Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

Ploaia de cuvinte - Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare va exprimati acordul asupr

marți, 4 septembrie 2018

Algarve – locul unde divinitatea s-a jucat cu dalta si culorile



Denumirea orasului Algarve  provine din cuvantul arab "Al Gharb" care inseamna vestul si este cea mai sudica regiune a Portugaliei care a fost odinioara avanpostul vestic al maurilor. Regiunea este marginita in partea de sud si in cea de vest de Oceanul Atlantic, masurand aproximativ 5000 de kmp. Capitala regiunii la Faro unde se afla si aeroportul. 


Algarve incepe de la Vila Real de Santo Antonio si se termina la Sagres. De-a lungul coastei, principalele localitati cu deschidere la ocean sunt Faro, Albufeira, Lagoa, Portimao, Lagos si Aljezur. De-a lungul tarmului se afla peste 100 de plaje, dintre care 85 sunt distinse cu Blue Flag pentru apa si nisipul impecabile. Aceasta zona a fost denumita “pamantul eternei primaveri”. Plajele au un farmec aparte datorita peisajului creat de stanci, grote, lagune si nisipul auriu. Soarele este arzator si incalzeste acest teritoriu cam 300 de zile pe an, motiv pentru care turismul este aproape tot anul in floare. Noi am luat avionul din Porto pana la Faro si de aici am inchiriat o masina pentru ca sa ne miscam in voie si sa vizitam locurile pe care doream sa le vedem. Ne-am rezervat cazarea intr-o suburbie a Albufeirei, intr-un complex cu apartamente in regim hotelier. Obiectivele turistice importante se desfasoara intre Faro si Lagos care sunt vizitate anual de peste 1 milion de turisti veniti din toate colturile lumii. Orasul


Faro este locul de plecare al majoritatii turistilor care doresc sa viziteze Algarve. 

Inca din avion se vad lagunele, bancurile de nisip si lacurile care caracterizeaza aceasta zona. Regiunea in sine poarta numele de Parque Natural da Ria Formosa care reprezinta un ecosistem esential pentru pasari. Orasul nu impresioneaza foarte tare, dar sunt cateva obiective turistice care merita vizitate:


biserica Nossa Senhora do Carmi cu Capela dos Ossos,


Vila Adentro (orasul interior) inconjurat de ziduri in centrul carora se afla catedrala. 




Restul orasului este format din blocuri inalte, hoteluri si restaurante. Interesanta este faleza care serveste ca si loc de promenada.


La vest de Faro, mai exact la o distanta de 40 de km, se afla Albufeira, unul dintre cele mai frumoase orase din sudul Portugaliei. El este traversat de un bulevard principal, paralel cu oceanul, pe care circula autobuzele locale si cele turistice si care este segmentat de multe sensuri giratorii, fiecare avand un semn distinct dupa care se poate localiza zona in care va aflati si indicat in explicatii de catre localnici. 



In aceasta parte de tara, vegetatia este aproape tot timpul verde: lamaii, portocalii, maslinii, avocado, bananii se vad peste tot. Leandrii si floarea de hartie infrumuseteaza peisajul intr-o alternanta de alb, roz si mov.





Noi am ajuns in Albufeira noaptea, mai exact in complexul Olhos de Aqua, aproape de miezul noptii. Apartamentul avea un balcon generos care dadea spre piscina. Freamatul turistilor nu apusese o data cu soarele, ci era  un du-te vino continuu, unii luau drumul plajei, altii se indreptau catre piscina. Tarziu catre dimineata am mers si noi la culcare. Mirosul sarat se simtea pretutindeni, nerabdarea si curiozitatea noastra nu mai aveau astampar. A doua zi putin inainte de pranz am mers sa vedem si noi plajele acelea incredibil de frumoase. Era o zi luminoasa si torida, o pacaleala pentru turistul naiv asa cum eram noi. Prima escala am facut-o Sagres locul in care portughezii de odinioara spuneau ca aici se sfarseste lumea. Le-am dat dreptate, vantul batea cu atata putere incat abia ne puteam tine pe picioare. Parea sfarsit de lume. Vegetatia era austera, licheni si un soi de arbori taratori de dimensiuni foarte mici. Aici am vizitat Fortalezza Sagres, Farol de Sagres (farul din Sagres) si Praia da Camilos care este, probabil, cea mai populara plaja si cea mai romantica, cautata pentru peisajul stancos, apa foarte limpede si nisipul foarte fin. 



Cand am ajuns pe stancile de la Cabo de Sao Vicente la fortareata din Sagres, vantul nu numai ca ne impingea in toate partile, dar ne inghetase si sufletul in noi. Cabo de Sao Vicente a fost notificata prima data in anul 1415, cand printul Henric Navigatorul a intemeiat aici Scoala de Navigatie unde a strans laolalta cei mai renumiti cartografi, astronomi si constructori de nave din Europa. In acest loc a fost inventata caravela cu care Cristofor Columb a navigat pe oceanele lumii in cautare de noi teritorii. 



Fortalezza de Sagres a fost ridicata in 1793. In fapt, acesta este un fort de aparare, format din ziduri masive si se spune ca aici a functionat Scoala de Navigatie. 



Nu departe de el se afla Farul din Sagres , el insusi o fortareata, care este dotat cu cea mai puternica lampa (1000de watti) din Europa, lumina farului putand fi vazuta de la o departare de 60 de km de pe ocean. Romanii numeau acest loc Promontoriul Sacru, crezand ca soarele in apus se scufunda in ocean in locul unde credeau ca se sfarseste lumea. 


Praia de Camilos este relativ mica, dar de o frumusete care te lasa fara aer. Ea se afla pozitionata intre Lagos si Ponta da Piedade. 





Turistii se contrazic in pareri afirmand ca frumusetea ei este pusa in valoare atunci cand o privestide sus, dar, atunci cand cobori cele 200 de scari din lemn, apa incredibil de albastra si clara, constrastand cu nisipul auriu ca o pulbere de aur, imbratisate laolata de formatiunile stancoase cu forme ciudate, formeaza o adevarata bijuterie a naturii.







Plajele, fiind incluse in formatiunile stancoase, sunt adapostite de vant, iar valurile sunt calme. Cand traversati localitatile nu uitati sa va aruncati privirile pe geam. Satele din aceasta regiune sunt segmentate de stradute pavate cu piatra, umbrite de coroana incarcata a rodiilor si lamailor, fiind strajuite de-o parte si de alta de case varuite in alb, cu ferestre marcate in albastru si rosu. Cele doua orase, Lagos si Sagres, aflate la estul regiunii Algarve, dateaza din epoca romana. Daca aveti timp, vizitati-le. Noi nu am avut.




In ziua urmatoare ne-am dus catre Lagoa, mai exact la Praia da Marinha (Navy Beach) cea despre care Michellin Guide spune ca este una dintre plajele emblematice ale Portugaliei si una dintre cele 10 cele mai frumoase plaje din Europa. 






Poate de aceea apare in foarte multe materiale de promovare distribuite in toata lumea, imaginile sale fiind frecvent folosite atat de catre agentiile de publicitate de pe toate continentele, cat si de producatorii de televiziune.





Admirata de sus, ea se dezvaluie treptat printre formatiunile stancoase. Valurile si-au decupat caverne in stancile care infrumuseteaza plaja. De data aceasta, aveti multe scari sapate in piatra atat de coborat, cat si de urcat. Apa este la fel de limpede, nisipul la fel de fin si auriu, doar plajele in sine sunt mai largi si mai generoase ca spatiu. Mici vase de croaziera dau un plus de culoare peisajului si invita turistii sa admire splendoarea naturii de la bord.





Seara am vizitat scurt una dintre plajele din Albufeira. Ne-am luat ramas bun, ne-am facut bagajele pentru ca in ziua urmatoare ne urcam in autobuz si plecam spre capitala. Despre asta, in materialul urmator.


Dupa 6 zile petrecute in Portugalia, cred ca s-ar impune si cateva concluzii: cine n-are conditie fizica sa isi cumpere. Porto este un oras superb, construit pe coline. Cumparati-va sandale comode. Daca nu puteti urca si cobori pe picioare, nu uitati ca aveti si 2 maini. Deseori e mai bine sa te ajuti de cele patru membre decat sa va incapatanati sa va bazati doar pe doua. La coborare e mai usor de-a berbeleacul. Vedeti voi unde va duce gravitatia. Berea e ca sampania, buna rau! Vinul...e o provocare generata de culoare si savoare. E dezmat prin definitie. Nici o sansa sa vi se urce la cap. Urci si cobori, urci si cobori, plangi si razi pana simti ca ai nevoie de pampersi. Localitatile din jur nu te scutesc de aceleasi experiente. Telefonul e total confuz si ne tot repeta ca tempelul: ati mers....zeci de km si ati urcat...zeci de etaje. Radem, dar radem fals, mai exact in grimase nuantate si sonore precum niste behaituri. Avem inca bataturi in talpi. Merita vizitata Portugalia, dar e musai sa mergeti la sala cu vreo 2-3 ani inainte. Acesta e un mesaj pentru cei care practica turismul cultural. DOARE!