Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

joi, 24 iulie 2014

Parfum de tuberoze

O veche legenda frantuzeasca spune ca fetelor nemaritate nu le este permis sa miroasa florile de tuberoze pana nu se lasa seara peste zi pentru a nu fi contaminate cu nebunia iubirii. Luise de la Valliere, amanta Regelui Ludovic al 14, si-ar fi umplut boudoir-ul cu flori de tuberoze ca sa isi dovedeasca inocenta in fata Reginei Maria Tereza care o banuia ca ar fi ramas gravida cu ilustrul ei barbat. Renumitele Gradini Bagatelle, create in doar 64 de zile, au fost rezultatul unui pariu facut de Maria Antoaneta si Carol al 10-lea, pe atunci conte de Artrois, avandu-le ca vedeta florala pe celebrele tuberoze intr-o mare de alte flori superbe menite sa transmita olfactiv explozia si bucuria vietii. Epoca victoriana a asimilat tuberoza ritualurilor de inmormantare. Avand inca din acea perioada reputatia unei flori senzuale, a fost privita uneori si cu ostilitate deoarece impodobea mormintele. Acest fapt a inspirat nasterea unor legende potrivit carora parfumul lor poate ucide persoana care sta intr-o camera neaerisita. In simbolistica actuala, floarea reprezinta mesajul unor voluptati interzise si al unei iubiri pe cat de pasionale pe atat de necontrolate.
Originara din Mexic unde aztecii o numeau “floarea de os”, a fost adusa in Europa in sec 16 si de atunci se cultiva cu predilectie in tari precum Spania si Italia. Indienii o folosesc atat in ritualurile de nunta , cat si in medicina ayuveda existand credinta ca mirosul ei puternic induce stari emotionale profunde, stimuland creativitatea si linistea interioara prin deschiderea chakrei (cel de-al treilea ochi). Tehnica traditionala “enfleurage”  de impregnare a grasimilor cu arome florale, urmata de tratarea celor din urma cu solventi pentru extragerea uleiurilor esentiale, dateaza din sec 17 si a fost practicata in regiunea franceza Grasse, extrasul de tuberoza fiind unul dintre cele mai pretioase materii prime  naturale. Tuberoza are mirosul atat de puternic incat poate parfuma aerul dintr-o camera pentru mai multe zile dupa ce a fost culeasa. Ea a fost folosita in industria parfumiera in epoca baroca, iar apogeul l-a atins in zilele noastre, in special in parfumeria orientala. Oare de aceea sa fie uleiul de tuberoza atat de scump?
Coco Chanel la Cannes in 1939
La Croisette 1947
Imaginati-va pentru o fractiune de secunda La Croisette-ul Cannes-ului anilor 1945, avandu-le ca protagoniste pe Josephine Baker, Arletty, Rita Hayworth, Greta Garbo, Lauren Bacall sau Marlene Dietrich. Pe vremea aceea, Germaine Cellier era creatoarea si  furnizoarea de parfumuri sofisticate divelor care purtau creatiile vestimentare semnate Pierre Balmain. 
Geramaine Cellier a fost primul parfumier de succes de sex feminin, cunoscuta pentru curajul cu care a folosit notele pregnante, aproape violente, dar impecabil armonizate, in parfumuri de succes. Ea si-a creat si promovat parfumurile sub auspiciile Casei Robert Piguet. 

“Fracas”, primul parfum realizat de Germaine, a fost lansat in 1948 si a ramas parfumul de referinta pentru gama celor in care tuberoza reprezinta nota dominanta si masura dupa care se masoara toate cele care au urmat si au influentat seria diversilor creatori: Karl Lagerfeld, Guerlaine sau Givenchy. Originalitatea lui “Fracas” consta in maniera in care efectul floral este unul cald si luxuriant, in forme curate si proaspete, pastrand un echilibru perfect intre notele sale florale de tuberoza si florile de portocal, pudrate cu arome usor ierboase si lemnoase. Este un parfum usor dramatic, generator de emotii si fantezii, care se cere a fi purtat cu personalitate.

Germaine a semnat inclusiv “Bandit” cu note amarui de chinolina si 


Jolie Madame”  cu buchet de viorele, asigurandu-i un loc de cinste in istoria de specialitate. Nascuta in 1909 in Bordeaux, Germaine Cellier a avut sansa de a profita de cele mai bune lucruri din viata si de a avea generozitatea de a le imparti si cu altii. 
A fost o femeie frumoasa: blonda, subtire, cu ochii mari si albastri, delicata in aparenta si impetuoasa in actiuni, demonstrand un spirit liber  de invidiat, plin de ardoare si o detasare intelectuala. In 1930, o data cu aprofundarea studiilor in chimie, ea s-a alaturat echipei de la Roure Bertrand Dupon, sub conducerea lui Jean Sfiras, care studia fractiunile de distilare a produselor sintetice si cu care avea sa se pozitioneze intr-un permanent conflict. S-a mutat in cartierul Montparnasse unde s-a imprietenit cu Chas Laborde si cu o stea in devenire in lumea parfumierilor de succes, Jean Carles. A imbratisat  stilul hauture semnat Pierre Balmain si impresionantele palarii ale lui Rose Valois, adoptand un stil personal de printesa rasfatata. Cu toate astea, era extrem de generoasa cu cei saraci care o poreclisera “ the great lady of the market of Neuilly”. Desi avea aparenta unei femei delicate, vorbea ca un birjar, fuma ca un turc si manca tone de usturoi la cina. A bifat un stagiu de 3 luni la divizia de sapunuri Colgate-Palmolive in 1943, dupa care s-a concentrat asupra parfumurilor. S-a asociat cu Balmain si impreuna au creat un parfum proaspat numit 

“Vent Vert”. Balmain, un fin observator al tendintelor si cerintelor timpului, a fost cel care a realizat ca “a fi eleganta inseamna sa consideri parfumul cel mai important accesoriu, mai important decat pantofii, manusile, poseta sau bijuteriile”. “Vent Vert” a fost creat in jurul mirosului narcotic de tuberoza, amplificat de notele proaspete de bergamota, neroli, iasomie, garoafa si iris, punctat de arome lemnoase de cedru, santal si licheni. Din colaborarea lor au rezultat si alte succese de raft precum “Monsieur Balmain” si “Elysees 63.84”. Mai putin cunoscute sunt “La Huites des Heures” realizat in 1949 pentru Balenciaga, “Agrestic Eau d’Herbes” pentru Hermes sau cele realizate pentru Elizabeth Arden in perioada 1950-1960. A murit in 1976, iar numele ei a ramas o marturie a devotamentului pentru parfumul de tuberoza si o dovada a indraznelii de a folosi aromele puternice in parfumuri extrem de elegante. Stilul ei inconfundabil nu s-a remarcat nicodata prin echilibru, ci prin forta si tupeu, luand forma unei arome inconfundabile, plina de caracter. Parfumurile ei sunt o marturie a unui temperament furtumos, plin de impetuozitate si fermitate in promovarea propriei libertati. Este greu de imaginat ceea ce ar fi astazi parfumeria mondiala fara aportul Germainei Cellier, cat de sfidatoare a fost maniera in care si-a croit drumul si construit cariera intr-o lume monopolizata de barbati,devenind unul dintre rebelii frumosi din istoria parfumierilor de succes.  A avut curajul de a sfida canoanele unei societati cantonate devenind un nume de referinta. Iar cea care a inspirat-o si a ajutat-o sa devina un nume a fost aroma florilor de tuberoza. Desi considerata o floare a carei mireasca le loveste la nivel olfactiv, ea continua sa inspire parfumieri renumiti pana in zilele noastre.


Karl Lagerfeld a lansat in 1974 un parfum somptuos, “Chloe”, realizat tot pe nota dominanta a extractului de tuberoza, impecabil sustinuta de aromele dulci ale florilor de iasomie, ylang-ylang, zambila si iris, dar si de notele calde ale aromelor de ambra, santal, patchuli si mosc, iar Givenchy a dat lovitura dupa acelasi principiu cu “Amarige”. 
Givenchy l-a angajat pe Dominique Ropion sa creeze acest parfum , iar acesta a fost atat de dedicat incat a realizat unul aproape la fel de dramatic precum cel care este cap de lista la aceasta categorie (Fracas), incat produsul final a fost catalogat drept parfumul cu cea mai inalta tonalitate de tuberoza care exista la ora actuala, potentata de notele subtile de cassis. 
Casa Shisheido, prin aportul indiscutabil al lui Serge Lutens, a realizat cel mai gotic parfum pe baza de tuberoza cu “Tubereuse Criminelle”  dedicandu-i o adevarata oda, evocandu-i latura voluptoasa, aproape erotica, ca sa nu–i spunem de-a dreptul vicioasa. Este un joc periculos de indiferenta rece si pasiune firbinte ca acea inclectare aproape dureroasa a doua corpuri contopite intr-o veneratie a iubirii dincolo de pudicitate si efemeritate. Parfumul este o provocare seducatoare si in 
“Carnal Flower” semnat de Frederic Malle, fiind parfumul cu cel mai mare procent de tuberoza care exista acum pe piata, dar atent puse in valoare de notele de eucalipt si nuca de cocos. 



“Nuit de Tubereuse” de la Casa d’Artisan este o glorioasa explorare a senzualitatii florale care a fost inspirat de “a perfume for a secret Parisian summer night”, o noapte romantica, compulsiva si neasteptata. Dincolo de notele de tuberoze, parfumul dezvaluie arome lemnoase impletite cu cele florale , inedit dozate intr-o noua abordare. Cand Bertrand Duchaufour a creat parfumul a tinut seama de aspectul placut, senzual, cremos, bogat si dens al tuberozei si a incercat sa o tempereze intr-o forma seducatoare de expresie prin amestecul cu gardenie, ylang-yland, iasomie.



Guerlain a realizat si el o puternica poezie olfactiva cu “Les Jardins des Bagatte”, o metafora a femeii sofisticate. Si miezul acestui parfum rafinat este asigurat de floarea de tuberoza, asortata cu notele delicate de trandafir, mosc si vanilie. Parfumul doreste sa recompuna o atmosfera, nicidecum sa recreeze o atitudine. 
Dar perfecta omagiere a lui “Fracas”, o comparatie in stilistica olfactiva,  a fost realizata de catre creatoarea Calice Becker cu “Beyond Love” pentru Casa Kilian. Parfumul este o dulce imbratisare dintre tuberoza indiana si iasomia egipteana, aducand laolalta doua lumi senzuale, rezultand un parfum de-o frumusete delicata, fascinanta si ciudata totodata!
Intr-un limbaj secret parfumurile se exprima si se definesc:
Francas: “I am a woman, hear me roar”,
Tubereuse Criminelle:”don’t you mess with me, baby”,
Carnal Flower: “I come in a satin –lined black lacquer box with a lock and key and I cost more than the rest of you”,
Nuit de Tubereuse: nu spune nimic, doar zambeste viclean si dispare in noapte, lasand in urma ei miresme involburate.
In vreme ce tuberoza, subjugata in apa proaspat pusa in vaza,  tipa cat o tin tijele frante sub hoarda florilor: fereste-te! Cine imi cade in mreje, pierdut este pe vecie! Pe raft, parfumurile aliniate sunt mute de uimire. Si tac asteptand dimineata sa le redescopere fiecare dintre noi frumusetea.