Inainte
de a parasi cartierele Elisabetin si Iosefin, voi vorbi despre cateva brand-uri
care au facut istorie atat in Banat, dat si in Romania si Europa.
Brand-ul pe care il voi prezenta astazi s-a nascut in cartierul
Elisabetin, nu foarte departe de fosta Clinica de Ortopedie , pe partea opusa a
vilei Mühle. Dar ca prezentarea sa isi gaseasca rostul fieresc in istorie este
nevoie sa pornim naratiunea dintr-o alta piata renumita a orasului, Piata
Unirii. In curand vom vorbi pe larg despre acest loc minunat, considerat de
multi istorici un adevarat muzeu in aer liber.
Domul
Catolic reprezintă
cel mai important monument baroc din Piata Unirii din Timisoara, dar si din
Banat. Este important pentru ca este biserica episcopală romano-catolică, în
care se ţin slujbe în limbile română, germană şi maghiară. Din cauza terenului
mlăştinos pe care a fost proiectat, catedrala a fost construită pe piloni de
lemn. Ea are o lungime de 55 m, lăţimea este de 22 m, înălţimea navei 16,90 m,
iar a turnurilor 35,5 m. Primele clopote au fost turnate în 1763, orologiul a
fost montat în 1764. Lucrările au fost terminate în 1774. Piatra de
temelie a fost asezata la 6 august 1754 cu prilejulsarbatorii „Schimbarea la
Fata a Mantuitorului” de catre episcopul de Cenad Adalbert von Falkenstein. Prin
decretul împărătesei Maria Tereza, domul a fost ridicat la rangul de primă
biserică a Timişoarei, în 1756. În timpul luptelor dintre otomani şi austrieci,
acest lacas a devenit depozit de sare. În timpul asediului din 1849,
edificiul a fost grav avariat. Interiorul catedralei adaposteste o
lucrare a pictorului Michelangelo Unterberger, Sf. Gheorghe călare, luptând cu
balaurul. Acest artist a pictat şi altarele Stephansdomului
din Viena. Domul are 6 altare laterale realizate de pictorului german Johann
Adam Schöpf. Cele 2 statui mari amplasate in altarul principal îi
reprezintă pe sfinţii patroni de nume Carol al VI-lea şi Maria Tereza. Domul
a fost construit cu scopul de a deveni catedrala episcopilor de Cenad, locul de
unde acestia isi exercita autoritatea episcopala pana in 1930, cand
vechea dieceza a fost desfiintata si s-a intemeiat Dieceza de Timisoara. Prima
slujba religioasa (Sfanta Liturghie) a fost celebrata in data de 8 septembrie 1754
de catre episcopul de Cenad, de atunci, Franz Anton - conte Engl de
Wagrain. In acel moment Domul si-a deschis portile pentru credinciosi.
Inaugurarea oficiala a Catedralei episcopilor de Cenad a avut loc in
24 aprilie 1803, la o zi dupa sarbatoarea Sfantului Gheorghe, patronul
spiritual al Domului. Episcopul Ladislaus Kıszeghy de Remete, cel care va
deschide primul seminar teologic romano-catolic in anul 1804, la Timisoara, a
fost cel care a oficiat slujba. Sfintele Liturghii celebrate de episcop in
fiecare duminica si in fiecare zi de sarbatoare importanta se tin si astazi in
Dom in trei limbi: romana, germana si maghiara. Deseori, unele parti din slujba
sunt tinute in limbile: latina, bulgara, croata, ceha si slovaca. Domul nu a
fost niciodata constituit ca parohie. Este biserica in care predica se tine
pentru toti credinciosii romano-catolici de catre Episcopul de Timisoara, dar
si din Ungaria şi Serbia.
Datorită
acusticii deosebite aici pot fi audiate concerte de orgă remarcabile. Orga a
fost construită în atelierele Wegenstein din Timişoara. Orga a fost
construită în atelierele Wegenstein din Timişoara.
Carl
Leopold Wegenstein a
fost unul dintre cei mai importanţi constructori de orgi din Banat. El
s-a nascut in Austria de Sud, la Kleinhadersdorf, în anul 1854.
După terminarea şcolii din satul natal, acesta a plecat sa isi faca
ucenicia la Viena într-o fabrică de instrumente muzicale, unde şi-a
însuşit meseria de constructor de orgă. Ca maistru, el a cutreierat Germania,
iar în anul 1888, in luna august, a ajuns la Timişoara şi a deschis un atelier
în Iosefin, pe Calea Hunyadi ( azi bulevardul 16 Decembrie 1989) la nr.
14. Din anul 1893 în acest atelier au fost confecţionate 25 de orgi
valoroase, folosind cele mai noi cuceriri ale tehnicii din epocă
pentru realizarea instalaţiilor. Dintre ele, patru erau orgi mari, una fiind
cea comandată pentru biserica din centrul oraşului liber regal Timişoara cu
două manuale şi 30 de clape, alta era orga comandată pentru biserica
romano-catolică din Deta cu 24 de clape, apoi orga din Sinagoga Evreiască din
centrul Timişoarei cu 20 de clape şi, în sfârşit, orga comandată de episcopul
Dessewffy Sándor pentru biserica Millenium din Fabric, care era cea mai mare.La
Timisoara, el s-a căsătorit cu fiica maestrului Josef Hromadka
si au avut impreuna opt copii, dar doar Richard, Josef şi
Victor i-au continuat mestesugul. Primul sau atelier a fost amenajat
în anul 1888 în casa lui Hromadka. Curând însă, spaţiul a devenit prea îngust,
având în vedere comenzile care curgeau in valuri.
Astfel el
a fost obligat sa se mute si sa işi amenajeze un atelier mai
spatios în cartierul Elisabetin unde lucrau permanent 10-15
meseriaşi, care foloseau dispozitive acţionate cu aburi, iar
mai tarziu, dispozitive electrice. Wegenstein isi descria propria
afacere ca fiind „Prima firmă din sudul Ungariei dotată cu maşini acţionate cu
aburi“.
Începând cu anul 1921, ea purta
denumirea de „L. Wegenstein şi Fiii”. Până la data de 10 martie
1937, şeful firmei a rămas Wegenstein senior, dupa care afacerea a fost
preluata de fiii sai, iar ulterior inchisa in 1940. Prima orgă construită
de el, în anul 1896, a fost amplasata in biserica parohială din centrul
Timişoarei, orga care a fost distinsă cu premiul I la Expoziţia mondială de la
Budapesta. În prezent aceasta nu este functională. De-a lungul vietii
sale, el a construit peste 200 de orgi, marea lor majoritate fiind raspandite
in zona Banatului.
Una dintre orgile sale poate fi ascultata în Sinagoga din
centrul oraşului . În inima oraşului Timişoara puteţi vedea faţada unei
clădiri impunătoare, decorată în stilul maur caracteristic pentru sinagogile
Europei în secolul al XIX-lea. Este sinagoga neologă care
a fost construită în anii 1860 de comunitatea evreilor din Timişoara pe un
teren din centrul oraşului, folosit mai bine de un secol de catre negustorii
evrei. Proiectul acestui lacas de cult a fost întocmit de arhitectul
vienez Ignatz Schumann. La intrarea in sinagoga se afla o placa de
marmură gravată , datând din anul 1868, din textul careia rezulta faptul ca
sinagoga a fost reinaugurată în acel an în prezenţa împăratului Franz Iosef al
Imperiului Habsburgic, deşi prima inaugurare avusese loc în anul 1866.Sinagoga
are doua intrari: una pentru barbati printr-un vestibul (pulis) si o a doua
pentru femei, direct din strada, unde se afla scari de acces ce conduc la etaj.
Din vestibul se intra intr-o sala dreptunghiulara (heikhal), rezervata
barbatilor. La etaj se afla orga.Aceasta a fost
construită de renumitul meşter timişorean Leopold Wegenstein.
Alta orga
a sa se afla in Catedrala Milenium. Aceasta este cea mai
mare biserică catolică din oraşul Timişoara. A fost construită între anii
1896-1901, pentru a comemora un mileniu de la aşezarea poporului maghiar pe
aceste meleaguri. Este al doilea lăcaş de cult romano-catolic al Parohiei din
cartierul Fabric. Vechea biserică construită în jurul anului 1726 se află în
apropierea Fabricii de bere. La inaugurarea bisericii noi, cea veche a fost
predată comunităţii parohiei greco-catolice, comunitate care la aceea dată nu
deţinea în oraş o biserică demnă cultului. Biserica Millenium cu
dimensiuni impozante a fost construită în stil neo-romanic şi neo-gotic, după
planurile lui Ybl Lajos. Turnurile au o înălţime de 65 de m, iar cupola
centrală 45 m. La slujbele bisericii pot intra deodata cca. 3000 de
credincioşi. Clopotul cel mare are o greutate de 2.420 kg.
Corul
Bisericii Millennium din Timisoara este dominat de o orgă impunătoare
construită în anul 1901 tot de maestrul Carl Leopold Wegenstein. Biserica
Millennium poseda una dintre cele mai valoroase si impozante orgi ale
renumitului constructor din Banat. Orga aceasta a fost un cadou al
episcopului diecezan Alexander Dessewffy (1834-1907), care în acest mod a dorit
să dea expresie dragostei sale faţă de credincioşii acestei parohii. Această
operă splendidă şi maiestuoasă dispune de trei manuale (în pedalier 30 de taste
dintre care 27 efective), iar dulapul (bufetul) de stil neo-romanic din lemn
tare de stejar de culoare naturală este sculptat bogat şi ornamentat cu aur.
Instrumentul este realizat in stil neo-romanic din lemn tare de stejar, este
sculptat si ornamentat cu aur. În calculele privind costurile de realizare
a orgii pentru biserica din Fabric au fost incluse de către preotul municipal,
Brandt, şi datele privind pregătirea profesională a maestrului, între altele: o
călătorie de studii la maestrul Walker din Ludwigsburg, apoi la Jämlich din
Dresda, Dinze din Berlin, Weigle din Stuttgart, Hickmann din Dachwig de lângă
Erfurt, Coll din Lucerna, Kaufmann din Dresda, Gissege din Göttingen şi
Laukauf/Weikersdorf de lângă Koblenz).
Din istoria Mănăstirii
Franciscane din Radna aflăm că între 1797 şi 1798, constructorul
timişorean Franz Anton Wälter construise o orgă cu 20 de registre.
În anul 1893, sarcina de restaurare si acordare a orgii i-a revenit
pentru prima dată maestrului Wegenstein, care a efectuat apoi reparaţii de
amploare mai mică. Acesta a fost, de fapt, şi motivul pentru care în anul 1905
s-a hotărât construirea unui instrument complet nou.
C. L.
Wegenstein a excelat in tehnica de realizare a orgilor in stil romantic,
specific celei de-a doua jumatati a secolului XIX.Deoarece in perioada aceea
pelerinajele faceau parte din cotidian, cântecele bisericeşti au fost de regulă
acompaniate la orgă. Întrucât după anul 1900 numărul pelerinilor creştea, era
nevoie de un instrument cu o capacitate mai mare. Bazilica din Maria
Radna de langa Arad , situată pe malul drept al Mureşului, aparţine
din punct de vedere ecleziastic Diecezei Romano-Catolice Timişoara.
Manastirea
Franciscana Maria Radna este binecunoscută şi peste hotarele ţării,
ca fiind un renumit loc de pelerinaj al credincioşilor romano - şi
greco-catolici. Interiorul bisericii este realizat într-un stil baroc
vienez elevat, cu decoraţii de calitate si deosebit de frumoase. Pe vremea
monarhiei austro-ungare, localitatea dispunea de legături strânse cu
credincioşii atât de confesiune catolică, cât şi ortodoxă, din teritorii
întinse ale întregului spaţiu sud-est-european.
Revista constructorilor de orgi din
Viena a publicat un comentariu privind o noua realizare a maestrului
Wegenstein, cu referire al orga montata in biserica din Maria Radna: „Biserica
pelerinilor din Maria Radna a fost dotată la 25 noiembrie 1905 cu o nouă orgă
pneumatică, construită în atelierul maestrului C. L. Wegenstein din Timişoara
(Ungaria) şi prevăzută cu 25 de registre (…). Raportul experţilor a apreciat
realizarea ca fiind o operă de înaltă măiestrie, de asemenea intonaţia
artistică exemplară şi materialul de cea mai bună calitate (…)”. Graţie
acestei lucrări, numele Wegenstein a devenit din ce în ce mai cunoscut, iar
comenzile pe care le primeste atelierul sau devin tot mai numeroase. Calitatea
instrumentului bisericii din Maria Radna s-a păstrat nealterată până în zilele
noastre. Doar calcantele au fost înlocuite în ultimele decenii cu un dispozitiv
electric. Sunetul orgii acompaniază şi astăzi cântecele pelerinilor veniţi la
Maria Radna. Doar puţini dintre ei ştiu, însă, că planurile sale îşi au
originea în proiectele lui Aristide Cavaillé-Coll din Paris, instrumentul fiind
destinat Bazilicii Sf. Petru din Roma, şi că realizarea îi aparţine celebrului
constructor timişorean de orgi. Aşadar, un proiect cu adevărat european.
Catedrala
Sf. Iosif din
capitală este un alt lacas de cult dotat cu una dintre orgile sale.
În anul 1930 a fost inaugurată orga Catedralei Sfântul Iosif , care era prima
orgă din România cu tractură electrică şi cea mai mare orgă din Bucureşti de la
vremea aceea. Cu aceasta ocazie a fost organizat un concert la care a asistat
însăşi Regina Maria.
Orga Catedralei Sfântul Iosif are
un registrul de harpă/vibrafon, extrem de rar şi unic în
peisajul românesc. Restaurarea acestui registru este cea mai mare realizare
pentru Ferdinand Stemmer, maestrul-constructor elveţian care a condus
colectivul format din 14 specialişti.
Orga are trei claviaturi, un
pedalier, 3.375 de tuburi, 54 de registre concertante şi 36 de registre
auxiliare.
In tara, orgile Wegwnstein mai pot
fi ascultate in Biserica romano-catolica Maria zapezii din Resita.
Orga a fost construita cu
tractura pneumatica, are doua manuale si pedalier si este înzestrata cu 18
registre sunatoare.
In primavara anului 1872 intr-o localitate situata
langa Anina, a inceput constructia noii biserici romano – catolice din
Steierdorf, de catre arhitectul oravitean Johannes Biebel, constructie
finalizata in toamna aceluiasi an. Un an mai tarziu au fost sfintite
si botezate cele trei clopote ale noii biserici romano – catolice din
Steierdorf, confectionate in turnatoria regala a mesterului Ignatz Hilzer din
Wienerneustadt cu numele: Sfanta Treime, Sfanta Maria si Sfanta Barbara.
In luna mai a fost instalata noua orga, construita la Varset de catre mesterul
Alois Hörbinger.
In
Biserica Evanghelica din Sibiu se afla de asemenea o orga Wegenstein cu
tuburi libere legate printr-o bandă de lemn, ornamente decente maro-auriu. Biserica
Evanghelică (în germană Evangelische Stadtpfarrkirche) din Sibiu este
una dintre cele mai frumoase şi impresionante clădiri gotice din Transilvania,
care a fost ridicată în 1520 pe locul unde exista o veche bazilică
romanică din secolul 12. Interiorul bisericii este realizat în stil gotic, cu
bolţi arcuite şi pietre funerare pe pereţii din nord. Orga veche a fost
inlocuita ulterior cu o orga Wegenstein din Timisoara.
În
secolul al XIX-lea, aproape în toată Europa s-au impus constructorii de orga
francezi, care au fost lideri în acest domeniu. Cel mai important
reprezentant al noului stil constructiv a fost în acea vreme Aristide
Cavaillé-Coll, al cărui atelier se afla la Paris. Majoritatea instrumentelor destinate
catedralelor franceze au fost realizate în atelierul său. Maestrul francez
intenţiona să construiască, pentru Bazilica Sf. Petru din Roma, cea
mai mare orgă din lume, iar la vârsta de 77 de ani era convins că-şi va încheia
cariera cu această orgă. În acelaşi an a fost primit de Papa Pius IX la
Vatican, dar, desi proiectul său a fost apreciat, el a a rămas in faza de
proiect. In 1905, Wegenstein a fost cel care a realizat proiectul
monumental destinat capitalei italiene, dupa planurile lui Aristide Cavaillé-Coll. Orga
din Roma este identica cu cea realizata pentru domului timişorean. Cele două
instrumente au forme identice. Orga este dotată cu 26 de registre, două manete,
o pedală şi o tractură pneumatică. În prezentarea activităţii lui Wegenstein, această
orgă este menţionată ca fiind cea de-a 65-a realizare.
