10 grade Celsius.
In loc de incheiere, citez un proverb lyonez care spune ca “vinul rosu e bun pentru femei cand il beau barbatii”.
