Uneori e tare greu sa fii un visator incurabil. Mie mi
se-ntampla mai cu seama in sezonul rece, cand frigul ma tine in casa. Al meu zice ca, intr-o alta viata,
cu siguranta am fost urs: iarna hibernam cu tupeu, iar vara o rupeam cu elan pe
poteci neumblate in cautare de minuni. Ce sa zic? Sunt rea la frig. Dar dorul
de a umbla lele ma macina mai tare acum decat in orice alt sezon. Cred ca v-am
mai spus ca mie imi place de mor Germania pe care am descoperit-o in urma cu
vreo cativa ani. Orasele sale medievale sunt adevarate bijuterii si sunt atat
de multe, incat este aproape imposibil sa le vezi pe toate. Seara trecuta am
realizat ca am ramas fara tona de poze facute pe Romantic Road. O pana de
curent mi-a ars primavara trecuta hard-ul si toate amintirile mele s-au
spulberat in neantul virtual. Al meu mi-a zis: ai facut-o intentionat, ca sa
mai mergi inca o data. Ar fi cam greu, caci anumite emotii si stari n-ai cum sa
le traiesti la indigou, prin repetari succesive, dar de atunci ma gandesc parca
mai cu foc la tara asta minunata.
Daca ar fi sa plec acum,
m-as duce la Bamberg, orasul din centrul Bavariei, construit pe cele 7 coline,
strabatut de raul Regnitz in apropierea confluentei cu raul Main. Regnitz imparte localitatea in doua: orasul eclesiastic al printului episcop si cel al
cetatenilor de rand.
Barbatii il cunosc drept orasul celor 9 fabrici de bere care produc peste 50 de sortimente, cea mai renumita fiind berea neagra afumata. In mod cert fiecare si-ar dori o incursiune la Muzeul Berii.
Femeile, romantice din fire, apreciaza mixul de arhitectura gotica,
renascentista si baroca, strazile inguste si pietruite, podetele din lemn si
piatra, casele cochete rasarite parca din ape si ar cerceta minutios Drumul
Castelelor. Orasul vechi este situat pe insula dintre apele raului si denumit de
localnici “mica Venetie bavareza”.
Daca ar fi sa il privesti
de pe cea mai inalta colina, ti-ar intra in ochi turnurile semete ale Domului Domul situat in centrul episcopiei orasului, construit in mijlocul
altor patru biserici care formeaza impreuna o cruce elena. Catedrala Imperiala a Sfintilor
Petru si Gheorghe se afla in centrul spiritual al orasului si a fost unul dintre legatele Imparatului Heinrich al II-lea. Constructia ei a inceput in anul 1002 la comanda Episcopului Eberhard I dupa indicatiile Imparatesei Kunigunde si finalizata dupa 10 ani.
Aici au fost inmormantati cuplul
imperial, Kunigunde si Heinrich al II-lea, si Papa Clemens al II-lea.
Cocotat
pe cea mai inalta colina se afla Castelul
Altenburg, dezvaluind cea mai frumoasa priveliste a orasului. In sec 14 si
15 castelul a servit drept resedinta episcopilor de Bamberg si a fost distrus
aproape complet in 1553 de catre Margrave Alfred von Brandenburg in cel de-al
doilea razboi care-i poarta numele. Inca se poate vedea cosul de fier care era folosit
pentru a trimite semnale fumigene satelor din imprejurimi de pana la 20 de km
distanta.
Castelul a fost reconstruit de catre E.T.A Hoffmann
in anul 1812. Castelul gazduieste o superba
colectie de mobilier vechi.
Gradina cu trandafiri se afla in curtea interioara a castelului, dezvaluind
o priveliste superba spre Michaelsberg si Vechiul Turn.
Gradina baroca a fost
proiectata de catre Balthasar Newmann special pentru Printul-episcop Friedrich
Karl von Schonborn.
Acesta a plantat aici aproximativ 4500 de trandafiri. Printre
florile parfumate au fost amplasate statui apartinand sculptorului Ferdinand
Tietz.
Sus pe una dintre cele 7
coline, cu vedere spre oras, se afla Michaelskirche,
lacas de cult in stil romantic, care a fost fondat de catre primul episcop de
Bamberg, Eberhard.
In timpul episcopului Otto de Bamberg, in sec 12, abatia a atins apogeul dezvoltarii sale, dar a traversat inclusiv vremuri grele in
timpul razboaielor din anul 1525.
Biserica a apartinut unei manastiri
benedictine pana cand a fost secularizata in anul 1803, cand episcopii au
pierdut puterea politica, iar manastirea a fost cedata administratiei orasului.
Astazi, in vechile locuinte ale calugarilor, functioneaza un azil de batrani. Drumul
pana sus este vechi si pietruit, cadrat de case la fel de vechi si pitoresti.
Dincolo de biserica se desfasoara roata campurile si padurile. O data ce ati plecat pe Drumul Castelelor, alte minuni incep sa se astearna in cale.
Primul este Castelul
Neue Residenz care adaposteste pretioase piese de mobilier care dateaza din sec 17-18 si reprezinta
reflectarea impresionanta a vietii Printilor-episcopi de Bamberg. Tot aici se
afla o colectie de pictura veche si alta de covoare din sec 17 si 18.
Cele 40 de camere sunt decorate cu tavane cu stucaturi, cele mai apreciate
fiind Sala Imperiala pictata de Melchior Steidl si apartamentele
episcopale.
Alte Hofhaltung sau Curtea Veche se afla intre Dom si
Castelul Neue Residenz, numarandu-se printre cele mai impresionante si frumoase
creatii ale Renasterii germane.
Aici a fost odinioara Palatul Imparatului
Heinrich al II-lea, ridicat pe ruinele fostului castru Babenberg.
Construit ca
Palat Episcopal in 1576, adaposteste acum Muzeul de Istorie al orasului, in
salile sale putand fi admirate colectii de arta aplicata si decorativa.
Nu trebuie
ratata “Beautiful Gateway”, o capodopera a sculptorului Pankras Wagner datand din anul
1573.
Acesta a realizat basoreliefuri ale Maicii Domnului, flancata de cuplul
imperial Kunigunde si Heinrich al II-lea, Sf. Petru, Sf. Gheorghe, cei doi
episcopi Kilian si Otto cel Sfant, cat si cele doua personificari ale raurilor Main
si Regnitz.
De aici se poate admira curtea interioara cu
vadite accente romantice unde sunt organizate numeroase concerte in aer liber. Atmosfera romantica este sporita de cladirile din lemn care cadreaza, roata, piata.
In
imediata apropiere se afla Muzeul de Istorie si Capela Sf. Katherine unde sunt
oficiate casatoriile religioase.
Cea mai populara zona este orasul vechi, construit pe insula
scaldata de apele raului Regnitz. Aici este sufletul orasului si zona
turistica de interes major.
Stradutele inguste si pietruite, strajuite de
magazine cochete sunt luate cu asalt de catre turistii veniti din toata lumea.
Cladirile vechi adapostesc nebanuite tentatii
si nepretuite comori. Barcile aluneca pe canale, vaporasele turistice isi ademenesc musafirii.
Cele mai vizitate obiective sunt Old Town Hall, amplasat in mijlocul raului Regnitz, traversat de-o
parte si de alta de podurile de piatra, si cladirile fostilor pescari care
alcatuiesc “mica Venetie”.
Old Town Hall sau Primaria a fost ridicata de catre
burghezii din Bamberg special ca sa evite plata taxelor episcopale.
Ea are
fatadele decorate cu detalii arhitecturale si fresce alegorice realizate de
catre Johann Anwander. Pe una dintre fatade, un picior de heruvin (un detaliu
arhitectural reusit) iese din zid spre
marele amuzament al turistilor.
Legenda spune ca Episcopul de Bamberg nu a vrut
sa aloce un teren pentru construirea Primariei, fapt care i-a obligat pe
cetateni sa ridice aceasta insula artificiala. Cladirea a fost proiectata de
catre Johann Jakob Michael Kuchel in anul 1744 in stilurile baroc si rococo.
Primaria marcheaza de fapt hotarul dintre orasul episcopal si cel al burgheziei
de odinioara. In interior sunt expuse colectii de portelan de Meissen, faianta
de Strassbourg, piese rare Haguenau si colectia Ludwig. De neratat este Sala Rococo.
Tot aici se afla Biserica
Sf. Martin, construita in stil baroc de catre fratii Dietzenhofer chiar in
inima insulei. Aici a functionat Colegiul si Universitatea iezuite.
Cea mai
frumoasa cladire din orasul vechi este Casa
Bottinger, construita la cererea lui Johann Ignaz Tobiaz Bottinger care
si-a dorit un asezamant care sa intreaca in frumusete tot ceea ce se construise
pana atunci. Proiectantul este necunoscut, dar cladirea este atat de renumita
incat nu poate fi ignorata de nici un turist. Ceea ce este uimitor este faptul ca
insusi episcopul din acea perioada a pus gratuit la dispozitia constructorilor
toate materialele necesare deoarece dorea sa sporeasca prestigiul capitalei
regale prin edificii cat mai surprinzatoare. Bottinger a avut 12 copii, iar
casa, comandata la varsta de 21 de ani, s-a dovedit a nu fi tocmai una perfecta
pentru o familie atat de numeroasa.
V-as sfatui sa nu plecati de aici pana nu
vizitati si fosta resedinta de vara a Printului-episcop de Bamberg, Palatul Seehof, aflat la periferia orasului. Acesta a fost construit in 1686 dupa proiectul lui Antonio Petrini.
Sala Alba a palatului are plafonul pictat de catre Giuseppe Appiani.
Seehof detine o superba gradina realizata in stil rococo, cu cascade, fantani si
statui realizate din gresie care apartin lui Ferdinand Tietz. Daca va incumetati sa mergeti pe jos si sa explorati acest loc veti avea surpriza sa descoperiti detaliile care fac diferenta intre aceste superbe burg-uri germane.Stiu ca nu e frumos sa mergeti pe jos in vreme ce sa uitati dupa cai verzi pe pereti, dar numai asa puteti vedea acele detalii care va vor surprinde prin frumusetea lor.
Bamberg are foarte multe cladiri cu superbe dantelarii care alcatuiesc impreuna peisaje pe care cu greu ni le putem imagina.
Acum, ce sa zic,
mi-o fie mie dor de duca, dar parca tot vara e cel mai bine de mers in vacanta. Daca inca nu v-ati facut planuri de sarbatori, iata o idee. Ar fi bine sa includeti aceasta destinatie in vacanta tematica Romantische Strasse, daca e sa o amanati pana la vara. Voi ce ziceti? Iata si cateva harti in caz ca aveti nevoie: una a Bavariei,
alta a orasului Bamberg cu ale sale obiective turistice.
Daca ajungeti pe-acolo, faceti-mi si mie un potop de bine: puneti-mi si mie poze, sa mor de ciuda. Nu de alta, dar noi anul asta spunem pass vacantelor. Ne pregatim de nunta si repetam rolul de socrii mici. Cheltuiala mare, remuneratie dupa posibilitati. :)))
Pozele nu imi apartin. Ele sunt luate de pe net.
