Parisul era acoperit de nameti, iar temperatura coborase
pana la -14 grade. Pe Avenue Montaigne la numarul 30, entuziasmul incalzise
atmosfera. Scena era pregatita de sarbatoare, iar modistele faceau ultimile
retusuri, stilistii aruncau priviri critice incaperii, asezand la milimetru
scaunele sau netezind covorul alb care acoperea podiumul. Buchete imense de
flori au fost aranjate in vaze superbe si asezate strategic in zone de impact
vizual si olfactiv de-a lungul saloanelor. Domnea o armonie perfecta. In seara aceea
de 12 februarie 1947, Chiristian Dior isi prezenta prima colectie haute
couture. Era o oarecare tensiune in aer, dar si asta se estompa in nerabdarea
si forfota creativa care umplea incaperile. Lumea trecuse prin experienta unui
razboi, prin lipsuri, drame si moarte, iar oamenii incercau acum sa cladeasca sperante si sa isi reconstruiasca vieti. Christian intelesese rostul
prezentului, ca speranta era in femei, femeia-iubita, femeia-sotie, femeia-mama,
femeia-muza, imaginata, visata si sperata. Creatiile sale prezentau o noua
viziune asupra feminitatii, iar el tremura de speranta asteptand sa i se
confirme teoria ca femeia se afla in stare latenta, gata sa renasca din propriile
sale renuntari si dureri. Realizase ca tinerele meritau nu numai sa fie imbracate
frumos, ci si sa miroasa corespunzator.
Isi dorise “un parfum care miroase a dragoste”, astfel incat a asezat flacoane de parfum langa vasele pline cu flori, dupa ce pulverizase cateva recipiente de-a lungul saloanelor. Inca nu-i daduse un nume.
Notele sale citrice erau pe cat de inovatoare, pe atat de surprinzatoare. Creatorii parfumului, Jean Carles si Paul Vacher, au folosit ca note de varf aldehide, gardenie, galbanum, salvie si bergamot, in vreme ce notele de mijloc erau reprezentate de garoafa, stanjenel, iasomie, neroli, lacramioare, trandafir si narcisa.
Notele de baza cu extracte de labdanum, pielarie, lemn de santal, ambra, paciuli, licheni si vetiver ii dadeau o senzualitate aparte.
Mitzah
Bricard, muza creatorului si exemplul de eleganta perfecta, isi mangaie
incheieturile mainii cu dopul sticlutei muiat in parfum si inspira mirosul. Inchise
ochii si se gandi: divin! Profilul ei care aducea cu cel al lui Nefertiti se
reflecta in oglinda de deasupra semineului de marmura unde ea se oprise pret de
cateva secunde, aranjandu-si blana intr-o maniera
studiata, aparent neglijenta. Atunci a dat cu ochii de o tanara de-o eleganta discreta
careia i-a zambit. Era Catherine Dior, sora creatorului. Mitza isi intinse
bratele parfumate si o cuprinse la piept, razand de bucuria revederii si strigand
cu reala afectiune” Miss Dior”.
Christian a fost inspirat de cuvintele ei si,
astfel, primul lui parfum avea acum un nume. Un parfum care lansa o invitatie la
eleganta si feminitate, stabilind un echilibru perfect intre lejeritate si
indrazneala, intre timiditate si exuberanta.
Dar si un omagiu adus surorii lui
mai mici cu care avea o relatie foarte apropiata, in ciuda faptului ca ea era
timida, dornica sa se ascunda, iar el visa sa ajunga in prim planul luminii
reflectoarelor. Valetii au aprins
luminile la intrare, au pregatit cupele de sampanie, in vreme ce lumea buna
incepea sa coboare din masinile trase la scara.
Cand tinerele manechine au
inceput sa coboare scarile, facandu-si intrarea pe podium, in salon s-a asternut
tacerea.
Tinerele se rasuceau in fustele lor Corolle si aveai strania senzatie
ca rochia, femeia si parfumul florilor au alcatuit o fratie a iubirii.
Cand
ultimul manechin s-a intors cu spatele la public, iar ropotele de aplauze au
maturat sala, a stiut ca avusese dreptate. Valuri de entuziasm au zguduit minute in sir asistenta atunci cand invitatele au privit manechinele care defilau pe podium. Silueta
senzuala, perfect definita, punea in valoare bustul, iar fustele lungi si ample
necesitau materiale fluide si pretioase ca sa creeze acel efect de opulenta.
Toate
au inteles ca puteau sa isi permita sa fie femei din nou. Aceasta seara avea sa
marcheze inceputul unei noi povesti in care personajul principal avea sa fie
Christian Dior, cel care reusise sa le dea inapoi stralucirea si bucuria de
altadata. Numeroase vedete de cinema aveau sa imbratiseze creatiile sale si
ale succesorilor lui, de la Marilyn Monroe la Charlize Theron, Olivia de Havilland
la Sophie Loren, Rita Hayworth si Isabelle Adjani la Sharon Stone, Ava Gardner
si Grace de Monaco la Mariod Cotillard.
In 1929, familia Dior trecuse printr-o dubla tragedie: moartea mamei si marea criza economica , fapt care l-a determinat pe tatal lor sa paraseasca Normandia si sa se mute impreuna cu copiii in sudul Frantei, la Caillan, la 20 de km de Grasse. Au urmat anii negri ai razboiului, cand membrii familiei au luat-o pe drumuri separate.
Catherine era cea mai mica dintre toti cei 5 frati, mai tanara decat Christian cu 12 ani. In 1941, pe cand se afla la Cannes, Catherine a intrat intr-un magazin sa isi cumpere un radio, iar destinul avea sa i-l scoata in cale pe Herve des Charbonneries de care s-a indragostit imediat. Acesta era casatorit, dar asta nu l-a impiedicat sa traiasca tot restul vietii lui alaturi de Catherine. El era unul dintre liderii rezistentei Franceze si membru fondator, iar Catherine i-a impartasit ideile si idealurile, angajandu-se in lupta alaturi de el.
Cei doi furnizau informatii despre
strategia de lupta a trupelor germane generalului De Gaulle. Cand era trimisa
in misiune in capitala franceza, innopta in casa fratelui ei, desi el nu avea
nici cea mai vaga idee despre preocuparile ei. A facut parte din unitatea de informatii poloneza cu sediul in Franta care se
ocupa de colectarea si transmiterea de informatii despre productia de armament
si miscarile de trupe germane. Aceasta organizatie de elita avea peste 2000 de
agenti care au fost in mare parte decimati de Gestapou.
In toata acea perioada lumea o vedea imbracata in aceeasi fusta dreapta, cu pliu la spate astfel incat sa poata merge pe bicicleta, cu ciorapi de lana, sacou scurt din blana mostenita de la mama ei si cu batic de tricot pe cap care ii ascundea parul inchis la culoare. Cine o privea cu atentie nu-i dadea mai mult de 18 ani, desi avea in realitate 25.
In 1944, Catherine trebuia
sa se vada cu una dintre membrele miscarii de rezistenta in Piata Trocadero,
dar, in locul acesteia, au aparut agentii Gestapoului care au arestat-o. Atunci
a aflat familia despre toata activitatea ei in randul Miscarii Rezistentei
Franceze. Imediat in perioada urmatoare a fost torturata, deportata si incarcerata in lagarul
de femeie de la Ravensbruck din nordul Germaniei. Catherine a rezistat
detentiei si s-a intors slabita dupa un an in Paris. Dupa incheierea razboiului
a primit titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare si medaliile Croix de Guerre,
Combatant Volunteer Cross of the Resistance, the Combatant Cross si the King’s
Medal for Courage. Ea l-a poreclit pe fratele ei Tian, nume de care acesta nu a
mai scapat toata viata. Dupa razboi a devenit o infocata iubitoare de flori pe
care le-a cultivat si livrat impreuna cu Herve peste tot in lume. Desi au trecut 68 de ani de la lansarea lui, parfumul continua sa se mentina in topul celor mai indragite parfumuri din lume.
Bibliografie:
http://www.dior.com/beauty/fr_fr/home.html