Atena si amintiri asortate

Eram tineri si nebuni. Doar ma angajasem la o multinationala cand barbata-miu, atunci lector la medicina, a trebuit sa plece la un congres la Atena. M-am rugat de al meu sa ma ia si pe mine, dar si de sefi sa ma lase sa plec. Am facut economii drastice si am pus ceva banuti de-o parte, cat sa ne ajunga de un hotel modest si ceva bani de mancare. Fiica mea era mica, eleva in clasa a doua si innebunita dupa Pocahontas, celebra eroina din desenele animate. Exercita un soi de santaj sentimental amenintand ca nu ramane cu bunicii decat daca ii aduceam jucaria. Am sarit din trenul care ma aducea de la training direct in masina cu care plecam spre Grecia. Cu doua zile inainte de plecare, unul dintre studentii sotului meu, grec nativ din Atena, ne-a rugat sa il luam cu noi cu masina sa il ducem acasa. Am facut 26 de ore drum intins. Obositor pentru ei, al meu a condus aproape non stop, Ahileas i-a tinut companie. Eu am dormit tot drumul sau am citit.

Am ajuns dimineata devreme tare, cand locuitorii capitalei mergeau la lucru. In centrul Atenei, o mare de motociclete a flancat masina din toate partile. Nu l-am dus acasa, pe vremea aceea nu exista GPS, ci el ne-a dus pe noi la hotel. Dupa nici 2 ore avea sa vina dupa noi, insotit de parintii lui, si sa ne ia pe sus la ei acasa. Grecia este superba cand are cine sa ti-o arate si mai cu seama sa te invete cum sa vezi si ce sa vezi intr-o tara straina in care doar ai "aterizat". Am invatat ca in tara lor cafeaua “se vorbeste” si abia apoi se bea. Ca aici este cea mai mare concentratie de barbati frumosi pe metru patrat din toata Europa, motiv pentru care al meu nu m-a mai adus in veci inapoi. Ca grecii stiu sa se distreze pana sparg toate paharele de pe masa, sa manance bine si sa se respecte si mai bine. Ca indiferent daca autobuzul este aproape gol, iar doi nativi stau pe 2 scaune si urca un strain, iar acesta se gandeste el, asa-ntr-o doara, sa stea in picioare, amandoi ii ofera scaunul si insista sa ia loc pana o si face. Ahileas avea sa ne arate Atena, parintii lui, peninsula Peloponez. 

Primul lucru pe care l-am facut a fost sa  sa mergem in Piata Constitutiei (Syntagma) ca sa vedem schimbarea garzii Evzones de la ora 11.00 din

fata Parlamentului (Vouli), care asigura paza 24 din 24 de ore la Mormantul Sodatului Necunoscut, statuia din fata Parlamentului.  

Cladirea Parlamentul a fost finalizata in 1842 si a fost proiectata drept Palat Regal. Regele Otto I a proclamat Constitutia Greciei de la balconul palatului. Schimbarea de garda are loc si in spatele Parlamentului, in fata locuintei presedintelui. Soldatii poarta costume traditionale: vesta frumos decorata , kilt-ul scurt de culoare alba, purtat peste pantalonii stramti de aceeasi culoare, tunica rosie si sabotii din lemn, decorati cu ciucuri mari si negri. Si sunt baietii astia inalti ca brazii! Si ofera un spectacol pe cinste!

La nici un kilometru de Parlament se afla Templul lui Zeus, cunoscut sub numele de Oplympeion. Initial, templul, construit din marmura adusa de pe muntele Pentelus, era format din 104 coloane corintiniene cu o inaltime de 17 metri, dispuse pe un perimetru de 96 de metri lungime si 40 latime. Statuia din aur si fildes care il infasita pe Zeus nu mai exista demult, doar 15 stalpi au rezistat timpului pana in zilele noastre. Intrarea costa 4 euro.

O alta oprire am facut-o la Plaka lui Socrates, o zona pietonala amplasata la baza colinei pe care se afla Acropole. In aceasta piata plina de restaurante si terase, cu buticuri, muzee si biserici, am baut o cafea buna si-am mancat frugal in goana calului! 

Tot aici se afla si Catedrala Metropolitana  care nu trebuie omisa.

Plateia Omonoias (Piata Armoniei) este cea de-a doua piata ca importanta din oras si se afla la intersectia a 6 mari bulevarde. Ce zgomot, ce trafic! Din centrul ei se pot admira ruinele Acropolei. Spre deosebire de Syntagma, cea din urma se apropie de spiritul balcanic, emanand energie si galagie. 

In Piata Centrala (Kentriki Agora)  rumoarea incepe de dimineata si tine pana seara in cladirea din metal si sticla care dateaza din sec 19. Aceasta este piata principala unde se vand produse din carne si peste, branzeturi, masline, fructe si legume, mirodenii, paine si multe tipuri de ouzo.

La Monastiraki, zona comerciala care se intinde intr-un labirint de stradute serpuitoare, exista si un bazar pe strada Hephaestou in care gaseai cam tot ceea ce iti trecea prin minte. Nu stiu cate obiecte am vazut, dar era un curcubeu de culori care iti lua ochii. 

De aici mi-am cumparat doua amfore superbe pe care le mai am si astazi!

Stadionul Panathenaic, construit in sec 4 i.Ch se poate vizita gratis. Daca vreti sa faceti economii, mergeti la Muzeul de Studiu al Teatrului Gresec. Aici se pot vedea manuscrise din sec 18, masti purtate in reprezentatii dramatice, recuzita teatrala.

Un alt Muzeu cu intrare libera este cel al Instrumentelor Muzicale Populare. Acolo sunt expuse peste 1000 de instrumente muzicale, unele dintre ele datand din 1750. Muzeul organizeaza concerte de muzica traditionala greceasca. El este gazduit in vila Lassanis in Agora, centrul activitatilor politice, juridice, sociale, comerciale si administrative din vechea Atena. Taxa de intrare in Agora este de 4 Euro.

Gratuit poate fi vizitat si Teatrul lui Dionysos care a fost primul teatru din lume construit din piatra si reprezinta simbolul nasterii tragediei elene. El are o capacitate de 17.000 de locuri, organizate pe 64 de randuri din care doar 20 mai pot fi vazute.

Intrare libera este si in Muzeul Razboiului in care sunt expuse colectii de sabii antice, coifuri si armuri spartane, dar si echipamente din cadrul celor doua razboaie mondiale.

Athena are multe site-uri care merita vizitate: Agora Greceasca si Agora Roamna, Acropole, Libraria lui Adrian, Kerameikos, Templul Vanturilor si multe altele.

Evident ca obiectivul turistic cel mai important este Dealul Acropole.  Acropole inseamna “orasul de sus”, si a fost considerat cel mai sigur loc din oras pentru locuitori in vremuri de razboi. Pana acolo se merge pe jos, pe drumul Dioysiou Aeropagitou. 

Templul zeitei Atena, Erehteionul, Partenonul – realizat de arhitectii Kallikrates si Iktinos, fiind cea mai cunoscuta cladire din lume, si multe alte constructii au fost ridicate la comanda lui Pericle in sec 15. Conform mitologiei, in Erehteion s-au confruntat Poseidon si Atena pentru a fi alesi patronii orasului. 

In vreme ce Poseidon a facut sa izvorasca apa din piatra seaca, Athena le-a daruit grecilor arborele de maslin si a fost aleasa. Tot aici se afla Templul lui Apteros Nike. Daca este senin, de sus de pe deal se poate vedea nu doar toata Atena, ci si vasele din portul Pireu sau muntii din peninsula Peloponez. 

La poalele dealului se afla Templul lui Zeus, Stadionul olimpic, Parcul National, Cimitirul si cladirea Zappeion. Intrarea costa 12 euro si biletul este valabil si la alte obiective din zona, timp de o saptamana.

La coborare ar fi bine sa se faca un scurt ocol pana in Anafiotika, un fel de cartier cu stradute strajuite de case albe cu obloane colorate.

Plimbarea in Pireu, cel mai mare port al Greciei si unul dintre cele mai mari din Europa. Aici se afla multe vase ancorate, iar restaurantele cu specific pescaresc sunt pline cu turisti si marinari. Portul a fost construit in vremea lui Temistocle si se intinde pe 8 km. Aici am mancat cei mai buni calamari.

In Atena exista multe muzee, in afara celor deja mentionate: al Cailor Ferate,

Muzeul de arta foloclorica Greaca, Galeria de Arta Municipala, Muzeul National de Arheologie, 

Muzeul Bizantin in care sunt expuse peste 15.000 de icoane si alte obiecte de cult.

Am intrat atat in The Mall, locul unde am gasit papusa minune, dar si in dughenele mici de cartier, in care delicatesele sunt frumos aranjate pe rafturi ticsite de marfa de calitate. Mancarea greceasca este extraordinara, aici am avut ocazia sa mananc musaca adevarata, tzatziki, baclava si alte delicatese. Cat despre ouzo – nu mi-a placut deloc. Am primit o sticla la plecare care a stat aruncata in debara ani buni. Pana la urma a disparut, precis data mai departe cuiva. Grecii sunt oameni extraordinari de primitori, care stiu sa se distreze cum putine alte natii stiu sa o faca. Sunt mari familisti, iar barbatii chiar isi respecta femeile. Cel putin cei cu care noi am interactionat.

Parintii gazdei noastre ne-au dus la fratii lor in peninsula Peloponez, oameni care si-au chemat copiii sa vada musafirii din Romania. S-a strans tot neamul, cu mic, cu mare.

S-au intins mese, s-au spus povesti, s-au vizitat plajele, s-au strans masline din pomii de pe coline. Am mers la prins caracatite pe care le-au lovit de stanci pana s-au fragezit si le-au gatit la cina. 

O alta surpriza a fost canalul Corinth. O splendoare de peisaj.

Apoi Cetatea Corinth si faleza.

Mi-amintesc cu mare drag ca, intr-o zi la pranz, dupa ce am colindat ca nebunii strazile Atenei, Ahileas si barbata-miu s-au culcat la pranz, iar eu am ramas cu parintii lui, in conditiile in care ei nu vorbeau decat greceste, iar eu nu stiam o boaba in limba lor. Imaginati-va ca i-au trezit din somn rasetele noastre zgomotoase. Atata am putut sa vorbim cu mainile si sa ne distram de bine, in conditiile in care vorbeam toti trei si ne intelegeam fiecare, pana am obosit. Am repetat exercitiul acesta inclusiv la intoarcerea in tara la telefon. Numai eu reuseam aceasta performanta, al meu era antitalent. Am pastrat legatura telefonic vreo 3 ani dupa vizita noastra in Grecia. Dupa aceea… stiti cum zice proverbul: ochii care nu se vad, se uita. Un lucru este cert!  In cazul nostru n-a functionat zicala: "fereste-te de greci, chiar si atunci cand iti ofera daruri".