Austria de 1 Mai

La 600 de km de Timisoara , “Austrian Romantic Road” urmeaza cursul Dunarii prin Austria inferioara si superioara in superba Vale Wachau. 

Soarele primaverii impraste in jur o lumina cruda peste un peisaj extraordinar, in vreme ce traseul etaleaza o colectie unica de palate, castele, hanuri, abatii baroce si manastiri, parcuri cu fauna salbatica, pesteri si lacuri, intinzandu-se pe o distanta de 360 de km, de la Viena pana la Salzburg, pe vechiul traseu comercial roman unde legiunile romane si-au construit forturi in jurul carora s-au ridicat ani mai tarziu orasele Wels si Enns. 

Benedictinii si augustinii au ridicat aici manastiri si abatii in care au facut cunoscuta credinta in Dumnezeu, construind importante centre de cultura. 

Tot ei au dezvoltat afaceri din viticultura sau din incasarea taxelor de navigatie pe Dunare, acumuland averi si putere. 

Valea Wachau se intinde de-o parte si de alta a Dunarii pe o distanta de 50 de km intre Krems si Melk, strangand in bratele sale podgorii renumite de vin si peisaje extraordinare. 

Ulitele pietruite strabat mici orase cernite de timp, strajuite de superbe castele medievale, sate pitoresti in care se adapostesc manastiri, abatii  si ferme bucolice ridicate pe coasta formatiunilor muntoase si deluroase. 

In fiecare localitate sunt mici restaurante si pensiuni familiale, una mai frumoasa decat alta, care sunt gazde primitoare pentru valurile de turisti flamanzi si curiosi, gata sa deguste bucatele specifice zonei. Aici am mancat o supa cu galuste de ficat extraordinar de gustoasa, tafelspitz, knodel cu sos de leurda si apflestrudel. 

Apele Dunarii sunt tranzitate de vase de croaziera care opresc in toate punctele de imbarcare in centrele de interes turistic. 

In mijlocul Vaii Wachau, chiar pe flancul stang al Dunarii, se afla un pitoresc orasel medieval, Durnstein (Duerrstein al carui nume provine din “dry stone”), cu stradute inguste si pietruite, caruia austriecii ii spun “the pearl of Wachau”. 

El se afla la aproximativ 80 de km de Viena si se poate ajunge aici cu masina, trenul sau cu vaporasul. Noi am fost cu masina si a fost necesar pentru parcarea timp de 2 ore gratuit a acelui ceas care se cumpara din benzinarii. In Krems, perioada de stationare gratuita este de 3 ore. Daca nu il aveti, puteti desena ceasul pe o coala de hartie indicand ora la care ati ajuns si avand grija sa nu depasiti perioada de gratuitate. Sunt controlori in parcari care verifica timpul de stationare.

De-a lungul strazii principale, Hauptstrasse, se aliniaza case vechi care dateaza din sec 16, frumos impodobite de arbusti si flori. 

Intrarea in Rathaus

Case vechi

Casele au fost ridicate pe doua nivele, la etaj cu spatii de locuit, iar la parter au fost amenajate cochete magazine sau restaurante. 

Cetatea Durnstein a fost renumita in perioada medievala datorita manastirii augustine, Augustiner Chorherren, si bisericii parohiale Cunegonde care dateaza din anul 1410. 

Interiorul bisericii 

Biserica Cunegonde a fost mentionata prima data in anul 1289,

dar, din vechea constructie, nu a mai ramas decat celebrul turn albastru, ridicat in stil baroc in 1733, acoperit cu basoreliefuri realizate de catre J.Schmidt, in care sunt redate patimile lui Isus si care reprezinta unul dintre obiectivele turistice de mare interes.

In costul biletului de 3 euro se poate vizita intregul complex format din: manastire, biserica, cripta, expozitia de pictura si terasa care ofera o panorama superba asupra Dunarii. 

Castelul Kuenringerburg a fost ridicat in anul 1150 pe coasta dealului din spatele orasului, pe terenul care apartinea manastirii Tegernsee, de catre familia Huernringer, ai carei membrii au detinut functii importante in administratia locala. Castelul si-a capatat faima datorita faptului ca aici a fost inchis in anul 1192, vreme de aproape un an de zile, Regele Richard Inima-de-Leu pentru afrondul adus ducelui austriac, Leopold al V-lea, si lui Hadmar Kuenringer, unul dintre temerarii Cruciadei a 3-a care avusese loc in Tara Sfanta impotriva musulmanilor. El a fost prizonier pana cand Anglia a platit rascumpararea si l-a pus in libertate.

De fapt, ofensa nu a fost adusa nici unuia dintre nobilii mentionati, deoarece regele britanic s-a aratat lipsit de respect fata de steagul Austriei pe care l-ar fi smuls si l-ar fi aruncat intr-un sant. Englezii au platit rascumpararea in 35.000 de kg de argint, bani pe care austriecii i-ar fi investit dupa aceea in extinderea si modernizarea Vienei. In 1645, castelul aproape a fost ras de pe fata pamantului de catre suedezi, iar in 1805, in timpul bataliei de la Durenstein acesta a fost distrus si niciodata reconstruit. Din maretia vechiului castel de odinioara au ramas ruinele care inca pot fi vizitate. 

Sub zidurile castelului se afla celebrele fabrici de vin care poarta numele edificiului istoric. Nu trebuie sa ratati celebrele pivnite, Primaria si Fortul Clarissinnenkirche. 

Orasul insa are o alta sursa prin care si-a construit si consolidat bunastarea, prin celebrele “the marille”, delicioasele si parfumatele sale caise care au constituit baza dezvoltarii unei manufacturi extrem de profitabile in zona. 

Femeile din Durnstein prepara diferite produse de cosmetica (lotiuni de corp, sapunuri, uleiuri), dar si otet aromat, dulceturi si prajituri, 

in vreme ce barbatii pregatesc unul dintre cele mai parfumate snaps-uri, lichioruri si alte bauturi specifice zonei, toate preparate handmade.

Doar la cativa km de Durnstein se afla Krems an der Donau, considerat cel mai vechi oras austriac, care dateaza din anul 995, locul in care se intalnesc apele raului Krems cu cele ale Dunarii. Acesta a fost un renumit centru de comert datorita productiilor de vin de pe toate podgoriile din imprejurimi. 

Aici puteti ajunge cu masina, vaporul sau cu trenuletul.

Orasul este inconjurat de un zid de aparare , iar accesul in interior se face prin 4 porti ale orasului, cea mai renumita fiind Steiner Tor, ridicata in anul 1480. 

De fapt, aceasta este singura care a rezistat neschimbata timpului. 

Obiectivele turistice sunt mult mai multe decat in Durnstein.

Muzeul Krems este gazduit de o veche manastire, iar aici se poate vedea expozitia de arta care gazduieste printre multe altele tablouri si lucrari semnate Martin Johann Schmit. Tot aici se afla si muzeul vinului, zona fiind renumita pentru productia licorilor lui Bachus. Expozitia de arta Kusthalle Krems, Muzeul de Motociclete si Muzeul Caricaturilor reprezinta alte puncte de interes turistic major. Orasul are un aer bucolic si cuminte, etaland cladiri istorice frumos intretinute.

Krems-ul are multe lucruri de aratat celor care sunt dornici sa le vada.

Biserica Piarista Sfantul Stefan este sora mai mica a domului vienez si  a fost sfintita in 1488, iar de atunci domina orasul prin impetuozitatea sa. Arhitectura neogotica pe exterior nu se mai regaseste in interiorul decorat cu elemente gotice, in vreme ce altarul a fost ridicat in stil baroc de catre Joseph Maria Gotz. In biserica pot fi admirate lucrari ale pictorului austriac Martin Johann Schmidt. Parohia Sfantului Veit, ridicata in stil roman, dateaza din sec 12. Pictura interioara din aceasta biserica apartine tot pictorului Martin Johann Schmidt.

Muzeul Caricaturilor a fost ridicat de catre artistul ceh Gustav Peichl, arhitect si caricaturist politic. Grafica, umorul si satira creeaza o lume aparte in aceasta cladire futurista organizata pe 3 nivele, insumand un spatiu de expunere de 780mp.

Aici sunt expuse lucrari semnate de Sokol, Addams Chas, Roland Topor, Deix Manfred, Paul Flora si multi altii. Este clar faptul ca primarul din Krems, atunci cand si-a dat acordul pentru amplasarea a doua statui in fata muzeului, s-a gandit la mine! Una dintre ele sunt eu, reprezentata intr-o forma plina de umor! 

Intrarea la muzeu costa 10 euro/persoana. Ce inseamna, totusi, 10 euro pentru o portie sanatoasa de ras?

In ambele localitati se desfasura festivalul Kirtag-ului, echivalentul chirvaiului svabilor banateni.

Aceasta sarbatoare populara porneste de la aniversarea hramului bisericesc care se intinde de primavara pana toamna tarziu, iar iarmaroacele, placerea jocului si dansului insotite de prezenta caruselelor si a porturilor populare incanta orice turist care este curios sa vada aceste traditii nealterate.

sarbatoarea este un bun prilej de intalnire nu numai a membrilor comunitatilor locale, dar si a rudelor si prietenilor apropiati. Ea reprezinta simbioza datinilor anuale peste care civilizatia inca nu si-a pus amprenta. 

Copacul de Kirchwith este curatat de crengi si impodobit cu o coroana de care sunt legate panglici colorate. 

Montat in piata centrala a localitatii, el reprezinta un bun prilej pentru flacaii care se iau la intrecere escaladand trunchiul gros si aducand marturii concrete prinse in varf.

Inainte, aceste practici erau tolerate de autoritati, dar accidentele inregistrate aici, i-a determinat pe oficiali sa interzica escaladarea bradului. Cu toate acestea, tinerii, adapostiti de intuneric, inca se iau la intrecere disputandu-si titlul de campion. 

Atmosfera este incinsa de mancare buna, bere din butoi, dansuri si cantecele fanfarei. 

Daca nu ati vazut niciodata sarbatoarea Kirtag-ului, poate ar merita sa va planificati o excursie anul viitor de 1 Mai.

In ziua de 2 mai ne-am rezervat timpul pentru capitala Austriei, mai exact, dupa ce am colindat magazinele de pe Mariahilferstrasse, am mers la opera “Carmen” de Bizet.

Opera Populara (Volksoper) din Viena a fost inaugurata in anul 1898 cu prilejul “Jubileului Imparatului”. Pe aceasta scena au fost prezentate spectacole de opera, dans contemporan, balet, musical-uri, concerte si operete.

Aici cu concertat Maria Jeritza, Leo Slezak si Richard Tauber. Spectacolul a fost pus in scena intr-o varianta moderna, actiunea petrecandu-se in anii 1920-25. 

Temperamentala Carmen a fost inca o data dovada faptului ca dragostea este intotdeauna oarba si ca oricare Don Jose se va lasa ispitit de catre femeile impetuoase si frumoase, renuntand la iubirile cuminti.  

Desi spectacolul a fost in limba germana, arta, indiferent de forma pe care o imbraca, gaseste intotdeauna drumul catre sufletele noastre, deci merita sa riscati, chiar daca nu stiti limba germana.

Sala a fost arhiplina, s-a aplaudat la scena deschisa, iar artistii si-au dat masura talentului lor, ca de fiecare data, "imbracand" pret de cateva ore personalitatea eroilor interpretati.

Habar nu am daca ati fi sau nu tentati de petrecerea unui astfel de weekend in Austria, dar, va spun sincer, noua ne-a picat tocmai bine! Abia astept sa vina vara! Vom continua traseul pana la Salzburg si inapoi. Pana atunci, nu uitati, orice calatorie este mai frumoasa daca este facuta cel putin in doi!