Duminica Floriilor - vise cu narcise

Narcis, fiul zeului fluvial, Cephissus, si al nimfei Leirope, doar vazuse lumina Olimpului, cand mama lui a intrebat profetul daca viata ce avea sa ii fie harazita pruncului avea sa fie lunga si fericita. Teiresias a privit-o cu inima grea si i-a raspuns ca ursitoarele ii oferisera frumusete si tinerete vesnica cu conditia ca niciodata sa nu-si priveasca chipul oglindit, insa nu-i oferea si timpul necesar, astfel incat sa se cunoasca pe sine. Parintii, in bucuria lor, nu au inteles talcul cuvintelor, insa  aveau sa il priceapa cand tanarul s-a transformat intr-un superb barbat caruia ii placea sa colinde padurile in solitudine. Era indiferent la frumusetea nimfelor, dar mai cu seama la tristetea gingasei Echo, macinata de iubire. Echo fusese blestemata de Hera, caci avusese curajul sa-i distraga atentia de la nenumaratele infidelitati ale lui Zeus si, drept pedeapsa, a lasat-o pe tanara nimfa fara glas. Echo cutreiera padurile in care Narcis vana, pitindu-se dupa copaci, iar tanarul, simtind prezenta straina, intreba mereu cine se ascunde in padure. Vorbele lui se spargeau de trunchiuri de copaci in ecouri sordide. Echo s-a retras in pesterile muntelui si s-a topit de dor si durere, pierzandu-si intruparea, in urma ei rasunand doar ecoul asteptarilor si dorurilor neimpartasite. Celelalte nimfele s-au simtit jignite de indiferenta lui, iar una dintre ele, in navalnicia furiei, i-a cerut zeitei Nemesis sa il pedepseasca pe tanarul cu inima de piatra, harazindu-i netarmurita iubire de sine. Zeita razbunarii l-a asteptat la izvorul in care Narcis se oprea sa isi potoleasca setea, iar, cand acesta s-a aplecat sa bea apa, Nemesis l-a vrajit sa se indragosteasca de reflectia chipului din oglinda apei. Tanarul era atat de tare fascinat de infatisarea lui incat isi petrecea tot timpul uitandu-se la chipul ce se reflecta in luciul apei incercand sa-l atinga dar, de fiecare data, mana intinsa tulbura apele si imaginea disparea in undele apei. Intr-una din zile, pe cand incerca din rasputeri sa-l prinda intre palme, a cazut in adancuri si s-a inecat. Cand moartea l-a cuprins in brate, Narcis s-a transformat intr-o superba floare care ii poarta si astazi numele, devenind simbolul iubirii neimpartasite. 

O straveche legenda druida spune ca narcisele sunt ochii creatorului care verifica in fiecare primavara daca omenirea merita miracolul transformarii florilor in rod.  Cand natura se razbuna si ingheata florile, aceeasi legenda spune ca natura a fost otravita de gandurile rele ale omenirii, lipsindu-o astfel de miracolul fructelor. Inflorind in ajunul Pastelui, narcisa e considerata simbolul Invierii, a momentului in care omenirea se pregateste de intampinarea invierii Domnului. In Anglia exista o legenda care spune ca narcisa galbena a rasarit prima oara in noaptea Cinei cea de Taina, in gradina Ghetsimani din Ierusalim, locul de rugaciune al lui Isus. Potrivit aceleiasi surse, cand ingerul protector vede o fapta buna, el culege o stea de pe cer si o transforma intr-o narcisa pe pamant. Cuvantul provine din limba greaca, “narke”, care se traduce prin somn adanc, fiind totodata si radacina cuvantului narcotic. Floarea are un miros foarte frumos si puternic. Parfumierii au stiut sa foloseasca extractul florilor de narcisa transformandu-l in miracole olfactive. Primul parfum realizat din extract de narcise a fost lansat de C.B. Rocca in 1897 intr-un superb flacon din cristal de Baccarat, realizat de Lucien Gaillard, 

urmate in 1911 de Caroncu Caron Narcisse Noir si 

in 1923 cu Narcisse Blanc, 

in 1917 – Narcisse la Bara by Zanol, 

Richard Hudnut – Narcisse Perfume, 

1920 de parfumurile Babani - Narcise D’or si 

Carlova – Narcisse perfume , 

in 1923, Molinard - Narcise D’or, 

Lucien Gaillard- Silka Narcise Bottle, 

Ravel – Narcisse Perfume, 

in 1925 de Mury Parfumeur – Le Narcisse Bleu, 

Rene Lalique – Le Narcisse si 

California Perfume Company cu Narcisse, pana cele din zilele noastre care apartin caselor 

Guerlaine – Too Much?, 

Chloe Narcisse  by Chloe, 

Fleur de narcisse by Chloe, 

Fleur de Narcisse by L”Artisan Parfumeur, 

Hermes- Eau de Narcisse Bleu,

Versace cu Rush 1 si, de ce nu, 

gama Narciso de la L'Erbolario.

Este Duminica Floriilor si gandul meu se indreapta catre flori, catre voi, si fara sa vreau imi vine-n gand imaginea Gloriei Swanson in filmul “Sunset Boulevard”, stand cu capul usor plecat ca floarea de narcisa, cu privirea provocatoare si gura senzuala,  in timp ce pronunta cu o voce misterioasa numele unui parfum de colectie, ”Narcisse Noir” de la Caron.

Sarbatori fericite. 

Paste fericit!

Paste Fericit! 

Happy Easter! 

Frohe Ostern!

Boldug Husveti Unnepeket! 

Sretan Uskrs!

Joyeuses Paques! 

Felices Pascuas!

Buona Pasqua!

Duiliu Zamfirescu - “In fericire nu se numara ceasurile”

“In fericire nu se numara ceasurile”, caci scurgerea timpului e amagire. Duiliu Zamfirescu nu numai ca a inteles ca viata este scurta, iar fericirea si mai scurta, dar a ales sa isi traiasca viata in toata splendoarea efemeritatii clipei. Contributia sa literara este un fapt recunoscut, iar cine nu a citit Ciclul Comanestilor, a pierdut unul dintre cele mai frumoase exemple de literatura autentic romaneasca. Recitesc de fiecare data cu nostalgie citatul din “Viata la tara”: “Cum ridici priporul Ciulnitei, in pragul dealului, dai de casele boierului Dinu Murgulet, case batranesti si sanatoase, cum nu se mai intalnesc astazi pe la mosiile boieresti. De sus, de pe culme, ele vad roata imprejur pana cine stie unde, la dreapta, spre Valea Ialomitei, la stanga, pe desisul padurii de Arama, iar in fata pe cotiturile ulitelor strambe ale satului”. Cumva, aceste cuvinte imi amintesc de satele copilariei mele, o jumatate de secol mai tarziu, si ma gandesc fara sa vreau ca locurile se aseamana intre ele prin doruri si nostalgii. Si nu pot sa nu ma gandesc la alte romane, “La Medeleni”-i lui Ionel Teodoreanu, la “Morometii” lui Marin Preda si la atatea alte exemple literare. Duiliu Zamfirescu a fost o personalitate complexa, un magistrat renumit si un cronicar subtil al vietii mondene bucurestene, un scriitor apreciat, un diplomat versat, un curtezan rafinat. A fost un barbat care a cunoscut atat succesul profesional, cat si pe cel personal, caci in jurul lui  au roit multe femei frumoase. Despre eleganta vestimentatiei sale au scris multe ziare ale vremii, la fel cum tot ele se-ntreceau sa consemneze toate iesirile publice, fie in saloanele doamnelor din inalta societate, fie in localurile frecventate de lumea buna a capitalei. Tot pe prima pagina erau amintite scandalurile care se finalizau in dueluri menite sa-i gadile orgoliul sau sa-i reabiliteze onoarea lezata si care i-au atras porecla “ “duelius superbus”. Caci celebrul literar era un versat scrimeor si niciodata nu se temea de rezultat. Duiliu Zamfirescu a fost un barbat prezentabil, cu aspect de dandy, un curtezan pretentios, un cronicar acid, un barbat elegant caruia nu-i lipseau palaria si manusile, care stia sa isi cultive relatii de succes. A fost un superb aventurier care nu s-a temut sa iubeasca femeia, cazand in mrejele domnitelor credule. Caci ce poate fi mai ispititor decat jocul seductiei in doi? Cu toate astea, nu avea pardon sa ia in deradere snobismul aristocratiei bucurestene pe care cu drag o frecventa. Prima idila romantica a impartasit-o cu Eliza Ioanid, o tanara provenita dintr-o familie cu stare, pe care a cunoscut-o in timpul stagiaturii, ca avocat, la Harsova. Iubirea celor doi nu a fost suficient de puternica si de convingatoare astfel incat sa-i determine pe parintii fetei sa accepte cererea lui, drept urmare, acestia au pus la cale o casatorie de convenienta cu un alt pretendent instarit. La putin timp dupa mariaj, Eliza a murit de tuberculoza in insula Corfu, iar totul s-a rezumat la o frumoasa amintire.  In 1882 Duiliu s-a stabilit in capitala, iar in anul urmator avea sa o cunoasca pe celebra cantareata de opera, Silvia Montalba, adusa de catre impresarul italian, Benedetto Franchetti, sa concerteze la Bucuresti. Tanarul scriitor a fost fascinat de prestatia cantaretei si a scris o cronica elogioasa. Aceasta s-a indragostit de el si a crezut ca idila lor era  suficienta sa-l convinga sa o insoteasca in turneu si sa se iubeasca in voie. Nu se stie clar de ce Duiliu a refuzat oferta artistei. Unii sustin varianta ca si aceasta ar fi fost bolnava de tuberculoza, fapt care i-a trezit niste amintiri dureroase, altii sustin ca prietenii apropiati l-ar fi impiedicat sa faca acest gest, in vreme ce sunt cateva voci care sustin faptul ca insusi scriitorul era extrem de racit, fapt care l-a pus in imposibilitatea de a calatori. Cea care avea sa ii vina de hac a fost o superba italianca, Henriette Allievi, fiica unui senator italian, pe care a cunoscut-o in perioada in care a fost numit secretar de legatie la Ambasada Romana din Roma. Cei doi s-au casatorit in 1890 si au avut impreuna trei copii. Duiliu Zamfirescu a murit in 1922 si a fost ingropat in Focsani-ul natal. Stia mai bine ca oricine ca “nimeni nu poate prinde ceasul trecator”.

Bibliografie:

M. Gafita - Duiliu Zamfirescu

Nicolae Petrascu - Duiliu Zamfirescu

Corneliu Senchea  - Bucuresti, mon amour  

Men want to please women, Lubin helps them do just that

Maria Antonia Josefa Iohanna de Habsburg-Lorena, frumoasa arhiducesa de Austria, s-a casatorit la doar 15 ani cu Delfinul Frantei, cel ce avea sa devina regele Ludovic al XVI-lea in anul 1770. Viata alaturi de chipesul rege a fost una destul de greu de suportat atat datorita  faptului ca existau diferente majore intre temperamentele lor, cat si intre cele doua curti regale, protocolul francez impunand ca anumite ritualuri sa se desfasoare in fata a zeci de curteni. Cei doi regi aveau personalitati diferite, el era timid, introvertit, nehotarat, preocupat de vanatoare, tamplarie si ceasornicarie, in vreme ce Maria Antoaneta era plina de viata, sociabila, indragea arta,  dansul, jocurile de noroc, petrecerile si moda. Scrisorile care ajungeau la Imparateasa Maria Theresa, Arhiducesa a Austriei, regina Boemiei si Ungariei si Mare Principesa a Transilvaniei, in care i se mentiona faptul ca dupa 7 ani casatoria dintre fiica ei si Ludovic inca nu se consumase. i-a starnit furia si i-a reprosat fiicei incapacitatea de a starni pasiunea regelui, cu atat mai mult cu cat acesta avea nenumarate amante care ii incalzeau patul. Un an mai tarziu, Maria Antoaneta a dat nastere primului lor copil, o fata. Cu toate astea, a inceput sa cheltuiasca tot mai multi banii pe cosmetice si imbracaminte, incercand sa umbreasca frumusetea celorlalte doamne de la curte, in special a celor care erau protejate de rege. Nici tabieturile personale nu erau vazute cu ochi buni de catre aristocratia franceza, caci, regina obisnuia sa lancezeasca in pat, in vreme ce isi savura ciocolata calda, sau lenevea in baile prelungite pe care i le pregateau doamnele din suita. Urmau ceremonialele imbracarii si aranjarea parului de catre renumitul maestru Leonard in cele mai alambicate coafuri ce se vazusera pana atunci. Antoanetei nu ii erau suficiente capriciile care ii faceau zilele frumoase, ci ii placea sa se amestece inclusiv in treburile regatului, fapt care a nemultumit din ce in ce mai tare poporul. Ludovic al XVI-lea i-a daruit un mic castel de pe domeniul Versailles-ului, iar regina si-a canalizat intreaga atentie asupra renovarii Micului Trian. In micul sau paradis, Antoaneta isi construise o lume a ei in care se simtea bine, dar zvonurile potrivit carora peretii erau placati cu foite de aur si diamante a incitat si mai tare spiritele, caci visteria era aproape goala, iar datoriile Frantei  se cereau a fi platite. Multi dintre membrii curtii regale nu  o aveau la suflet, iar in randul poporului circulau pamflete in care era acuzata de adulter, frivolitate, extravaganta si risipa, fiind poreclita “Madame Deficit”. Scandalul colierului cu diamante avea sa atraga si mai multe suspiciuni asupra ei, desi regina era nevinovata. Pe acest fond de nemultumiri, avea sa inceapa Revolutia Franceza, iar regalitatea sa intre in dizgratia norodului. 

Maria Antoaneta a ramas in istorie ca cea care a dus la incetarea monarhia franceza si ca un promotor al modei si frumusetii. Privita retrospectiv, regina pare mai degraba un personaj caruia i-a fost harazit un destin tragic decat un personaj caruia i-a fost menita ascensiunea  la tronul Frantei. Ea nu a fost o rasfatata, ci pur si simplu a fost iritata de eticheta unei curti pe care nu o intelegea. Dincolo de asta, a fost o mama afectuoasa, o sotie preocupata de soarta regatului si a regelui care ii fusese ales drept consoarta. Maria Antoaneta si-a pus amprenta asupra modei epocii si a jucat un rol determinant in istoria tarii, in special in Revolutia Franceza. Nu au existat dovezi care sa certifice nici abuzul sexual asupra fiului ei, nici orientarile sale catre lesbianism, nici acuzele de inalta tradare. Aceasta regina plina de viata a fost o mare iubitoare de frumos. Istoria mentioneaza faptul ca maestrul parfumier Jean Louis Fargeon ar fi creat un parfum special si opulent pentru tanara regina, acesta reprezentand un apogeu in arta parfumurilor din sec. 18. Esenta pretioasa combina extracte de trandafir, bergamota, iasomie, ambra, lemn de santal, cardamom, patchuli, tamaie, vanilie si scortisoara si fusese inspirat de superbele gradini de la Versailles, fiind numit “Bouquet de la Reine”. Legenda spune ca Maria Antoaneta si-ar fi luat cu ea sticluta cu parfum realizata din jad negru  inclusiv in temnita din turnul Templului din Marais in care revolutionarii francezi au inchis-o pana la executare. Chiar inainte de a fi ghilotinata, ea i-ar fi inmanat sticluta confidentei ei, Marchiza de Tourzel, iar fiola a ramas in posesia urmasilor familiei Tourzel in castelul lor din Burgundia.  

Dupa Revolutia Franceza, Pierre Francois Lubin, tanarul ucenic al lui  Jean Louis Fargeon,  a fondat propria casa pe Rue Saint Anne in Paris, realizand parfumuri pentru celebrele baluri mascate, iar produsele lansate de el au fost apreciate de catre aristocratia Curtii Imperiale. 

Casa Lubin a fost fondata in 1798 si vindea panglici parfumate, masti si pudra pentru “Incroyables”(incredibles) si “Merveilleuses”(dive fabulos). Lubin era foarte apreciat de personajele din inalta societate care participau la baluri mascate, cu obrajii pudrati si imbracati in costume luxuriante. Aceasta patura sociala aparuta imediat dupa revolutie, in 1794, imediat dupa executarea lui Maximilien Robespierre, simtea nevoia de a se reconecta cu cei care supravietuisera miscarii revolutionare si saluta traiul decadent si exagerat. Multi dintre acestia isi castigasera averile din vanzarea de arme sau dintre cei care exercitasera sau influentasera puterea politica in timpul revoltelor. Lubin a exploatat oportunitatea si a lansat primul lui parfum, “Eau Vivifiante” care mai tarziu va fi redenumit “L’Eau de Lubin” si care il va transforma in furnizorul Curtii Imperiale franceze. 

La scurta vreme dupa lansare, Lubin a devenit favoritul imparateselor Josephine si Pauline Bonaparte, a printesei Borghese si a reginei Marie-Amelie.

Eve - 1920

L'Ocean Bleu - 1920

Kismet - 1921

Lubin - 1921

Recipientele folosite atunci erau adevarate bijuterii care astazi reprezinta piese de valoare in muzeele parfumeriei internationale.

O data cu cresterea notorietatii Casei Lubin, parfumurile lui au ajuns inclusiv in multe dintre Casele Regale europene, la Curtea Regala a Angliei si la tarii Rusiei. El a lasat mostenire cartea cu formulele parfumurilor initiale care astazi reprezinta sursa de inspiratie pentru creatorii casei.  Pana in secolul 20, Lubin, alaturi de Guerlain si Coty, a jucat un rol decisiv in Epoca de Aur a parfumurilor. De-a lungul timpului, el a creat peste 466 de arome. 

Celebrul parfum al Mariei Antoaneta a fost recreat de catre Casa Lubin si redenumit “Black Jade”, devenind astfel “gradina secreta” a casei Lubin. In 1830, parfumurile Lubin au traversat oceanul, ajungand inclusiv pe pietele din America si India. Lubin a fost prima casa de parfumuri care a cucerit Lumea Noua inca din anul 1830. Numarul parfumurilor a crescut, la fel si sursele de inspiratie: 

"L’Ocean Bleau", lansat in 1925, cu flaconul lui deosebit asemeni unei bijuterii pretioase si 

"Nuit de Longchamp" lansat in 1927 si 

"Opaline" au fost reprezentative pentru perioada Les Annees Folles (anii nebuni). Dupa razboi, curentul de emancipare a femeilor a generat  aparitia aparitia profilului femeii noi, a femeii rebele ( the flappers). 

"Lubin Gin Fizz", lansat in 1955, a fost creat special pentru Grace Patricia Kelly, viitoarea Printesa de Monaco, rezultand un parfum proaspat si stralucitor, in care uleiurile de bergamota, lamaie de Sicilia, mandarina de Messina, mosc, nufar, iris, trandafir si iasomie turceasca  au dat nastere unui parfum chic.

"Akkad" este un parfum unisex, mistic si senzual cu accente orientale, care povesteste despre ritualurile sacre de acum 3000 de ani ai Mesopotamiei, un amestec de ambra, portocala, salvie, tamaie, vanilie, cardamom, elemi, styrax si bergamota amintind de aroma uleiurilor sacre din antichitate.

"Idole" este un parfum puternic masculin, inchinat barbatului primordial, din care razbat condimente arzatoare: esenta de rom, sofran, coaja de portocala amara, chimen negru, lemn de santal, trestie de zahar si abanos afumat.

"Korrigan" a fost realizat de catre Thomas Fontaine, imaginandu-si un parfum intitulat “lemn de caramel”, cu seva dulce si picanta, cu arome de mar salbatic, sofran si ienupar, vetiver, oud, mosc si cedru si completate de aroma de cognac si whiskey.

"Galaad" este o calatorie senzoriala in Orientul Mijlociu, unde notele de mir se impletesc cu cele de cedru si chiparos, imprastiind miros de dimineti spargandu-se de crestele muntoase ale Galaad-ului. Note condmentate de cardamom, oud, tutun, rozmarin, miere si cypriol il transforma intr-un parfum extrem de senzual.
Lista parfumurilor Lubin este completata de:"Figaro",

"Iatsca",

"Inedit",

"L de la Lubin",

si "Kismet".

Astazi, celebri parfumieri precum Delphine Thierry, Thomas Fontaine, Henri Giboulet, Olivia Giacobetti, Luciano Ferrero si Roger Broudoux au colaborat la crearea celebrelor parfumuri Lubin. 

Daca nu v-ati prins pana acum, acestea sunt parfumuri de nisa. Iar sloganul lor este: Men want to please women, Lubin helps them do just that.

Sper ca v-am convins. Decat parfumuri multe de linie, ce ziceti de unul singur, dar bun!

Bibliografie:

http://www.lubin-parfum.fr/