Austria este o tara de vis: curata, atent
intretinuta, cu oameni muncitori care sunt atinsi in masa de perfectiunea
rezultatului muncii. Fara sa vrei faci comparatii pentru ca tara noastra este
la fel de frumoasa, dar, din pacate, nu suntem adeptii unei munci perfecte. Mergi
zeci, sute de kilometri si vezi o lume frumoasa si perfecta, asternuta de-o
parte si de alta a masinii. Dunarea este la fel de albastra si aici, doar
inconjurata pe ambele maluri de castele si orase medievale de-o frumusete
aproape ireala.
Traseul Romantische Strasse ne-a dus de data asta catre castelul
Schonbuhel din apropierea satului Aggsbach, situat la 5 km nord-est de Melk.
De-o parte si de alta a drumului se desfac paduri dese, pajisti largi si
hectare intregi de pomi roditori. Trecem pe langa ruinele castelului Aggstein
care se spune ca ar fi apartinut unui cavaler – talhar, un fel de Robin Hood in
varianta austriaca, si ne continuam drumul spre altul, Schonbuhel.
Acesta ar fi
fost ridicat in urma cu 1000 de ani si ar fi fost una dintre proprietatile
Episcopului de Passau. Cea mai veche mentiune dateaza din anul 1135, iar cele
mai vechi aripi ale constructiei dateaza din sec 12. In secolele urmatoare a
fost deseori renovat si reconstruit pana a ajuns in forma pe care o putem
admira astazi. Castelul este considerat a fi cea mai importanta piesa din arhitectura
renascentista a Austriei inferioare datorita superbei sale curti interioare cu
arcade, decoratiunilor bogate din teracota, scarilor consola realizate intr-o
maniera eleganta si gradinilor care se desfasoara la poalele lui.
Austriecii l-au numit “Watcman of the Wachau” si modul impunator in care isi
face prezenta pe malul drept al Dunarii te obliga sa recunosti ca este
gardianul acestui tezaur natural de-o frumusete inimaginabila. Castelul a fost
construit de catre Marchwardus de Schoenbuchele in sec 12, drept cetate de aparare, pe o stanca la 40 de
metri deasupra fluviului. De-a lungul vremii a avut nenumarati proprietari,
ramanad in posesia familiei Starhemberg, o familie nobiliara cu un statut
aparte in istoria tarii insumand in arborele genealogic 1765 de printi. Fiecare
a contribuit cu ceva la renumele familiei si domeniului: fie construind o capela,
fie o scoala sau pur si simplu extinzand planurile constructiei initiale. Castelul
a ramas in posesia acestei familii mai bine de 400 de ani, iar unii dintre
mostenitori chiar l-au abandonat, motiv pentru care doar tunurile, biserica si
intrarea principala s-au pastrat intr-o stare foarte buna. In 1819 Ludwig Josef
Gregor von Starhemberg l-a vandut contelui Franz von Beroldingen care l-a
renovat si a locuit in el.
De fapt, in aceasta perioada s-a realizat o
restaurare majora cand i-au fost adaugate noi parti, intregul complex
arhitectonic cunoscand o transformare neasteptat de benefica. Cu toate astea,
intregul domeniu, cu castel cu tot, a fost vandut in 1930 contelui von Oswald
Seilern und Aspang ai carui urmasi inca locuiesc aici. Acesta este si motivul
pentru care nu l-am putut admira decat pe dinafara, accesul pe proprietate
fiind interzis. Schonbuhel este insa atat de frumos incat nu merita sa fie
ignorat. Bucurati-va si voi, calatoria continua. Data viitoare vom vorbi despre un oras
minunat: Steyr.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Fiti exigenti! Sugestiile sunt binevenite. Criticile, asumate.