Elena Lupescu – femeia care a construit si a daramat destinul unui rege.

Motto: „Mai bine izgonit din gradina raiului dar cu Eva, decit in gradina raiului fara ea.“

Mark Twain

Dragostea a schimbat intotdeauna destinele oamenilor, a inaltat sau a coborat in abis sufletele umane. A innobilat sau a devastat caractere. Acelorasi furtuni neprevazute a fost supusa si povestea de dragoste dintre Carol si Elena Lupescu, cand destinul a pus la cale intalnirea dintre principele Carol al II-lea, viitor rege si dictator de Hohenzollern si Elena Lupescu, femeia cu ochii verzi si parul de foc. O intalnire care avea sa schimbe destinele multora si care a marcat, de fapt,  inceputul unei tumultuoase povesti de iubire pana la moarte.

Carol al II-lea s-a născut la 15 octombrie 1893, si a fost unul din cei 6 copii ai regelui Ferdinand si al reginei Maria. El mai este cunoscut sub numele de Carol Caraiman. Dupa o tinerete zbuciumata, marcata de numeroase scandaluri, de exil si de nu mai putin de patru renuntari la tron, Carol al II-lea a fost proclamat Rege la 8 iunie 1930. A domnit timp de 10 ani, iar in septembrie 1940, a fost nevoit sa abdice, lasand tronul fiului sau, Mihai. Carol a avut o viata extrem de controversata si de disputata. A iubit aventura, dar mai cu seama femeia. Prima data a abdicat de la tronul tarii în 1918.

Nu mult timp dupa reincoronarea sala tron,  a fugit cu iubita sa de atunci, Ioana Lambrino, la Odessa, în august 1919, abdicând pentru a doua oară. Ioana Maria Valentina Zizi Lambrino era  fiica unui general român cu care Carol s-a casatorit si au avut un fiu, Mircea Gregor Carol Lambrino.

Dar căsătoria lor, îndelung contestată si blamata atat de aristocratia din tara, dar si de reprezentantii curtilor regale din Europa, a fost anulată prin sentinţa Tribunalului Ilfov, din 1919, motiv pentru care Carol a revinit în ţară la 10 martie 1921 şi s-a  căsătorit cu prinţesa Elena.

Printesa făcea parte din casa regală a Greciei si era  fiica regelui Constantin. Impreuna au avut un singur fiu, pe Mihai, născut în 1921, viitorul suveran al României. Fire patimasa, Carol era predestinat sa iubeasca femeia nu din postura unui partener devotat unei iubiri, ci din cea a unui amant care avea nevoie de provocari. Astfel, dupa aproximativ 5 ani de casnicie, in 30 decembrie 1925, regele a abdicat pentru a treia oara si a plecat sa-si traiasca ultima iubire la Paris alaturi de Elena Lupescu.

Elena Lupescu, fosta Tampeanu prin casatoria cu un ofiter roman, s-ar fi numit de fapt Magda Wolf sau Duta Grunberg. A avut de asemenea numeroase poreclele: “Inalta Doamna”  pentru camarila regala, “Femeia nefasta”  pentru inamicii politici, “Duduia” pentru apropiati, sau pur si simplu “Lupeasca”. Ea s-a născut in1899, la Iaşi, si era fiica farmacistului evreu Nicolas Grumberg Wolf, care şi-a schimbat numele în Nicolae Lupescu. Mama ei, Eliza Falk, evreica si ea, traise la Viena. Dupa casatorie, a renuntat la iudaism si a devenit romano-catolica. De cand era mica, Elena atragea atentia prin frumusete si inteligenta.

Tatal, decis sa-i ofere  copilei  sansa de a ajunge promovare mediul select al burgheziei, a  inscris-o pe Elena la vestita scoala Pitar Mos din Bucuresti,  o şcoală de prestigiu în acele timpuri, institutie care promitea fetelor din familiile burgheze drumul cel mai usor catre inalta societate . Aici maicile de nationalitate  germana le invatau pe tinerele domnisoare un pic de germana si franceza, le initia in tainele gospodariei, exersau  arta conversatiei cuviincioase, mai exact le transmiteau toate cunostintele necesare ca tanara sa faca fata in mod onorabil conversatiilor purtate in cercurile mondene bucurestene. Duduia  era descrisa ca fiind o tanara cu un corp plinuţ, piele albă, ochi verzi şi păr roşcat. In timp, s-a transformat intr-o  femeie îndrăzneaţă, avida de putere, dornica de lux, o fire careia ii placea sa domine in interes personal. Cand a terminat scoala, tanara avea lumea la picioarele ei. Stapanea arta seductiei, atragea cu usurinta atentia, se purta cu dezinvoltura in saloanele frecventate de lumea buna si nu-si dorea de la viata decat doua lucruri: faima si bani. Era des invitata atat in cercurile din preajma  familiei regale, cat si in cele mai putin onorabile,  care se stangeau in jurul deja celebrului Cazinou din Sinaia. Pentru tanara femeie doar doua aspecte contau: statutul social si banii, motiv pentru care a decis sa se casatoreasca cu locotenentul Tampeanu din Regimentul de Vinatori al printului Carol. Rolul de sotie nu a impiedicat-o   sa isi reia vechile prietenii, dar si vechile naravuri. Nu incearca sa mascheze pornirile catre dezmat, drept pentru care, in casa lor, continuau petrecerile cu admiratori si escapadele amoroase, motive temeinice ca tanarul sot sa ajunga subiect de ironii printre colegii de regiment si  sa divorteze  in 1920. Elena Lupescu , femeie puternica si ambitioasa, si-a reluat o data cu numele de fata si viata mondena de dinaintea casatoriei.  Probabil ca, fara Posmantir, nu ar fi ajuns niciodata sa-l cunoasca pe principele Carol, care si-a jucat rolul deopotriva si de cucerit, dar si de cuceritor. Posmantir, un fotograf de albume deocheate, i-a prezentat-o monarhului  în ziua de 14 februarie 1925, la cinematograf. Posmantir, care se ocupa cu producerea unor jurnale de stiri si a documentarelor de propaganda,  avea o mica afacere cu filme pornografice si albume cu femei pentru plasarea lor ca dame de companie. Elena pozase si ea pentru  albumul lui, fotografiile sale nud fiind mai tirziu recuperate din strainatate cu sume importante. Carol al II-lea se numara, in anii ’20, printre clientii lui Posmantir. Acesta se bucura de favorurile regale, insotindu-l pe print in calatorii si plasindu-i in mod curent femei. Era deja cunoscut apetitul  sexual neobisnuit al principelui, precum si nenumaratele sale legaturi amoroase. Duduia stia si ea, ca toata lumea de altfel, ca principele Carol suferea de priapism si avea un trecut sentimental rasunator: o casatorie cu Zizi Lambrino, pentru care fusese gata sa renunte la prerogativele de print mostenitor, casatorie anulata de Casa Regala, legaturi sentimentale raspindite peste tot in Bucuresti. Desigur ca, pe vremea aceea, casnicia lui Carol cu sotia sa, printesa Elena, nu putea fi catalogata decat una esuata. 

La inceput, Carol se intalnea cu Lupeasca în casa colonelului Tăutu , dar mai apoi, el i-a cumparat un imobil pe strada Mihai Ghica. Principele a fost informat inca de la inceput cu privire la trecutul furtunos al iubitei sale, dar asta nu l-a impiedicat sa se indragosteasca peste urechi de ea si sa faca eforturi deosebite sa pastreze aparentele sociale.  Ceea ce toti numisera o aventura, se transforma incet , dar sigur, in iubire. Chiar si pentru Elenei, femeie patimasa si naravasa , noile sentimente creau confuzie , iar in aceasta etapa marcata de neliniste,  l-a inselat pe principe chiar in „casa lor“, fapt care a pus la indoiala fidelitatea si sentimentele ei reale fata de Carol. 

Printesa Elena a incercat sa-si refaca mariajul, rugindu-l pe Carol sa mearga impreuna cu ea si fiul lor, Mihai, la Sinaia, sa locuiasca la Castelul Peles. Principele a ezitat, nu stia ce sa faca: sa-si  faca datoria de sot si sa-si paraseasca amanta sau sa-si infrunte sotia si sa ramana in capitala? Femeie versata si decisa sa isi mentina statutul castigat, Duduia a venit cu ideea salvatoare pentru iubitul ei, indemnandu-l sa plece la Sinaia, dar  sa il insoteasca in taina si ea.  Situatia de compromis i-a suris regelui, iar,  la foarte scurt timp,  pentru toti locuitorii din oras nu mai erau un secret intilnirile lor nocturne in cabana de la marginea padurii. Masina cu insemne regale putea fi vazuta de oricine trecea prin fata manastirii Sinaia, aflata in apropierea cabanei. Disperata de escapadele sotului ei si real deranjata de barfele care o urmau peste tot, Printesa Elena  l-a incuiat intr-o seara pe Carol in camera sa, in timp ce acesta se pregatea sa plece, dar el a reusit sa iasa, sarind din balconul de la etajul I. In cadere, si-a rasucit glezna, dar acest fapt nu l-a oprit ca, schiopatind, sa se grabeasca spre casa in care urma sa isi intalneasca iubita.

Multi sunt de parere ca, daca atunci nu i s-ar fi declarat razboi deschis de catre cei care voiau sa o indeparteze definitiv  de principele mostenitor, poate Lupeasca s-ar fi multumit cu statututl de amanta oficiala. Dar ea a considerat acest fapt provocarea vietii sale si a ales sa lupte, singura, impotriva tuturor.  Ranita in orgoliu, dar decisa sa invinga ar fi afirmat: „Mai degraba as muri, decia sa-l abandonez!” Si a castigat oferindu-i principelui linistea pe care acasa nu o mai gasea, intelegerea de care nu se mai bucura, caminul pe care nu il mai avea, dragostea pe care numai el o intelegea si aprecia.

Ea a fost femeia care l-a iubit, in vreme ce sotia sa l-a dispretuit. Duduia si-a jucat cartea cu disperarea femeiii indragostite, decisa sa speculeze toate sansele pe care le are si sa le transforme in atuu-uri personale. Atunci cand presiunile Casei Regale si ale politicienilor, decisi sa puna capat acestei relatii, au devenit insuportabile, au decis sa fuga impreuna din tara. Carol a trimis o scrisoare tatalui sau, regele Ferdinand, prin care renunta la toate prerogativele sale de mostenitor. „Va rog ca, prin aceasta declaratie, sa primiti ca renunt la toate drepturile mele de principe mostenitor al Romaniei… Spre a nu produce vreun neajuns in viitor, dati ordin sa fiu sters dintre membrii familiei domnitoare a Romaniei si sa mi se acorde numele sub care imi voi alcatui noua stare civila.“

Presa de scandal a vremii inregistra un nou gol mediatic: printul  indragostit renunta, pentru a doua oara, la tron, de data asta pentru o femeie cu un trecut  detestabil. Trei ani mai tarziu, regele si regina divortau.

In 1927, cand regele Ferdinand a murit, tronul i-a revenit nepotului sau, Mihai, tutelat de o regenta, fapt care i-a permis lui Carol, in 1930, sa se reintoarca in tara, sa-si inlature fiul de pe tron si sa se proclame rege.

Obligat de circumstantele politice din tara sa isi lase iubita la Paris, aceasta, disperata si macinata de nesiguranta, a decis sa se intoarca in tara fara permisiunea noului rege . Uimit, magulit si amuzat de dovada de iubire care o impinsese pe Duduia sa ia aceasta decizie, o asunde o vreme in Foisorul Palatului Peles. Dar relatia lor era de notorietate internationala, motiv pentru care, acest aranjament copilaresc este descoperit in foarte scurt timp. Au urmat zece ani de domnie a lui Carol, dar zece ani in care Duduia conducea.

Nenumarate zvonuri aparusera cu privire la jocurile sale de culise: cumpara oameni influenti, spiona, facea afaceri, castiga puterea cumparand-o cu bani sau oferind placeri interzise in dormitor.  Influenta amantei la nivel politic a fost pregnanta si lipsita de bun augur, de vreme ce toti apropiatii casei regale spuneau ca ii controla deciziile. Spre sfirsitul anilor treizeci, puterea cuplului Carol-Lupescu in viata politica si sociala a inceput sa se destrame.  A urmat o epoca extrem de agitata in viata politica romaneasca marcata de  mari scandaluri de coruptie, atentate, asasinate politice, campanii de defaimare.  Atunci regele a scos în afara legii partidele politice, înfiinţând partidul unic, Frontul Renaşterii Naţionale,  a acceptat divizarea  României Mari, înfăptuită cu trudă de tatal sau,  regele Ferdinand. Duduia  a dat startul unui sir de razbunari prin ordonarea asasinarii lui Corneliu Zelea Codreanu şi a altor 13 legionari.

Miniştrii i-au au cerut deseori s-o alunge, dar regele a rămas neînduplecat, subjugat de farmecele iubitei sale. După ce a ordonat arestarea şi asasinarea legionarilor, ţara era într-o continuă fierbere, astfel incat Carol a dispus înlocuirea premierului Gigurtu cu generalul Ion Antonescu. Pentru restabilirea liniştii în ţară, noul premier i-a cerut regelui să abdice, în noaptea de 6/7 septembrie 1940, in vreme ce, in stradă, mulţimea furioasă cerea plecarea urgentă a regelui contestat. Lupeasca a trebuit sa stranga in graba cele mai valoroase lucruri: bijuterii, bani, 41 de tablouri de valoare şi aur. Întreg bagajul a încăput în 12 vagoane. Pe traseu, gărzile nu au mai dat onorul, deja tuturor le era lehamite de regele marioneta si amanta hrapareata. S-au urcat în tren  în gara Băneasa, iar până la Lugoj trenul a mers fără incidente. Regele a fost avertizat că legionarii îl vor aştepta la Timişoara şi nu vor lăsa să iasa garnitura din tara dacă Duduia nu va fi dată jos, pentru a fi arestată, judecată şi executată pentru toate relele făcute în atâţia ani. Marele lor noroc a fost acela că mecanicul de locomotivă nu a oprit trenul in Timisoara,  din motive care nu s-au aflat niciodată, desi ferestrele vagoanelor au fost spulberate de focurile de arme ale legionarilor care ii asteptau pe peron. Culcati pe jos, Carol si Duduia au scapat nevatamati si cu averea la purtator si au ajuns într-un  final la Veliki Kikinda, pe teritoriul iugoslav. Aici geamurile distruse au fost înlocuite, iar trenul si-a continuat drumul spre Italia.

Dupa citeva refuzuri primite din partea unor tari de a-i primi, au ajuns ilegal in Portugalia, dupa care au calatorit in Cuba, Insulele Bermude, Mexic, Brazilia, deoarece  Lupeasca dorea să vada lumea . In însemnările sale consemnate in data de 14 februarie 1943, la sosirea în Mexic ,  fostul monarh scria: „Pentru Duduia şi mine este o mare zi. E aniversarea împreunării noastre. Au trecut 18 ani de la acea zi fericită care a schimbat tot cursul vieţii mele. Cred că puţine perechi au putut menţine o dragoste atât de constantă în decursul atâtor ani. Am trecut împreună prin aşa de multe, am avut zile bune, dar mai ales dureroase şi grele de îndurat. Dragostea noastră le-a înfruntat pe toate şi iată-ne în acest Mexico primitor, unde ea este singurul meu sprijin, singura fiinţă pe care pot să mă bizui cu dragoste şi încredere. Din punct de vedere social, deşi nu ne-am putut căsători încă, situaţia s-a schimbat radical, ea este, de fapt considerată nevasta mea. Suntem legaţi pentru vecie, nimica nu ne va despărţi”.

In 1947, ei s-au cununat la Rio de Janeiro, astfel incat Duduia a obţinut mult ravnitul rang de Alteţa Sa Regală, Prinţesa Elena de România. S-au stabilit apoi în Portugalia, la Estoril. Carol a murit în 1953 la varsta de 60 de ani, iar la ceremonia funerară, Elena s-a aplecat asupra defunctului şi a spus "Adio, dragostea vieţii mele". Elena Lupescu a murit in 1977, la vârsta de 78 de ani, iar osemintele sale au fost aşezate la picioarele regelui.

Ea a fost femeia  care a invins o regina si-a spulberat orice prejudecata. Carol se afla deja perioada in care virilitatea sa era afectata de priapism. Dorintele sexuale excesive au cauzat  vulnerabilitatea si afectiunea excesiva fata de Duduia. Pentru prima data, spun istoricii, Carol isi gasise femeia potrivita care sa reziste apetitului sau sexual .  Se pare, insa, ca aventurile Wolffesei erau intretinute cu acordul tacit al regelui, data fiind starea lui avansata de boala. După o perioadă de domnie de zece ani, in 1940, a fost obligat să abdice şi a fost izgonit definitiv din ţară. Inainte de a parasi Romania, a semnat actul de renunţare la prerogativele sale, dar fără sa scrie cuvântul abdicare, sperând ca timpul sa-i ofere din nou sansa reîntoarcerii  pe tron. Acest lucru insa nu s-a mai repetat. Carol al II-lea a reprezentat un caz unic în istoria universală a monarhiilor, prin abdicarile si revenirile sale repetate pe tron, dar a fost totodata personajul care care a scandalizat nu numai clasa politica din tara, dar si curtile regale europene. Acest cuplu atat de disputat la nivel politic, dar si sentimental, a facut deliciul presei nationale si internationale, dar povestea lor de dragoste a ramas in istorie.

La 14 februarie 2003, rămăşiţele pământeşti ale celor doi au fost aduse în ţară şi înhumate lângă Mănăstirea Curtea de Argeş, la o distanţă de 450 de metri unul de altul. A fost aleasă ziua de 14 februarie, deoarece atunci s-au cunoscut, în urma cu 78 de ani.