Albert Einstein: "Dumnezeu nu joacă zaruri cu lumea"

"Nu ma gandesc niciodata la viitor. Vine el singur destul de curand"

Creatorul teoriei relativitatii s-a nascut in 1879 la Ulm, in fosta Republica Federala Germania. De mic avea o curiozitate debordanta si el singur marturisea intr-una din cartile sale impactul pe care o busola, daruita de tatal sau cand avea 5 ani, a avut-o asupra sa. Deoarece sistemul educativ german i se parea foarte rigid, si-a urmat studiile in Elvetia unde a studiat matematica si fizica la Swiss National Institutul Politehnic din Zurich. Nu a fost un student eminent pentru ca, in loc sa frecventeze cursurile, Einstein era preocupat sa studieze motivele care stateau la baza diferitelor fenomene din natura. Dupa terminarea facultatii, in 1903, a fost angajat functionar la Oficiul de Brevete Elvetian din Berna.

Tot in acest an s-a casatorit cu matematiciana de origine sarba, Mileva Martsch, care ii fusese colega de facultate si cu care avusese o relatie. Casatoria nu a fost una dorita de cei doi, ci a fost rezultatul unei imprejurari, de vreme ce Mileva ii nascuse acestuia o fata, Lieserl, inainte de casatorie. Einstein nu si-a vazut fiica niciodata deoarece a fost crescuta si adopata de catre parintii fetei. Ulterior, Mileva a dat nastere la doi baieti, dar prezenta fiilor lor nu a fost un motiv suficient ca sa ii tina pe toti impreuna, astfel incat cei doi au divortat in 1919. Desi la inceput mariajul lor a fost unul reusit, dupa 11 ani de casnicie, mai exact din 1914, casnicia lor a inceput sa se erodeze. Nici relatiile tatalui cu fiii nu era una foarte apropiata si calda. Cat despre relatia cu Mileva, aceasta aproape ca nu mai exista. Atat de des invocatul citat al lui Einstein catre sotia sa: „Cât de fericit sunt pentru că am descoperit în tine o persoană la fel de puternică şi de independentă cum sunt eu însumi” reprezenta doar un episod deja consumat.  Problemele in cuplu se acutizasera intr-o asemenea masura incat acesta i-a facut o lista sotiei prin care o informa ceea ce i se permitea si ce nu i se permitea sa faca in mariajul lor formal. Einstein presupunea ca face un compromis pentru a-si proteja copiii, chiar cu riscul injosirii mamei lor (cartea "Einstein: His Life and Universe" de Walter Isaacson in care autorul descrie o scena petrecuta in anul 1914). Iata si faimoasa lista a lui Einstein catre sotia sa:
"Vei avea grijă:
- ca rufele şi lenjeria mea să fie păstrate în ordine;
- că primesc trei mese zilnice în camera mea;
- că biroul şi dormitorul îmi sunt păstrate curate şi în special că masa mea de lucru e folosită doar de mine;
Vei renunţa la toate relaţiile personale cu mine atât timp cât nu sunt complet necesare din motive sociale. Vei renunţa, în mod explicit la:

• statul meu acasă alături de tine;
• ieşirile sau călătoriile mele cu tine.

Vei respecta următoarele puncte în relaţia cu mine:
- nu te vei aştepta la nicio intimitate din partea mea şi nici nu îmi vei reproşa nimic;
- vei înceta să vorbeşti cu mine dacă ţi-o cer;
- vei părăsi imediat dormitorul sau biroul meu dacă ţi-o cer.
Vei avea grijă să nu mă ridiculizezi în faţa copiilor noştri, nici prin
vorbe şi nici prin comportament."
Mileva si-a parasit sotul dupa cateva luni de la acest incident si s-a mutat impreuna cu fiii ei la Zurich, cei doi divortand in 1919. Se pare ca Mileva fusese obligata sa semneze un contract inainte de casatorie in care savantul ar fi scris: "să nu se aştepte la inimitate fizică sau fidelitate". Dupa divort, relatia lui Einstein cu fiul sau cel mare, Hans Albert, s-a inrautatit si mai tare, deoarece acesta nu numai ca ii reprosa divortul, ci si faptul ca ii abandonase fara sa le garanteze un venit material satisfacator, singurul compromis pe care l-a facut fiind cedarea dobanzii banilor pe care acesta ii incasase odata cu decernarea Premiului Nobel. Iar tensiunile dintre cei doi au ajuns la apogeu atunci cand Hans, la cei 23 de ani ai sai, s-a casatorit cu Frieda Knecht, o tanara mai mare decat el, fara acordul tatalui. Chiar si dupa casatorie Einstein a continuat sa faca presiuni, implorandu-si fiul sa nu ii faca sotiei copii pe motiv ca ar ingreuna un viitor divort. Apropiatii familiei afirmau ca scena pe care Einstein i-a facut-o fiului o depasise cu mult pe aceea pe care mama inventatorului i-o facuse lui la casatoria cu Mileva. Se pare ca disputele dintre cei doi au continuat si dupa aceea, de vreme ce dupa moartea tatalui, Hans a primit mostenire doar lucruri foarte modeste. In ceea ce il priveste pe cel de-al doilea fiu, acesta a suportat mult mai greu despartirea parintilor lui si se pare ca a avut probleme medicale constante. Tatal l-a neglijat la fel de mult ca si pe fratele lui mai mare. Ulterior divortului, mezinul a fost diagnosticat cu schizofrenie si a fost internat in azil. Desi a ajutat-o pe Mileva cu bani, tatal nu l-a vizitat niciodata. Einstein a fost un rebel in viata sa amoroasa, iar Mileva i-a suportat cu greu infidelitatile. Cu toate astea, in viata lui, doar doua femei au fost mentionate cu nume si prenume si i-au purtat numele.

Cea de-a doua sotie, Elsa Lowenthal, a fost verisoara sa primara, care avea din prima casnicie o fata, Lisa, de 22 de ani. Gurile rele spun ca Einstein le-a iubit pe amandoua, doar ca s-a casatorit cu mama, pentru ca Lisa, mai mica decat el cu 18 ani, nu simtea nimic pentru barbatul mult prea in varsta pentru ea. Ulterior, fiica vitrega i-a devenit un fel de mesager intre femeile cu care ii insela mama, trimitand-o sa ii duca scrisorile de amor catre amante. Albert a inselat-o si pe cea de-a doua nevasta cu secretara lui, Betty Neumann, careia ii scria in 1924: „Din moment ce nu pot alerga după tine, unica mea speranţă rămâne să te întâlnesc accidental… râzi de mine, bătrânul pişicher, şi găseşte-ţi pe cineva cu zece ani mai tânăr, care să te iubească la fel de mult ca mine". Se pare ca Elsa i-a tolerat relatia cu tanara Betty si astfel se explica de ce mariajul lor a durat pana la moartea acesteia. Si tot el a mentionat in scrisorile sale cel putin sase femei cu care si-a petrecut timpul in perioada casatoriei cu Elsa: Estella, Ethel, Toni si "Spionul rus amanta – Margarita": "E adevarat ca M a mers cu mine in Anglia, si faptul ca ma urmareste mereu a devenit. Dintre toate aceste dame ma simt atasat numai de domisoara L care este absolut inofensiva si decenta." Desi un geniu incontestabil, la capitolul relatii acesta a fost o catastrofa: "Toate căsătoriile sunt periculoase. Căsătoria este încercarea nereușită de a face dintr-un incident ceva de durata" spunea savantul care, in toata splendoarea inteligentei sale, nu putea sa inteleaga dragostea, emotiile si importanta familiei. Nici macar in perioada senectutii Einstein nu s-a linistit. Desi Elsa a murit in 1936, se pare ca atunci cand a emigrat in America, printre bagaje, savantul si-a luat  peste oceam si amanta.

Aceasta se numea Helen Dukas, era de origine svaba si o cunoastea inca din 1928. Pe langa indatoririle ei de secretara care ii arhiva lucrarile, aceasta i-a fost o prietena atat de draga incat a luat-o cu el in pat. Iar daca va ganditi ca a fost si ultima, ei bine, iar va inselati, pentru ca si acesteia i-a urmat Johanna Fantova, o bibliotecara de la Universitatea Princeton, care a reusit chiar sa se mute in casa lui din strada Mercer. Au fost vazuti impreuna la concerte sau in vacante, ea fiind posesoarea tuturor notitelor si poeziilor scrise de Einstein si pe care le-a dat spre publicare dupa moartea acestuia.

Einstein a fost impotriva folosirii bombei atomice si a militat pentru formarea unui for mondial care sa impiedice folosirea armelor nucleare. El a declarat public:  "Nu știu cu ce arme veti lupta in cel de-al treilea război mondial, dar eu pot să vă spun cu ce veti lupta in cel de-al patrulea - cu pietre." De-a lungul vietii sale, Einstein a scris si publicat importante lucrari care au schimbat radical opiniile despre spatiu, timp, masa, miscare, gravitatie. El a lansat teoria potrivit careia lumina este o ploaie de particule mici, numite fotoni ("Un punct de vedere euristic privind producerea și transformarea luminii"). De aici pana la teoria dualitatii undei fotomagnetice nu a mai fost decat un pas. O alta lucrare care a schimbat fata lumii a fost "Despre mișcarea particulelor mici suspendate în lichide staționare, conform cerințelor teoriei cinetico-moleculare a căldurii", in care avea sa demonstreze ca materia este alcatuita din atomi. Teoria relativitatii restranse avea sa isi gaseasca forma teoretica in lucrarea "Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare", in care vorbeste despre dilatarea temporala, relativitatea simultaneitatii si contractiile Lorentz. In "Depinde inerția unui corp de conținutul său energetic?" enunta pentru prima data principiul echivalentei masa-energie, demonstrand ca masa inerta poate fi transformata in energie. Einstein a a vut o cariera universitara impresionanta. In 1909, a fost numit profesor asociat de fizica teoretica la Universitatea din Zurich, a lucrat ca profesor la Universitatea germana din Praga si Institutul Federal de Tehnologie din Zurich. In 1913 a fost ales membru al Academiei prusace de Stiinte din Berlin. In 1921 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru fizica, pentru explicarea mecanica cuantica a efectului fotoelectric. In 1925 a fost ales membru al Royal Society din Londra si a primit premiul Copley al Societatii Regale. In 1926 i s-a decernat Medalia de aur a Societatii Astronomice Regale. In timpul vizitei sale in Statele Unite din anul 1930 i s-a oferit un post permanent la Institutul pentru studii academice de la Princeton. Trei ani mai tarziu, desi a fost ofertat cu numeroase posturi academice de catre facultati de prestigiu din Europa, fiind evreu de origine germana si Adolf Hitler fiind deja instalat la carmele Germaniei, a preferat sa ramana la Princeton, primind rezidenta permanenta de la statul american.

Desi azi ar parea amunaznt, unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc in viata lui a fost in 1952 cand i s-a propus de catre guvernul israelian functia de președinte al Israelului, dupa moartea primului presedinte al statului, functie pe care el a refuzat-o. Desi nu a fost un credincios habotnic, Einstein a fost religios, existand multe citate cu privire la relatia personala pe care o avea cu divinitatea: "Dumnezeu este subtil, dar el nu este rău intenționat", "Știința fără religie este neconvingătoare, iar religia fără știință este oarbă". Surprinzator a fost faptul ca Einstein a fost un adept convins al socialismului, considerand ca acesta reprezinta cel mai bun mod de a rezolva problemele umane, fiind "societatea", care ofera omului hrana si imbracaminte, ii recunoaste si respecta originea, le pune la dispozitie locuri de munca construind o relatie viabila intre om si societate. Probabil credea ca, o data cu stiinta, evolueaza si caracterul oamenilor care formeaza societatea. El era de parere ca va exista intotdeauna o interdependenta dintre individ si societate, iar individul nu va putea niciodata sa rezolve problemele sociale decat actionand in colectivitate. El era ferm convins de faptul ca individualismul si capitalismul sunt sursele raului din orice societate. Tare curioasa sunt cam ce ar fi crezut Einstein despre Romania si in Romania, dupa 45 de ani de comunism, nu mai vorbesc despre China sau Coreea de Nord. Tot el a sustinut cu tarie ca un sistem guvernat de socialism protejeaza drepturile individului de centralizarea puterii si de puterea coplesitoare a birocratiei intr-o societate. Aproape ca imi vine si sa rad, si sa plang cand scriu toate aceste lucruri. Teoria ca teoria, practica ne omoara! In 1955 a murit intr-un spital din Princeton si se pare ca a fost ingrijit de ultima sa amanta.

REFERENCES
1) Phili P Barker, Top 100 Scientists, University Press (India) Private Umited, Hyderabad (2002) 89.
2) Einstein: Image and Impact (www.aip.org.)
3) Albert Einstein Biography (www. Angelfire.com)
4) Albert Einstein Biography (www. worldofbiography.com).;
5) Ray A d'lnvenero, Introducing Einstein's Relativity, Oxford University Press, (1992).
6) Robert Geroch, General Relativity from A to B, University of Chicago Press (1981).
7) Clifford M. Will, Was Einstein Right? Putting General Relativity to the Test, 2"" Ed. Basic Books (1993).
8) Albert Einstein Biography. Ideas and Opinions, Gramercy Books, United Kingdom (1988).
9) Einstein A, B Podolsky and Rosen N. Phys. Rev. 47 (1935) 777.
10) Beiser, Concepts of Modern Physics, Tata McGraw-Hili, New Delhi (1997) 9.
11) And many web sites