Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

sâmbătă, 23 mai 2015

Perlele - “Nu există gânduri frumoase fără forme frumoase"M.P. Musorgski.

In vremurile de demult, doar cerul era stapan peste universul nesfarsit si tare se mai plictisea numarandu-si anii fara de-nceput si fara de sfarsit. Intr-una dintre vesnicii, o idee i-a trecut prin cap: sa isi construiasca jucarii. A luat pulbere de stele si a mesterit doua mingi: una de foc, calda si stralucitoare, alta palida, sidefie si plina de mister. Dar jocul in 3 nu i-a adus bucuria eterna si, intr-o zi, stand la taifas pe-o margine de lume, i-a trecut prin minte sa mai plamadeasca o minge verde pe care a aruncat-o in inaltul abisului. Cerul si-a trecut degetele prin barba si-a aruncat, artistic, niste norisori dolofani in jur, soarele, intr-un delir al bucuriei, a imbratisat-o in cununi de raze, iar luna mai sfioasa a stropit-o cu lacrimi de bucurie. Si ce sa vezi minune? Pe mingea verde au inceput sa creasca flori, sa se inalte copaci, sa curga paraie la vale, si nici nu s-au scarpinat bine dupa ureche cand pamantul misuna se viata. Ce nebunie, a ras cerul batandu-se pe burta! Soarelui ii straluceau ochii si sarea de pe-o parte pe alta a mingei care isi schimba acum culorile. Ba mai mult, mingea nebuna devenea tot mai zgomotoasa si nesfarsite glasuri razbateau in eter in hori de triluri. Luna privea duios la tot freamatul lumii si se gandea: ce bucurie sa vezi cum lumea se schimba, se naste, creste si moare lasand loc altor generatii trecatoare. Ce bine traiesc impreuna si ce frenezie se simte in aer. Cerul a razboit norii si le-a daruit ploaia, iar mai apoi zapada. Soarele le-a dat lumina, caldura, rasariturile si apusurile sale, iar luna le-a daruit tihna si somnul scufundate in intunericul luminat de opaite stelare. Nu se stie cat au vegheat toti trei asupra lumii care se schimba de la o zi la alta, cert este ca nici cerul, acaparat de dirijatul norilor, planificatul ploilor si cernitul fulgilor, nici soarele prins sa aduca lumina si sa imprastie caldura nu si-au dat seama ca viata pe mingea plina de viata o luase pe o cale gresita. Luna isi accentua paloarea si isi ascundea fata dupa nori plangand in pumni de ceata. Caci vedea suferintele si rautatea oamenilor si nu se mai putea opri din plans. Lacrimile care ajungeau pe pamant se transformau in roua, iar cele care inmulteau apa se transformau in perle. Scoicile priveau din adancul apelor fata trista selenara si prindeau in cochilii lacrimile lunii incercand sa aiba grija de ele. Cand luna se oprea din plans si nu-si mai ascundea fata dupa nori, scoicile ieseau la suprafata apei si-si desfaceau jumatatile aratandu-i margaritarele. Luna le mangaia in raze si le daruia stralucire si putere sa creasca mai mari si mai frumoase cu gand sa le daruiasca tot oamenilor, sa-i mai imblanzeasca. Persanii, necunoscand povestea, au crezut ca sunt lacrimile zeilor, egiptenii le-au considerat daruri ale zeitei Isis, romanii aveau credinta ca zeita Venus le oferea margele sclipitoare care sa le creasca feritilitatea. Pasiunea pentru margaritare a imbracat forme ciudate: Pompei a cerut sa i se execute un portret din gingase margele sidefate, Nero facea amor in asternutul acoperit cu perle, Lollia Paulina, sotia lui Caligula, purta un superb colier si bratara de margaritare rare, iar calul lui Caligula, Incitatus, avea in jurul grumazului un sirag urias de perle. Claudiu dizolva in cupele cu vin cate o boaba rara crezand ca licoarea ii da forta si putere, iar Cezar avea obiceiul sa le daruiasca  femeilor de care se indragostea. Insasi Cleopatra, frumoasa regina a Egiptului, purta doua perle de o frumusete rara. De numele ei este legat pariul pe care l-a facut cu Marc Antoniu,  dizolvand una dintre cele doua intr-o cupa cu vin, din dorinta de a-i demonstra razboinicului roman cum poate devora bogatia unui regat intr-o singura cupa cu vin. Acest fapt a intrat in istoria lumii ca fiind cel mai scump dineu cunoscut vreodata. Cei mai aproape de adevar au fost grecii care stiau ei din mosi stramosi ca stridiile erau cele care aduceau perlele tocmai de pe luna, coborate pe scari invizibile, ramase agatate de coltul lunii inca de la facerea lumii. Aveau ei credinta ca insasi Afrodita venise pe pamant sa daruiasca dragostea oamenilor, calatorind spre Insula Creta intr-o scoica cu perla. 
Perlele au fost primele bijuterii ale omenirii si au fost consemnate in vechile carti de religii: Vechiul Testament, Talmud si Coran. Profetii de la Mecca erau de parere ca gingasa margea poarta in sine simbolul umilintei si al credintei. Au trecut cateva secole pana cand liderii arabi, indieni si persani si-au disputat Golful Mannar, recunoscut pentru abundenta si frumusetea margaritarelor sale. Biblia insasi consemneaza faptul ca Avraam, indragostit peste poate de sclava lui si a sotiei sale, Agar, i-a impodobit lobul urechii cu perle pretioase, fapt care a starnit gelozia Sarei, care si-a gonit roaba impreuna cu pruncul zamislit din pacat in desert. Crestinismul a venit cu propria interpretare si a asociat margaritarele cu lacrimile Evei, izgonita din Paradis ca urmare a savarsirii pacatului originar. Perele au fermecat personalitatile ilustre ale istoriei: Solomon, regele intelept al Canaanului (vechiul regat al Israelului) era fascinat de frumusetea lor, impodobindu-si fruntea lui si pe-a sotiei sale preferate, Balkis, cu frumoasele nestemate. Vasele sale cutreierau marile si aduceau perlele pretioase tocmai din tinutul Ofir. 
Regina din Saba, suveranul babilonian, Nabucodonosor, regele Asiriei, Sennacherib, purtau coroane incrustate cu minunate perle. Ele sunt simbolul lacrimilor tuturor celor care au trecut prin umilinte si griji: cele albe sunt asociate femeilor, cele roz, copiilor, cele gri si negre, barbatilor. Chinezii au fost primii care au avut ideea de a introduce in cochiliile scoicilor mici figurile ale lui Budda pe care le recuperau cativa ani mai tarziu, cand miracolul apelor le imbraca in straturi de sidef. Procedeul ar fi apartinut lui Ye Jin Yang care a trait in secolul 13 si a fost inventatorul unei practici care se foloseste si astazi. Tot chinezii au introdus plata taxelor si impozitelor in perle. Sa mai zica cineva ca nu curg lacrimi de durere cand esti obligat sa platesti darile! In India, zeita Krischana a fost aceea care ar fi scos margaritarele din adancurile oceanului ca sa isi impodobeasca fiica in ziua nuntii. De atunci, fetele de vita nobila isi innobileaza straiele in ziua nuntii cu perle de toate marimile si culorile. 
Nestematele marii infrumusetau straiele, siraguri de perle se incolaceau la gaturile, bratele si gleznele lor. Parul si-l impodobeau in impletituri cu siraguri nesfarsite. Cartile sacre hinduse mentioneaza faptul ca regele Krishana a daruit prima perla fiicei sale, Pandaia, in ziua nuntii. Sa fie acesta motivul pentru care perla reprezinta simbolul puritatii si fragilitatii? Chinezii aveau credinta ca perlele erau lacrimi de sirena. In 1890, in Japonia, Kokichi Mikimoto , un pasionat inrait de margaritare rare, a dat nastere unei industrii: aceea a perlelor de cultura. 
Europa a cunoscut mirajul perlelor cand Alexandru cel Mare a unificat Orientul cu Occidentul, iar in anul 1900 perla avea deja Europa la picioarele sale. Regina Alexandra isi acoperea o cicatrice vizibila la gat purtand un superb colier, iar Regina Elisabeta a Angliei purta 7 siraguri si avea in garderoba o rochie impodobita cu alte 3000 de perle. 
In 1916, celebrul bijutier francez Jacques Cartier si-a deschis renumita locatie pe Fifth Avenue in New York cu 2 siraguri de perle naturale. Ce a urmat, stim cu totii astazi. 
Coco Chanel avea sa marcheze sec 20 prin tinutele sale revolutionare puse in evidenta prin siragurile de pietre rare, impunand un cod al rafinamentului care rezista chiar si dupa trecerea ei in nefiinta. Datorita pretului foarte ridicat al perlelor naturale, multi s-au orientat catre perlele de cultura, mult mai accesibile ca pret. Iar industria si-a perfectionat tehnicile, astfel incat, astazi, este greu sa deosebesti cu ochiul liber perla naturala de cea de cultura. 

Specialistii stiu care sunt criteriile de evaluare: luciul – cel mai important factor de evaluare a calitatii, culoarea, forma si diametrul perlei. O perla naturala va avea o stralucire parte, rezultata de straturile suprapuse de sidef, nu culoarea laptoasa a perlelor de cultura. Culorile sunt si ele diferite: alb, roz, auriu, argintiu, tonuri de gri, verde-paun si chiar albastru. 
Formele lor sunt diferite: in forma de para, de lacrima, ovala sau baroca (neregulata). Desi cele mai cautate si apreciate sunt cele cu forma perfect rotunda, cele asimetrice s-au dovedit in timp a fi cele mai pretioase. Perlele naturale sau de cultura pot fi de apa dulce sau de apa sarata. Sarea, se pare, le garanteaza o calitate superioara, cele de apa dulce prezentand forme cu neregularitati. 
Fiecare continent si-a consemnat durerea in forme de sidef inegalabile ca frumusete: perlele australiene sunt extrase din marile Sudului si sunt considerate a fi cele mai rare si, implicit, cele mai scumpe. Ele nu necesita slefuire, curatare speciala sau lustruire. Sunt pure si nealterate si pot avea nuante de alb, roz, cenusiu, albastru, negru, auriu si verde-paun. 
Perlele Tahitiene au fost oferite oamenilor de catre zeul polinezian, Oro, coborat pe pamant pe coasta unui curcubeu. Nu stim cat de lina i-a fost caderea, dar culoarea perlei negre reprezinta o reala tentatie pe piata bijuterierilor. Oro ar fi oferit superba perla neagra printesei Bora-Bora ca semn de inalta pretuire si adanca afectiune. Nu sunt consemnate reactiile distinsei printese, dar stim ca stridiile cu buza neagra inca ofera oamenilor bucuria perlelor negre pana in zilele noastre.  Ele sunt pretioase tocmai pentru ca numai una dintre 10.000 de stridii produce o perla. Perlele tahitiene pot avea nuante de la negru la gri, negru-roz, negru-bleu, negru verde, negru-argintiu, negru-albastru sau negru-violet. Cea mai renumita este negru-curcubeu (nuanta penelor de strut). Japonia se lauda si ea cu perlele din sud-vestul tarii: perlele Akoya (naturale, de culoare alba, roz, crem, galbena, piersica, lavanda, albastru-argintiu, cu cel mai mare luciu si cea mai mare finete), perlele Mabe recoltate din regiunea Okinawa, semisferice cu irizatii multicolore,  perlele (albe si rozalii) de cultura Keshi si Kasumiga, de culoare roz pana la roz intens. Perlele naturale sunt folosite individual ca piese centrale in bijuterii unicat. 
Mikimoto a lansat in anii 1800 perlele de cultura de cea mai buna calitate din intreaga lume. 
Producatorul si-a deschis propria afacere in jurul orasului natal, Ise-Shima, initiind un proces de cercetare privind viata stridiilor si procesul de cultivare a perlelor. In 1893, intr-o zi de inceput de iulie, in vreme ce desfacea cochiliile dintr-un cos de bambus impreuna cu sotia lui, Ume, a descoperit prima perla stralucitoare realizata de catre om, revolutionand o industrie si subjugand sufletele a milioane de femei din lumea intreaga. 
In 1906, el si-a deschis primul magazin din lume, specializat in comercializarea bijuteriilor cu perle, in Tokyo. Intrigat de misteriaosele margaritarele tahitiene, el a brevetat cultura perlelor negre in 1914. 
Daca nu dispuneti de atat de multi bani, iata ce va recomand: Mallorca este renumita pentru productia de perle de imitatie si sunt, din acest motiv, cele mai ieftine. 
Perlele sunt organisme vii, drept urmare necesita o ingrijire adecvata si multa atentie. Ele sunt sensibile la lovituri si umiditate, motiv pentru care se curata cu o carpa moale imbibata cu apa calda deoarece au nevoie de hidratare. 
Perlele (sub forma de sirag, bratara, cercei, inel montate in aur, argint sau platina – singure sau combinate) se asorteaza, in general, tinutelor clasice: o rochie de dantela, un doeux pieces sau chiar o rochie de mireasa. Totul este sa nu exagerezi! Un singur inel, cu cercei si un sirag de margele pot transforma tinuta intr-una extrem de eleganta. Uneori, un singur colier sau inel spectaculos este mai mult decat suficient pentru a fi fermecatoare. Iar, daca vrei sa fii sexi, nimic nu te poate ajuta mai mult decat un sirag de perle. Poate un diamant? Dar despre asta vom vorbi altadata. Pana una-alta, cumparati-va bijuterii cu perle. Sa fiti sexi, misterioase, frumoase, dar mai cu seama iubite!
Imaginile sunt preluate de pe site-urile unor mari producatori internationali de bijuterii.

















Bibliografie:
Neil H. Landman – Pearls: A Natural History
Elisabeth Strak – Pearls
https://www.mikimotoamerica.com/