Topiltzin era regele
toltecilor care, atunci cand a ajuns pe tron, si-a schimbat numele in
Quetzalcoatl si s-a autodeclarat zeul aerului,
al luminii si al vietii. Acesta adusese
cu el boabele arborelui de cacao din taramurile sacre si le-a sadit in Gradina Paradisului din vecinatatea
orasului Tula din Mexic. Arborele de
cabose, purtator de boabe de cacau, a fost considerat copacul binelui si al
raului, air fructele lui erau folosite in cadrul ritualurilor care celebrau nasterea, logodna si
casatoria. Arborele de cacao era considerat mediatorul spiritelor cerului si pamantului, dar si
al diferentelor dintre natura si om. Ca zeul a plecat la un moment dat sau s-a retras plictisit
in zonele sale inalte, asta nimeni nu stie. Tot legenda spune ca, dupa o vreme,
prin 1519, aztecii au zarit o corabie frumoasa in largul marii si au crezut ca
zeul ratacit s-a intors acasa la slujitorii lui, iar acestia , bucurosi, s-au
urcat in barci sa-si intampine veneratul. Dar corabia era plina cu spanioli
carora aztecii le-au oferit cu darnicie „bautura zeilor”, adica nimic altceva
decat o ceasca plina cu ciocolata. Aztecii au numit bautura „xocolatl”,si cum
spaniolii nu puteau sa pronunte cuvantul, acestia i-au spus „chocolat”. Spaniolii, intuind ca din ciocolata vor fave avere, au ascuns boabele si le-au plantat in colonii, tinand-o ascunsa
Europei, pana cand, in 1600, italianul Antonio Carletii a adus-o pe batranul
continent. Tot spaniolii au combinat ciocolata cu zahar si scortisoara,
incercand sa scape de gustul amar. Intre timp, calugarii guresi deja „scapasera” secretul,
ca si ei aveau de castigat. Biserica
Catolica o consuma atat de frecvent incat era deja considerata o bautura
clericala.
Alta legenda aztecha spune
ca un mare razboinic a plecat sa apere granitele imperiului pe care il conducea si
si-ar fi lasat printesa inimii sale
acasa sa aiba grija de avere. Ea a cazut in mana dusmanilor sotului ei care au
torturat-o pana au omorat-o silind-o sa dezvaluie locul in care a fost
ascunsa o comoara pretioasa. Sangele ei s-ar fi preschimbat intr-o planta
rara, ale carei seminte sunt „amare ca durerea din dragoste, puternice ca
virtutea, rosiatice ca sangele”. Si, daca aveti vreo indoiala ca legenda nu ar
fi adevarata, uitati-va la florile atat de frumos colorate care acopera in
splendoare paduri intregi. In fiecare floare este chipul minunatei printese
azteche. Iar printesa inca se vrea aparata si protejata, de aceea se spune ca
planta de cacao creste in umbra unei plante mai inalte care trebuie sa o
protejeze de arsita soarelui. Sa fie asta motivul pentru care precolumbienii
vindeau pastaile de cacao ca moneda de schimb in pietele din orase? Cand
fructul „cabosse” ajunge la maturitate, acesta cade din copac. Semintele acunse
in teci se recolteaza si se macina obtinandu-se astfel untul si pasta
de cacao.
Povestea reala a ciocolatei
este consemnata prin anul 600 i.e.n. de catre indienii mexicani care aveau
convingerea ca bobul de cacao era un dar divin, folosindu-l in ritualurile de
logodna si in timpul ceremonialului nuntii sau pentru beneficiile terapeutice. Mayasii
recoltau, fermentau, prajeau si macinau semintele, transformandu-le in
pasta. Pasta era ulterior amestecata cu apa, faina de porumb, ardei iute, preparand astfel o bautura de ciocolata picanta si amara. Aztecii adaugau semintele
copacului de Annatto, transformand –o intr-o bautura sangerie.
Indienii recomandau cacaua
pentru combaterea tusei, febrei sau ca excitant sexual atunci cand era
condimentata cu piper, cuisoare si ardei iute. Mayasii si aztecii o foloseau ca
moneda de schimb, alaturi de praful de aur, in negot. Potivit socotelilor
de-odinioara, cu 100 de boabe se cumpara un sclav, iar cu 10 boabe, aveai iepure
la pranz.
Abia in secolul 19 a avut
loc marea revolutie a ciocolatei, cand Daniel Peter si Henri Nestle, doi
elvetieni creativi, au amestecat cacaua cu laptele si-au preparat ciocolata cu
lapte. Era anul 1876. Deja olandezul Van
Houten izolase untul cremos al boabelor de cacao. Tot cam pe-atunci, englezii
au amestecat untul cu lichior de ciocolata si au preparat pentru prima data
ciocolata fondanta in forma solida, inchisa la culoare si cu un gust dulce. Firma
se numea „Fry & Sons”.
Poate ca „marele albion” a fost putin invidios pe elvetianul tupeist, motiv pentru care au sustinut sus si tare ca inca din secolul 18 Sir Hans Sloane, nimeni altul decat doctorul personal al Reginei Anne, ar fi inventat ciocolata cu lapte special pentru regina dupa o reteta personala, vanduta mai tarziu fratilor Cadbury care aveau sa puna pe picioare un imperiu al ciocolatei.
Altii sustin ca Londra ar fi avut primul magazin de ciocolata inca din 1657. Cand Maria Tereza a Austriei s-a casatorit cu Regele Ludovic al 14-lea al Frantei, cacaua a fost inclusa in dota printesei. Tocmai pentru ca era atat de rara, ciocolata a fost rezervata consumului, prin decret regal, doar membrilor aristocratiei. Cateva sute de ani mai tarziu, la Paris, in 1900, „Casa Capsa” breveta ciocolata solubila care aveau sa fie adusa pana la noi, in Romania. Ce nebunie (de ciocolata)!
Poate ca „marele albion” a fost putin invidios pe elvetianul tupeist, motiv pentru care au sustinut sus si tare ca inca din secolul 18 Sir Hans Sloane, nimeni altul decat doctorul personal al Reginei Anne, ar fi inventat ciocolata cu lapte special pentru regina dupa o reteta personala, vanduta mai tarziu fratilor Cadbury care aveau sa puna pe picioare un imperiu al ciocolatei.
Altii sustin ca Londra ar fi avut primul magazin de ciocolata inca din 1657. Cand Maria Tereza a Austriei s-a casatorit cu Regele Ludovic al 14-lea al Frantei, cacaua a fost inclusa in dota printesei. Tocmai pentru ca era atat de rara, ciocolata a fost rezervata consumului, prin decret regal, doar membrilor aristocratiei. Cateva sute de ani mai tarziu, la Paris, in 1900, „Casa Capsa” breveta ciocolata solubila care aveau sa fie adusa pana la noi, in Romania. Ce nebunie (de ciocolata)!
In Romania, prima fabrica
de ciocolata a fost construita in 1930 care producea deja celebra ciocolata dupa renumitele
retete frantuzesti. Si, cum astazi un secret cu greu se tine, iata una dintre
faimoasele retele ale Casei Capsa din Paris:
MASCOTA:
Ingrediente: ciocolata,
frisca, coaja de portocala confiata.
Preparare: se obtine coaja
de mascota din ciocolata lichida si se da la rece. Se prepara o crema din
frisca si ciocolata care se raceste si spumeaza. Se adauga coaja de portocala
si lichior si se umplu cojile de mascote.
BOMBOANE ENESCU:
Ingrediente: frisca,
ciocolata, limba de pisica.
Mod de preparare: se
prepara crema din frisca si ciocolata, se toarna peste limbile de pisica cu
ajutorul unui cornet si se dau la rece. Se glaseaza cu ciocolata calda si se
decoreaza cu nasturei din coaja de portocala confiata.
MUSCAFFE:
Ingrediente: frisca,
ciocolata si cafea.
Mod de preparare: se
prepara o crema din frisca si ciocolata. Se intinde crema cu un cutit, se taie
in forma dorita si se glaseaza cu ciocolata lichida. Se decoreaza cu praf de
cafea sau boabe de cafea.
PRAJITURA RICHARD:
Ingrediente: pentru blat:
oua, faina, zahar.
Pentru crema: frisca si ciocolata.
Pentru crema: frisca si ciocolata.
Preparare: se imparte
zaharul in doua. Jumatate se bate cu albusurile, iar restul cu galbenusurile,
apoi se incorporeaza faina. Se intinde compozitia si se da la rece. Se imparte
compozitia in doua si se coc foile. Se bate frisca bine impreuna cu
ciocolata, se lasa sa se raceasca si apoi se spumeaza. Se umplu foile cu crema,
se racesc si se taie in forma dorita. Se glaseaza in ciocolata si se decoreaza
cu alune prajite si tocate.
Nu am sa va spun ce rol
are ciocolata in viata mea! Pentru ca este cap de lista la cele interzise. Dar
cred cu tarie ca „noua din zece persoane iubesc ciocolata. A zecea intodeauna minte” ( John
Q. Tullius).
Si nu uitati: “Viata e ca o cutie cu bomboane de ciocolata…Niciodata nu
stii ce ai sa primesti”. – Forrest Gump
Aveti grija sa primiti ciocolata, nu doar cutia!
Pe blogul lui Max Peter (http://romanianstampsnews.blogspots.ro) am gasit o superba colectie de ilustrate pe care vi le arat si voua.
Bibliografie:
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/arta-ciocolatei-o-scurt-istorie;
http://www.wikifood.ro/cultura-culinara/istoria-ciocolatei.html;
http://greektaste.ro/ciocolatacivilizatiamaya;
www.nestle.ro/brands/dulciuri/istoriaciocolatei;
www.ciocolatabelgiana.com/c/39/despre-ciocolata-belgiana;
www.milka.ro/milka/
http://romanianstampsnews.blogspots.ro
Pe blogul lui Max Peter (http://romanianstampsnews.blogspots.ro) am gasit o superba colectie de ilustrate pe care vi le arat si voua.
Bibliografie:
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/arta-ciocolatei-o-scurt-istorie;
http://www.wikifood.ro/cultura-culinara/istoria-ciocolatei.html;
http://greektaste.ro/ciocolatacivilizatiamaya;
www.nestle.ro/brands/dulciuri/istoriaciocolatei;
www.ciocolatabelgiana.com/c/39/despre-ciocolata-belgiana;
www.milka.ro/milka/
http://romanianstampsnews.blogspots.ro