Denumirea orasului Algarve provine din cuvantul arab "Al Gharb" care
inseamna vestul si este cea mai sudica regiune a Portugaliei care a fost
odinioara avanpostul vestic al maurilor. Regiunea este marginita in partea de
sud si in cea de vest de Oceanul Atlantic, masurand aproximativ 5000 de kmp. Capitala regiunii la Faro unde se afla si aeroportul.
Algarve incepe de la Vila Real de Santo Antonio si se
termina la Sagres. De-a lungul coastei, principalele localitati cu deschidere
la ocean sunt Faro, Albufeira, Lagoa, Portimao, Lagos si Aljezur. De-a lungul
tarmului se afla peste 100 de plaje, dintre care 85 sunt distinse cu Blue
Flag pentru apa si nisipul impecabile. Aceasta zona a fost denumita “pamantul
eternei primaveri”. Plajele au un farmec aparte datorita peisajului creat de
stanci, grote, lagune si nisipul auriu. Soarele este arzator si incalzeste
acest teritoriu cam 300 de zile pe an, motiv pentru care turismul este aproape tot anul in
floare. Noi am luat avionul din Porto pana la Faro si de aici am inchiriat o
masina pentru ca sa ne miscam in voie si sa vizitam locurile pe care
doream sa le vedem. Ne-am rezervat cazarea intr-o suburbie a Albufeirei,
intr-un complex cu apartamente in regim hotelier. Obiectivele turistice importante se desfasoara
intre Faro si Lagos care sunt vizitate anual de peste 1 milion de turisti
veniti din toate colturile lumii. Orasul
Inca din avion se vad lagunele, bancurile de nisip si lacurile care
caracterizeaza aceasta zona. Regiunea in sine poarta numele de Parque Natural
da Ria Formosa care reprezinta un ecosistem esential pentru pasari. Orasul
nu impresioneaza foarte tare, dar sunt cateva obiective turistice care merita
vizitate:
Vila Adentro
(orasul interior) inconjurat de ziduri in centrul carora se afla catedrala.
Restul orasului este format din blocuri inalte, hoteluri si restaurante. Interesanta este faleza care serveste ca si loc de promenada.
La
vest de Faro, mai exact la o distanta de 40 de km, se afla Albufeira, unul dintre cele mai frumoase orase din sudul
Portugaliei. El este traversat de un bulevard principal, paralel cu oceanul, pe
care circula autobuzele locale si cele turistice si care este segmentat de
multe sensuri giratorii, fiecare avand un semn distinct dupa care se poate
localiza zona in care va aflati si indicat in explicatii de catre localnici.
Noi am ajuns in Albufeira noaptea, mai
exact in complexul Olhos de Aqua, aproape de miezul noptii. Apartamentul avea
un balcon generos care dadea spre piscina. Freamatul turistilor nu apusese o
data cu soarele, ci era un du-te vino continuu, unii luau drumul plajei, altii
se indreptau catre piscina. Tarziu catre dimineata am mers si noi la culcare.
Mirosul sarat se simtea pretutindeni, nerabdarea si curiozitatea noastra nu
mai aveau astampar. A doua zi putin inainte de pranz am mers sa vedem si noi plajele
acelea incredibil de frumoase. Era o zi luminoasa si torida, o pacaleala pentru
turistul naiv asa cum eram noi. Prima escala am facut-o Sagres locul in care
portughezii de odinioara spuneau ca aici se sfarseste lumea. Le-am dat dreptate, vantul batea cu atata putere incat abia ne puteam tine pe picioare. Parea sfarsit de lume. Vegetatia era austera, licheni si un soi de arbori taratori de dimensiuni foarte mici. Aici am vizitat
Fortalezza Sagres, Farol de Sagres (farul din Sagres) si Praia da Camilos care
este, probabil, cea mai populara plaja si cea mai romantica, cautata pentru
peisajul stancos, apa foarte limpede si nisipul foarte fin.
Cand am ajuns pe stancile de la Cabo de Sao Vicente la fortareata din
Sagres, vantul nu numai ca ne impingea in toate partile, dar ne inghetase si
sufletul in noi. Cabo de Sao Vicente a fost notificata prima data in anul 1415,
cand printul Henric Navigatorul a intemeiat aici Scoala de Navigatie unde a
strans laolalta cei mai renumiti cartografi, astronomi si constructori de nave
din Europa. In acest loc a fost inventata caravela cu care Cristofor Columb a
navigat pe oceanele lumii in cautare de noi teritorii.
Fortalezza de Sagres a fost ridicata in 1793. In fapt, acesta este
un fort de aparare, format din ziduri masive si se spune ca aici a functionat
Scoala de Navigatie.
Nu departe de el se afla Farul din Sagres , el insusi o fortareata, care este dotat cu cea
mai puternica lampa (1000de watti) din Europa, lumina farului putand fi vazuta
de la o departare de 60 de km de pe ocean. Romanii numeau acest loc
Promontoriul Sacru, crezand ca soarele in apus se scufunda in ocean in locul
unde credeau ca se sfarseste lumea.
Praia de Camilos este relativ mica, dar de
o frumusete care te lasa fara aer. Ea se afla pozitionata intre Lagos si Ponta da Piedade.
Turistii se contrazic in pareri afirmand ca frumusetea ei este pusa in valoare
atunci cand o privestide sus, dar, atunci cand cobori cele 200 de scari din
lemn, apa incredibil de albastra si clara, constrastand cu nisipul auriu ca o
pulbere de aur, imbratisate laolata de formatiunile stancoase cu forme ciudate, formeaza o adevarata bijuterie a naturii.
Plajele, fiind incluse
in formatiunile stancoase, sunt adapostite de vant, iar valurile sunt calme. Cand traversati localitatile nu uitati sa va aruncati privirile pe geam. Satele
din aceasta regiune sunt segmentate de stradute pavate cu piatra, umbrite de
coroana incarcata a rodiilor si lamailor, fiind strajuite de-o parte si de alta
de case varuite in alb, cu ferestre marcate in albastru si rosu. Cele doua
orase, Lagos si Sagres, aflate la estul regiunii Algarve, dateaza din epoca
romana. Daca aveti timp, vizitati-le. Noi nu am avut.
In ziua urmatoare ne-am dus
catre Lagoa, mai exact la Praia da
Marinha (Navy Beach) cea despre care Michellin Guide spune ca este una
dintre plajele emblematice ale Portugaliei si una dintre cele 10 cele mai
frumoase plaje din Europa.
Poate de aceea apare in foarte multe materiale de
promovare distribuite in toata lumea, imaginile sale fiind frecvent folosite
atat de catre agentiile de publicitate de pe toate continentele, cat si de
producatorii de televiziune.
Admirata de sus, ea se dezvaluie treptat printre
formatiunile stancoase. Valurile si-au decupat caverne in stancile care
infrumuseteaza plaja. De data aceasta, aveti multe scari sapate in piatra atat
de coborat, cat si de urcat. Apa este la fel de limpede, nisipul la fel de fin
si auriu, doar plajele in sine sunt mai largi si mai generoase ca spatiu. Mici
vase de croaziera dau un plus de culoare peisajului si invita turistii sa
admire splendoarea naturii de la bord.
Seara am vizitat scurt una dintre
plajele din Albufeira. Ne-am luat ramas bun, ne-am facut bagajele pentru ca in
ziua urmatoare ne urcam in autobuz si plecam spre capitala. Despre asta, in
materialul urmator.
Dupa 6 zile petrecute in Portugalia, cred ca s-ar impune si cateva concluzii: cine n-are conditie fizica sa isi cumpere. Porto este un oras superb, construit pe coline. Cumparati-va sandale comode. Daca nu puteti urca si cobori pe picioare, nu uitati ca aveti si 2 maini. Deseori e mai bine sa te ajuti de cele patru membre decat sa va incapatanati sa va bazati doar pe doua. La coborare e mai usor de-a berbeleacul. Vedeti voi unde va duce gravitatia. Berea e ca sampania, buna rau! Vinul...e o provocare generata de culoare si savoare. E dezmat prin definitie. Nici o sansa sa vi se urce la cap. Urci si cobori, urci si cobori, plangi si razi pana simti ca ai nevoie de pampersi. Localitatile din jur nu te scutesc de aceleasi experiente. Telefonul e total confuz si ne tot repeta ca tempelul: ati mers....zeci de km si ati urcat...zeci de etaje. Radem, dar radem fals, mai exact in grimase nuantate si sonore precum niste behaituri. Avem inca bataturi in talpi. Merita vizitata Portugalia, dar e musai sa mergeti la sala cu vreo 2-3 ani inainte. Acesta e un mesaj pentru cei care practica turismul cultural. DOARE!
