Ma gandeam bunaoara ca ar
fi bine sa imprumutam si noi anumite practici de la cei mai destepti decat noi,
daca asta ne ajuta sa ne cunoastem tara si istoria mai bine.
Pe Travel Channel exista un
obicei foarte frumos de a promova o tara sau un oras dupa lucrurile care ii dau
valoare si o particularizeaza in mozaicul tuturor frumusetilor care exista pe
lumea asta. Si cum iarasi am fost hoinar prin Banat, in loc sa incep cu
dezamagirile, deci implicit cu prezentul, voi povesti despre glorie, deci
despre istorie! In drumurile mele ratacite am ajuns intr-o statiune uitata,
prafuita, naruita in sperante desarte si asteptari zadarnice. Se numeste Baile
Herculane.
Ce-ar trebui sa stim despre
o alta bijuterie uitata si ignorata a Banatului? Raspunsul este simplu:
·
ca
Aqua Herculis este denumirea latina a statiunii Baile Herculane;
·
ca
statiunea dateaza de aproximativ 2000 de ani si este una dintre cele mai vechi
statiuni din lume si cea mai veche din Romania;
·
ca
se afla la o altitudine de 168m deasupra marii si aerul este puternic ionizat
datorita izvoarelor termale si padurilor care o inconjoara;
·
ca
se afla la aceeasi latitudine cu Nisa si Venetia si se bucura de un climat
mediteranean;
·
ca
sotul Imparatesei Sissi, Imparatul Franz Josef, a spus despre aceasta ca
“in Valea Cernei exista cea mai frumoasa statiune balneara de pe continent”;
·
ca
statiunea a fost vizitata de numeroase personalitati precum Goethe, Andersen,
Imparatul Iosef al II-lea, Imparatul Francisc I si Imparateasa Carolina, de
Imparatul Franz Josef si sotia lui, Elisabeta (Sissi), de Arhiducele Carl, iar
mai tarziu, de catre Regele Carol al Romaniei si multi oameni de cultura si
politici din perioada de dinainte de comunism;
·
ca
statiunea are cea mai frumoasa gara din Romania, construita in perioada 1878 si
1886, dupa planurile arhitectului A. D. Serres, in cel mai frumos stil baroc.
Edificiul trebuia sa reproduca in modul cel mai fidel castelul de vanatoare al
Imparatesei Maria Tereza din apropierea Vienei. Corpul central, decorat la
exterior cu o cupola cu tigle multicolore, alcatuind frumoase figuri
geometrice, este decorat in interior cu fresce reprezentand scene din mitologia
romana.
Acestea sunt puse in
valoare de niste corpuri de iluminat superb realizate si de prezenta unui
orologiu care i-a apartinut lui Paul Garnier. Pe peronul strajuit de colonade
imbracate in liane, se afla montat pe perete un alt ceas al aceluiasi renumit
ceasornicar.
Din pacate, din gloria de
altadata s-a ales si aici praful. De cum cobori din masina sau din tren,
saracia te apuca din toate partile si simti cum te doboara. Nu mai gasesti
nimic din cocheta statiune de odinioara. Iar istoria isi ascunde si de
data asta chipul, rusinata de prezentul caruia ii suntem martori. Deci haineti
sa vedem ce a fost odinioara si ce este astazi!
Statiunea este amplasata in
vestul tarii, pe malul raului Cerna, in judetul Caras - Severin. Prima sa
atestare dateaza din anul 153 d.Hr. In timpul stapanirii Imperiul roman aici au
fost ridicate Termele Herculi, (Ad Aquas Herculi
Sacras).In
timpul civilizatiei romane, statiunea a fost frecventata de catre aristocratia
Romei antice, pentru puterile tamaduitoare ale izvoarelor termale descoperite
aici. Acesta este motivul pentru care au denumit initial statiunea Aqua
Herculis, punand-o sub protectia fiului lui Zeus, Hercules, patronul izvoarelor
termale si al puterii si echilibrului dintre forta fizica si cea spirituala. In
perioada romana au fost ridicate temple, viaducte, bai inchinate zeilor
Hercules, Hygieia si Aesulap. Dintre toate statuile care i-au reprezentat
odinioara pe zei doar una mai dainuie astazi, sapata adanc in stanca din Baile
Romane. Din acea perioada inca se mai pastreaza apeductele, cateva statui si
renumitele bai.
Dupa retragerea armatei
romane, baile au intrat intr-un con de umbra si au rezistat eroic atat
populatiilor migratoare, cat si ocupatiei turcesti. Dar aveau sa renasca o data
cu trecerea Banatului in componenta Imperiului Habsburgic in anul 1717. Astfel,
din 1736, in timpul generalului Andreeas Hamilton, fost guvernator al Banatului
in timpul domniei Imparatului Carol al VI-lea, statiunea a inceput sa fie
modernizata renovandu-se: baile, caile de acces, cladirile de referinta. Guvernatorul
mentiona existenta termelor Hercules, Esculap si Higeea. A construit pavilioane
de cazare, a introdus iluminatul electric, a construit calea ferata ce lega
Timisoara de Orsova. Stilul baroc imbraca forme arhitecturale sobre si elegante,
transformand statiunea intr-unul din locurile cele mai frumoase din Romania si
din Europa.
Centrul statiunii, aflat
astazi intr-o stare avansata de degradare si cunoscut sub denumirea de
Pavilioanele Imperiale, a adapostit mai multe familii regale.
Vila Elisabeta a fost
imobilul in care Sissi de Austria venea incepand cu primavara anului 1887 la
cura termala pana in anul 1896. Acest imobil a fost darul Imparatului Franz
Josef pentru frumoasa sa sotie, constructie care astazi este inclusa in
patrimoniul monumentelor istorice. Vila a fost construita in perioada 1880-1882
dupa proiectul arhitectului Wilhelm Doderer (cel care a proiectat si Castelul
Peles) in stil baroc.
Alt edificiu a reprezentat
odinioara apartamentele Imparatesei Maria Tereza si a gazduit balurile si
dineurile la care luau parte capetele incoronate ale Europei. Nu departe de
aceste cladiri de patrimoniu, ridicat din ordinul aceleiasi Imparatese Maria
Tereza, se afla Foisorul Verde, amplasat de versantul muntelui, in apropiere de
Domogled, dezvaluind o priveliste ce taie respiratia. Se pare ca aici obisnuia
imparateasa sa urce si sa admire peisajul de o frumusete uluitoare. Un alt
edificiu important este Baile Neptun, constructie ce dateaza din perioada
1883-1886 si care a fot ridicata dupa proiectul arhitectului Alpar. In momentul
inaugurarii sale, acest complez balnear era cel mai modern, avand in componenta
sa doua aripi care adaposteau 32 de cabine si doua bazine imbracate in marmura
rosie cu apa termala sulfuroasa.
Faimosul Casino, construit
intre 1850 si 1900, tot dupa planurile arhitectului Wilhelm Doderer, a
reprezentat punctul de referinta al statiunii.
Cladirea era unica prin
frumusetea ponticurilor si a picturilor murale. Spitalul pentru Trupa si
Ofiteri a fost si el ridicat intre anii 1808 si 1810, fiind, asa cum ii arata
si numele, spitalul militar care deservea subofiterii si militarii Regimentului
de Granita Austriac.
Doua hoteluri reprezentau
perlele acestei statiuni: fostul hotel Dacia si fostul hotel Ferdinand, ambele
construite in perioada barocului austriac. Hotelul Dacia, cunoscut anterior
drept Ospataria cea Mare, a fost ridicat intre 1812 – 1829, in vreme ce
Ferdinand a fost construit ceva mai tarziu, intre 1860 si 1862.
Astazi
mai regasim contururi in forme naruite si prafuite a ceea ce odinioara
reprezentau splendorile statiunii. Singurul lucru neschimbat peste arcul
timpului este apa termala sulfuroasa, atat de cautata pentru cei care sufera de
reumatism, inca umpland strandurile 7 Izvoare, Hercules, Cerna si multe
altele. Principalele izvoare care alimenteaza statiunea, Ileana, Iosif,
Hercules, Regna Maria, Elisabeta, Fantana pentru Ochi si Izvorul Tamaduirii
sunt si ele martorele mute ale unor vremuri de glorie apuse.
Din pacate nu au gura sa ne
spuna ce-au vazut de-a lungul timpului, si nici sa ne certe pentru nepasare si
indolenta. Daca veti scuza prezentul dand vina pe perioada comunista, trebuie
sa stiti ca in acea perioada regimul a avut grija sa ii atenueze aerul cochet
si aristocratic. Declinul adevarat a inceput insa dupa 1989. Multe din
cladirile de patrimoniu au fost cedate unor oameni politici care au avut si au
alte interese decat sa conserve istoria. Desi acestia s-au angajat sa
investeasca in pastrarea patrimoniului arhitectural, cladirile au fost lasate
sa cada. Iar cei care le-am dori salvate suntem putini si nostalgici, poate
ineficienti in incapatanarea noastra de a mai salva ceva din ceea ce a fost
odinioara “cea mai frumoasa statiune balneara de pe continent”
Biliografie:
http://www.baileherculane.ro/despre-orasul-statiune-baile-herculane/istoricul-statiunii-baile-herculane.html;http://www.memoriabanatului.ro;
www.agero-stuttgart.de
