Nefertiti - frumoasa care vine

Intr-o seara a anului 1346, Nefertiti statea la fereastra camerei sale si admira gradina ce se intindea ca matasea pana dincolo de zare. Adierea calma a vantului umfla faldurile panzei care se unduia asemenea unei dansatoare si imprastia parfumul florilor. A inchis ochii si a inspirat puternic aerul care i-a umplut plamanii de arome. Trecusera 4 ani de cand domnea impreuna cu faraonul Amenophis al IV-lea la Akhetaten si promovau cultul unic al discului solar, Aten. Pacea se reinstaurase in Egipt si doar furtunile de nisip mai animau zilele si noptile cuplului regal. Atunci totul se umplea de praf si slujnicele se puneau sa faca iar curat, in vreme ce altele pregateau baile pentru frumoasa regina. Iar cand furtunile stateau potolite in matca, zilele si noptile erau parjolite de caldura. In fiecare primavara Nilul inunda pamanturile de pe cele doua maluri ale sale, iar egiptenii transformasera campia in lanuri intinse cu grane si gradini pline cu flori si legume. Nicicand nu vazuse Egiptul atata belsug, dar ce folos sa fii bogat daca nu vad si altii averea ta? Si pentru ce sa ai o femeie frumoasa daca nu este admirata si de alti barbati adevarati? Amenophis si-a trimis solii si a invitat la petrecere toti regii regatelor din jur. Sosise timpul ca lumea sa stie ca Egiptul isi ocupase locul meritat sub semnul zeului soare. Nefertiti stia ca frumusetea ei avea sa farmece privirile strainilor, dar asta nu era de ajuns. Vroia ceva mai mult, sa fie aidoma vantului care se juca nebunatic cu mirosul florilor raspandind vraja in tacerea noptii. A ramas cazuta in ganduri o vreme si s-a strecurat tarziu intre panzele asternutului perpelindu-se pana spre dimineata caci, desi ii incoltise gandul, ideea in sine era mai degraba o stare, o neliniste care ii dadea fiori de placere si nu prea stia de unde sa o apuce. De dimineata, cand norii inca se stergeau la ochi, slujnica a intrat in camera purtand in brate un vas enorm plin cu flori proaspat culese si viu colorate. Regina a zambit privind petele de culoare si a inteles ca avea nevoie de un parfum nou, ametitor, care sa dureze in amintire mult timp dupa ce pasii ei s-ar fi estompat in trecut. Si-a chemat preotii cerand sa-i prepare pe data parfumuri care sa-i ameteasca de placere pe cei din jur si care sa reziste din zori si pana cand noaptea pune stapanire pe desert.  

Dar orele de la inceput s-au transformat in zile de amaraciune, caci toate esentele, unele mai naucitoare decat altele, se estompau imediat, ca o parere, si se transformau in fum. In seara de dinaintea petrecerii, slujnica batrana, i-a pregatit baia incercand sa isi multumeasca stapana inca suparata. A aranjat frumos straiele albe din in topit, a umplut baia cu lapte proaspat de magarita si a aruncat un cos cu petale proaspete de magnolie, culese putin mai devreme din gradinile palatului, ca sa infloreasca zambetul pe fata reginei. Doar ce se sparsesera bobocii in floare si umplusera gradinile de culoare in tonuri de roz aprins. Nefertiti a intrat in odaie, si-a scos peruca si bijuteriile si a lasat sa i se prelinga de pe trup straiele delicate. Nicicand nu vazuse luna un corp mai frumos, o impletire de curbe, de unduiri carnoase, de forme calme menite sa fie descoperite. Dar doar faraonul avea placerea sa le mangaie si sa se bucure de frumusetea ei. A ridicat piciorul si-a intrat in spuma roza pana cand doar umerii delicati ii mai purtau cu semetie capul frumos pe care inflorise un zambet de multumire. Si s-a gandit: ce minunatie! Si ce miros! Si ce atingere delicata! Parca laptele s-a parguit la soare. A doua zi, cand regii au sosit, fiecare a simtit mireasma care ramanea in urma frumoasei Nefertiti. Sa fi fost ambra? Smirna? Tamaie? Magnolie? 

In 1912, in vechea capitala care isi schimbase numele in El Amama a fost descoperit bustul frumoasei regine, iar 13 ani mai tarziu, a fost prezentat publicului. Cativa dintre curiosii de atunci sustin cu tarie ca bustul imprastia mirosul discret si misterios al celei care a fost Doamna Egiptului si una dintre cele mai frumoase femei ale lumii antice.

Astazi, parfumierii egipteni au creat marturii olfactive carora le-au imprumutat numele ei “Nefertiti”, daruindu-le arome florale orientale si straduindu-se ca mirosul sa persiste. Ei au capturat frumusetea reginei legendare in  minunate recipiente de sticla egipteana. Parfumul “Nefertiti” este uleios, fara strop de alcool, si are ca baza esente citrice combinate cu uleiuri de flori proaspete si dulci.

Bibliografie:

Women in Ancient Egypt – gay Robins, Harvard University Press;

Nefertiti-Unlocking the Mystery Surrounding Egypt’s Most Famous and Beautiful Queen – Joyce Tyldesley, Viking Press;

L’Egypte. Parfums D’Histoire.