Messalina, sotia vicioasa a imparatului Claudius

Sala tronului era invaluita de lumina calda a lumanarilor, iar florile asezate in buchete enorme imprastiau un miros suav in toata incaprerea. Masa era pregatita pentru ospat si vase de argint din care ieseau miresme imbietoare erau asezate pe masa. Celelalte mese erau frumos randuite pe lateralele incaperii la care toti oamenii importanti ai Romei isi ocupasera deja locurile asteptand intrarea cuplului imperial. Cand Messalina a intrat la bratul imparatului Claudius, o rumoare a strabatut incaperea. Tanara nu avea mai mult de 15 ani si era atat de frumoasa incat ochii tuturor mesenilor s-au indreptat catre ea. Rochia alba si lunga din voal ii imbraca formele intr-un mod ispititor. Pe cap purta o coroana din aur care ii punea in evidenta parul negru ca abanosul. Fata rotunda era incadrata de parul ei bogat si distragea atentia de la nasul usor arcuit. Messalina se tragea din una dintre cele mai instarite familii aristocratice. Mama ei, Domitia Lepida Minor, a fost nepoata lui Mark Anthony, iar tatal, Valerius Messalla Barbetos, a fost consulul Imparatului Caligula, ambii membri ai dinastiei Julio-Claudian. Nu se cunosc foarte multe date despre copilaria ei, dar se stie ca era descendenta unei familii cu prestigiu, bunicile ei fiind inrudite cu primul mare imparat roman, Augustus Caesar. Messalina a fost foarte frumoasa, fapt pentru care familia ei a folosit acest avantaj in punerea la cale a unei casatorii foarte avantajoase cu cel care avea sa devina Imparatul Claudius, dupa asasinarea lui Caligula de catre garda pretoriana, o elita militara al carei rol fundamental era sa asigure protectie imparatului.  Claudius a fost inspaimantat de acest asasinat si se zice ca s-ar fi ascuns dupa perdele in momentul in care garda a venit sa il proclame imparat. Sub amenintarea garzii pretoriene, senatul roman a confirmat ungerea acestuia ca urmatorul imparat roman, desi nu mostenise nimic din grandoarea bunicului sau ilustru, Caesar. Proaspatul casatorit avea alte doua mariaje incheiate cu Plantia Urgulanilla si cu Aelia Paetina, fara sa mai punem la socoteala alte doua logodne care fusesera si ele rupte din motive mai putin relevante. Casatoria a fost un soi de alianta, menita sa consolideze puterea politica a celor doua familiii influente din imperiu. Aceasta prezenta plina de prospetime contrasta cu cea a barbatului matur in varsta de 50 de ani care ii sprijinea bratul intr-o maniera delicata. Claudius nu avea un fizic tocmai placut, poate datorita picioarelor sale strambe care nu erau acoperite decat partial de tunica rosie si pelerina bogat brodata. Pe cap purta coroana imperiala, dar nici aceasta nu putea sa il transforme intr-un barbat frumos. Toata lumea stia ca era balbait si uituc, dar toti preferau sa treaca cu vederea aceste defecte, pentru ca imparatul avea multe calitati pentru care era apreciat. Avea bun simt, era darnic, impartea favoruri si era corect in rezolvarea problemelor de stat. El a reorganizat administratia romana, transferand conducerea ministerelor libretilor, recrutand sefii serviciilor din randul libretilor intelectuali care ii erau fideli. In timpul domniei lui s-au remarcat patru libreti: Narcissus, Callistus, Pallas si Polybius, toti detestati de senat si aristocratie, fiind considerati intriganti, parveniti si aroganti. La nunta, Mesalina n-a scos nici un cuvant, afisandu-si pe fata un zambet misterios care avea sa il farmece pe sotul parguit. Claudiu s-a indragostit imediat de aceasta tanara frumoasa, subtire, rapida in miscari, cu ochii mari si negri pusi in valoare de parul cret si n-a banuit nici o clipa ca isi unise destinul cu una dintre cele mai ambitioase femei consemnate de istoria tuturor timpurilor. Dupa un an de la mariaj, Messalina i-a daruit doi copii, pe Claudia Octavia  si Tiberius Claudius Germanicus, cunoscut ca Britannicus. Nasterea celor 2 copii avea sa ii garateze puterea si controlul asupra sotului, deoarece ii oferise un mostenitor. Ea a exploatat toate oportunitatile pentru a-si mentine pozitia, castigandu-si reputatia unei femei lipsite de scrupule, cruda, manipulatoare si vorace din punct de vedere sexual. In timpul domniei lui Caligula, Messalina se obisnuise cu viata de la curte unde cruzimea si complotul erau instrumentele puterii si avea sa devina un succesor demn de urmasii ei insetati de sange si autoritate. Primul ei ordin a fost sa se debaraseze de surorile lui Caligula convingandu-l pe Claudius ca Agrippina (care s-a si casatorit cu Claudius, devenind cea de-a 4 lui sotie) si frumoasa Julia Livilla aveau pretentii la tron si complotau impotriva lor, obligandu-l astfel sa le trimita in exil la Portia. Ba mai mult, fiind geloasa pe frumusetea Juliei, a inventat probe prin care "dovedea" ca aceasta se facea vinovata de adulter. Messalina a inceput sa isi consolideze influenta politica si a fost infidela sotului ei, fiind chiar suspectata ca ar fi fost una dintre aristocratele deghizate care se pretau la servicii sexuale in bordelurile imperiale. Lupanarele din acea perioada strangeau laolalta femei din toate mediile sociale. Astfel, pe langa femeile usoare, aici prestau partide de amor inclusiv unele dintre sotiile nobililor, chiar daca adulterul era considerat unul dintre cele mai mari pacate. Aristocratele pacatoase isi asumau un risc imens, caci cele care erau prinse, erau inchise in Templul lui Venus si violate in mod repetat. Cu toate astea, nu pedeapsa le speria cel mai tare, ci pierderea onoarei si a statutului social. 

Messalina  a avut relatii cu cei mai frumosi si influenti barbati ai Romei, dar si cu gladiatori si dansatori. Datorita pozitiei sale, era greu de refuzat, iar cei care au indraznit au fost acuzati de tradare si executati. Cu toate astea, se zice ca  Messalina se ducea acasa obosita, dar niciodata satisfacuta.  A fost maestra in conspiratii si uneltiri, iar multe dintre crimele din aceasta perioada ii sunt astazi atribuite. Fire rapace, n-a ezitat nici o clipa in a-si insusi cu forta tot ceea ce isi dorea, chiar daca bunurile erau in proprietatea unor importanti oameni ai imperiului. Cand aceasta a pus ochii pe frumoasele gradini Lucullus, actualele gradini de pe colina Pincio din Roma, care apartineau lui Valerius Asiaticus, ea l-a acuzat de conspiratie impotriva imparatului si a pus sa fie executat. Dandu-si seama ca orice aparare devenea inutila, acesta s-a sinucis taindu-si venele, iar Messalina si-a luat imediat gradinile. Multi dintre oamenii importanti radeau de imparat caci adulterele ei nu mai reprezentau un secret pentru nimeni de foarte multa vreme. Messalina isi vana partenerii, iar cei care deveneau indezirabili erau ucisi fara mila. Unii istorici admit faptul ca ea, fiind foarte tanara, ar fi putut fi manipulata de catre oamenii politici si functionarii imperiali. Cu toate astea, a stiut cum sa il influenteze pe imparat si sa il determine sa-i lichideze inamicii sau pe cei cazuti in dizgratie. Lacomia ei mergea atat de departe incat acaparase bani, domenii si parcuri. Intotdeauna la sarbatorile romane trasura ei urma carul triumfal al imparatului. Interesele de stat nu o preocupau decat in masura in care ar fi putut obtine anumite profituri sau influenta personale. Ea a vandut privilegii, monopoluri de stat si chiar calitatea de cetatean roman. Tot contra cost a obtinut libertatea anumitor conspiratori impotriva propriului ei sot. Cand aceasta a pus la cale uciderea unuia dintre cei mai devotati oameni ai imparatului, Polybius, care ii fusese amant, ea a atras ura libertilor care erau stapani pe bordelurile din palat. A folosit sexul  ca pe o arma pentru a-si asigura un statut si a-si exercita puterea. Si-a infiintat propriul bordel unde a fortat femeile din clasa aristocratica sa se prostitueze, pe unele dintre ele obligandu-le sa intretina partide de amor chiar in palat sub ochii barbatilor lor. Pe cele care i se supuneau le favoriza, numindu-le sotii in functii inalte si acordandu-le multe avantaje, in vreme ce, pe cele care refuzau, le persecuta si le santaja fara nici o urma de retinere. Istoria consemneaza ca avea o multime de adulatori si sustinatori din randul aristocratiei romane. Perfidia ei a mers pana acolo incat si-a construit o strategie prin care platea tacerea si persecuta orice forma de intruziune in planurile ei. Nu ezita sa ii pedepseasca pe toti cei care s-ar fi gandit chiar si pentru o clipa sa-i denunte faptele lipsite de moralitate. Messalina alegea cele mai frumoase sclave pe care le trimitea sa se culce cu imparatul, astfel incat atentia acestuia sa nu se focalizeze niciodata asupra faptelor ei. Ea dezvolta adevarate pasiuni pentru barbati, care se dovedeau a fi fatale dupa ce aceasta se plictisea de ei. Cei mai multi mureau otraviti. Relatiile ei de amor erau deja cunoscute, una dintre cele mai renumite fiind cea cu dansatorul Mnester, artist foarte iubit de popor, caruia i-a dedicat ode si statui. La inceput, acesta i-a refuzat avansurile, iar Messalina s-a plans lui Claudius care i-a semnat un decret care il transforma intr-un fel de sclav aflat la dispozitia ei permanenta. Cu toate ca era stapana pe vointa imparatului, ea nu a primit niciodata titlul de Augusta si monetaria nu a batut niciodata pe monede chipul ei. Furia ei a fost fara seaman si a incheiat aliante cu unii liberti tocmai ca sa il inspaimante de imparat cu posibilitatea unor comploturi. Stilul ei de viata si nerespectarea flagranta a reputatiei si valorilor imperiale aveau sa ii aduca sfarsitul.  Claudius stia de escapadele sotiei, dar a ales sa le ignore pana cand Messalina a facut o pasiune pentru un senator roman, Gaius Silius, considerat cel mai frumos barbat din Roma.  Tanarul aristocrat fusese desemnat consul la insistentele ei. Cand a devenit amanta lui, a mutat bogatiile din palat in casa acestuia si l-a obligat sa divorteze de sotia lui, Iunia Silius. Barbatul avea aspiratii ascunse la tronul Romei, iar Messalina ar fi putut sa il ajute sa isi indeplineasca planul. Pe cand imparatul se afla intr-o campanie militara in Ostia, cei doi s-au casatorit folosindu-se de o separare unilaterala acordata de dreptul roman. Messalina se facea vinovata de nenumarate infractiuni scandaloase care culminasera cu relatia de bigamie cu Gaius Silius, semnand un contract de casatorie oficial cu martori si planuind uciderea barbatului ei. Ea a atras de partea ei oameni importanti din senat, dar si din serviciul de paza menit sa ii asigure protectie. Uneltirile i-au fost dejucate de catre Narcissus, secretarul imparatului, care l-a informat pe Claudius de planurile de nunta ale sotiei, dejuncandu-i astfel asasinatul. Desi initial fusese un sustinator al imparatesei, el a devenit cel mai aprig dusman al ei. Preocupati de placerile nuntii, cei doi nu si-au luat nici un fel de masuri ca sa puna mana pe guvernare, permitandu-i astfel lui Narcissus sa ii aduca la cunostinta imparatului planurile consoartei. Claudius l-a insarcinat pe Narcissus sa trimita trupele sa o aresteze, iar pe vinovati sa ii ucida. Zadarnic mama Messalinei a imporat-o sa sa isi apere onoarea sinucigandu-se, caci fiica ei avea alte planuri: si-a trimis copiii sa negocieze clementa. Intre timp, centurienii au arestat barbatii care trecusera prin patul imparatesei si pe cei care fusesera martori casatoriei fiind ridicati de pe strada sau din propriile case si au fost executati. Desi inca o iubea, temerea cea mai mare a imparatului a fost ca nu cumva sa piarda tronul. Desi initial a dorit o ultima intrevedere cu sotia, Narcissus a realizat faptul ca daca Messalina ar fi ajuns in fata lui Claudius, zilele sale erau numarate. Astfel, el a trimis un centurion la mama Messalinei unde aceasta se refugiase si i-a dat ordin sa o omoare. Cand vestea mortii Messalinei a ajuns la urechile imparatului, acesta n-a intrebat daca s-a sinucis sau a fost omorata. Claudius isi lua cina si chipul lui a ramas impasibil de orice emotie,  n-a afisat nici o urma de regret, ura, tristete sau bucurie, ba chiar a cerut sa i se umple cupa cu vin si a mancat in tacere mai departe. Senatul a ordonat ca numele ei sa fie sters din toate analele si statuile ce-i fusesera ridicate, distruse. Desi a declarat in fata praetorilor ca nu se va mai insura niciodata, Claudius s-a recasatorit cu Agrippina, casatorie incestuoasa de altfel. Messalina a ramas in istorie simbolul viciului, desfranarii si manipularii. Nu stim daca este adevarata informatia potrivit careia Messalina s-ar fi culcat cu peste 8000 de barbati. Pliniu cel Batran relata ca aceasta organiza competitii in bordeluri in care se lua la intrecere cu cele mai versate prostituate. Ea ar fi provocat-o pe cea mai faimoasa curtezana, Scylla, pentru a vedea care dintre ele rezista la un maraton sexual. Scylla ar fi renuntat dupa 25 de barbati, insa Messalina a mai continuat vreme de cateva ceasuri. Cat este adevar si cat este poveste? Nu stiu sa va spun. Dar povestea Messalinei cred ca merita sa fie spusa mai departe.

Bibliografie:

Le grandi donne di Roma  antica – Furio Sampoli

The Most Evil Woman in History – Shelley Klein;

Caesar’s Wives: Sex, Power and Politics in The Roman Empire – Annelise Freisenbruch

Un revelion periculos pentru doi oraseni trazniti

Dupa un Craciun petrecut in mare viteza, printre degustari si intalnirile stabilite cu furnizorii de servicii de nunta, copiii nostri s-au intors impreuna cu catelul din dotare la Viena. De fiercare data cand vin, bucuria umple casa, atunci cand pleaca, golul este atat de mare incat am invatat sa fugim de-acasa. Asa ca, de Revelion, imediat dupa pranz cand am venit amandoi de la lucru, ne-am urcat in masina si da-i bice spre mosie. Pana la Dognecea am fost impresurati de ceata. Timisoara era demult sub ocupatie, cred ca trecuse mai bine de o saptamana in care totul, de la cladiri pana la oameni, orbecaiam ca bezmeticii in nori de ceata deasa. De cum am virat spre casa, soarele a pus stapanire pe coline si parca rasarise primavara de dupa dealuri, dar mai cu seama in sufletele noastre. Masina era burdusita cu mancare, prajituri si niscaiva de dat pe gat, adusesem pana ce si doua pahare de sampanie sa ne bucuram in doi de trecerea dintre ani. Dupa vreo ora si jumatate, iaca am parcat si noi masina in curtea casei si eu m-am pus pe decorat casa. Al meu a dat drumul la centrala, dar in casa, frig sa mori. In nebunia sarbatorii ce urma sa vina, n-am simtit frigul in oase, caci eram plina de entuziasm: erau primele sarbatori pe care urma sa le petrecem aici. Al meu, ca un orologiu stricat, repeta regulat: "brrr, ce frig e, nu se mai incalzeste-odata?" Spre seara, termometrul abia urcase spre 12 grade. Scoteam fum pe gura amandoi, dar eu radeam cu gura pana la urechi. Fusesera cateva serii de colindatori care ne cantasera pe sub feresti si carora le umplusem pungile cu bomboane, mere si niscaiva bani de cheltuiala. Pe la 9 seara, al meu a capitulat. Se facuse noapte afara inca de pe la 5, asa ca am aprins luminile afara, am incuiat poarta si am dat drumul la televizor. Promisese sa se scoale in jur de 11 noaptea ca sa nu il prinda Anul Nou dormind. Ei, as, nu s-a mai trezit pana a doua zi pe la 9. Eu, in schimb, mi-am promis sa rezist eroic pe baricade macar pana cand avea sa bata gongul de la miezul noptii.  Pe la 10, am desfacut o sticla de vin de Grasa de Cotnari. Niciodata nu rezistasem la bautura si eram convinsa ca cele doua degete din pahar aveau menirea fie sa m-adoarma instant, fie sa intru in calduri si sa dansez singura pe masa. Nici vorba, dupa vreo alta ora, am schimbat vinul cu o tuica fiarta cu zahar si piper, degeaba. Am rezistat cu stoicism fara nici macar o durere de cap. Afara gerul musca din ferestre si se zbantuia un vant, vajaind pe la colturi si obligandu-ma sa ma fac colac sub paturi. Sa fi fost vreo 10 noaptea cand mi s-a parut ca frematau muntii. Am dat sonorul incet la televizor si-am realizat cu uimire ca parca vacile mugeau sub geam, iar Jackie, catelul meu pufos, latra in disperare afara de ziceai ca moare. Noaptea, lacul din fata casei are ceva nefiresc, de parca o magie il cuprinde ca sa te bage in sperieti. Am dat perdeaua la o parte si am tras un ochi temator in noapte. Sase femei din sat, vazand lumina aprinsa la fereastra, dar poarta incuiata, rageau in disperare un colind distorsionat. Cine stie de cata vreme se-agitau pe-afara? Am pus banii intr-o punga langa alte bomboane rasucite in staniol si zbbbbbrrrrrrrrr punga pe fereasta! Gerul musca din pereti. Alergau dupa punga ce se rostogolea in noapte pe pamant ca nebunele razand in hohote de bucurie ca, in final, cineva le auzise si-si facuse pomana sa le dea ceva in dar. Nu stiu cand am adormit. Dimineata inca mergea televizorul, iar al meu sforaia usor si fericit in casa deja cuprinsa de caldura. Abia cand am facut cafeaua a deschis un ochi si-a venit ca somnambulul dupa miros. Afara era alb, nu ninsese, doar un strat de bruma se asternuse peste tot. Sticla de sampanie si cele doua pahare pregatite pe masa din bucatarie stateau suspendate intre ani. Le-am pus la pastrat pentru alta data, trecuse vremea lor. Pe la 10, ne-am infofolit in ce aveam mai gros si eram gata sa iesim pe poarta cand vecinul de langa noi ne-a intrebat: 

“Oameni buni, unde va duceti cu noaptea-n cap? Afara-s minus 10 grade!“  

„Pe munte, am raspuns noi bucurosi. Sa vedem Dognecea iarna!” 

Nea Dumitru s-a prins scai de noi. Si-a luat toporul si-am plecat de nebuni pe potecile pustii. Cand am ajuns la Lacul Mic, o tanara se plimba singura pe dig. “Sa nu veniti singura-n padure, doamna” imi zice vecinul grijuliu. 

“De ce, nea Dumitre? Ca doar nu ma manca lupii” i-am raspuns imediat. 
“Acum vreo doi ani, un nenorocit a omorat o fata aici. A violat-o si-a legat niste bolovani de ea si-a aruncat-o-n lac. Vara, cand e liniste si luna e mare sus pe cer, o auzi plangand si tipand prin padure. Bantuie pe potecile din jurul lacului. Am venit cu nevasta intr-o noapte la pescuit, sa tot fi fost vreo 3 noaptea si, cum stateam noi asa, odata am auzit-o plangand. Bantuie padurea. Si-s si golani veniti din alte parti pe-aici, bata-i vina”.  

“Pai si-ai mei cum sa vina vara aici?” 

“Da cine-i lasa singuri, doamna? Imi iau toporul si ma duc io cu ei. Ce, pe dumneavoastra v-am lasat singuri la lupi si sa va rataciti?” 

Se lamurise misterul caci, de cum inchisese poarta, isi agatase de brat un topor mare cat o zi de post. Cica lupii iesisera si ei la vanat. Cu o zi inainte sa plecam, pe la pranz, trei ulii au venit in picaj simultan si duse au fost trei gaini. Noi am ramas ca la dentist. Dar nea Dumitru a tras niste injuraturi de-a rosit toata ulita!

N-am intalnit fantoma, desi 3 zile la rand am batut cararile pe dealurile din imprejurimi. A patra zi se anuntase viscol. Ne gandeam cu haz: oare merge vreo caruta din Dognecea pana la Timisoara? Fusese ger, iar temerea ca bateria avea sa ne lase tocmai acum se dovedise falsa. Masina a pornit la prima cheie si dusi am fost. Dar am trait un revelion periculos. E frumos la tara. Nu mai repet faza cu vinul si cu tuica fiarta. Toata noaptea am auzit vantul cum se imburda in usa vrand sa dea navala-n casa si pandind pe la feresti. Amintiri de la tara, alta data, cand mai experimentam si noi putin.

Zodiac rautacios 2016

Berbecul intai da cu capul si apoi intreaba. Se simte zmeu si charmant atunci cand te intreaba: La mine sau la tine? E temperamental, vanitos si este indragostit de dragoste, ii place sa faca pe seful si crede ca are dreptate mereu. Femeia ideala este cea care gateste, face curatenie si venereaza pamantul pe care calca sau zidul in care da cu capul berbecul. Este romantic atunci cand se lauda ca vrea si poate, pentru ca are cu cine si ce oricand doreste.

Taurul se pricepe sa emita judecati si sa manance. E capos, nervos, zgarcit, plicticos si cam…gras. Nu-i e gandul decat la mancare, somn si agatat. Nevoile lui sunt simple: casa, gospodina si copii. E gelos, posesiv si obsesiv. Nu iarta si nu uita. Daca l-ai inselat, te da afara si imediat te inlocuieste repede cu alta. Dar pregateste-te sa te insele la greu.

Geamana face pe fandosita si e mai greu sa o stapanesti pe ea decat alte 6 amante din zodii diferite. E smechera, capoasa, vanitoasa si vrea independenta. E generoasa, isteata, curioasa si are o turma de prieteni. Are 1000 de planuri in cap, chiar daca se bat cap in cap. Face 100 de lucruri o data si gandeste alte 1000 in acelasi timp. E irezistibila, haioasa, genul de talhar romantic care te fura in cuvinte si careia ii mai si multumesti dupa ce te-a lasat in pielea goala. Adora sa barfeasca, dar pastreaza cu strasnicie orice secret.

Racul e un sarmant sentimental, misterios si parsiv, manipulator si sensibilicos, un montagne-russe de emotii fara dispozitiv de siguranta. In permanenta se vaita si joaca rolul victimei cu atestat. Ii plac femeile cu sanii mari, sunt pupaciosi si nu gandesc rational. Racul se simte bine doar acasa, de aceea isi iubeste nevasta, chiar daca mai putin decat pe ma-sa. Are calitatile unui partener perfect si ale unui obsedat la fel de perfect. Se asteapta sa stii ce gandeste, ce simte si sa-ti construiesti lumea in jurul lui. O sa te piseze de cap, o sa se vaicareasca mereu si va dori sa fii intotdeauna de partea lui, caci el va avea ultimul cuvant.

Leul este autoritar si egocentric, desi are inima mare, e loial si generos. Intotdeauna capteaza atentia si cere respect si rasplata. E cel mai vanitos dintre vanitosi. Iubeste puterea mai mult decat sexul. Fie ca-i tacut sau regal, vulgar sau nestapanit, fi convins ca vrea toata atentia, banii si viata ta.

Fecioara adora sa isi faca griji. Plateste nemteste, e incapabila sa se bucure si sa se relaxeze. Se simte obligata sa vindece pe cei bolnavi, sa-i salveze pe pacatosi si sa dea sfaturi chiar si atunci cand nimeni nu i le cere. E perfectionista si cu picioarele pe pamant, n-are pic de spontaneitate si e incapabila sa isi vada propriile defecte. Cu toate astea e credincioasa, atenta, capabila si econoama. Iti gaseste rapid nod in papura si habar n-ai cand se transforma intr-un pitt-bull care nu ezita sa-si infiga dintii-n tine. Crede in dragostea adevarata pe care e dispusa sa o astepte toata viata. E extrem de organizata astfel incat vei avea pe frigider orarul in care trebuie sa o curtezi, cand sa faci piata, sa duci gunoiul sau cand sa faceti sex.

Balanta este nehotarata, capricioasa, amuzanta, carismatica si prietenoasa. Vrea o relatie de egalitate in care… tu sa dai si ea sa primeasca. E cea mai populara dintre femeile zodiacului caci e atenta si inteligenta, calda si senzuala, vanitoasa si geloasa. O sa ramana in viata ta si dupa ce o parasesti, doar ca sa se asigure ca suferi fara ea.

Scorpionul este razbunatorul deghizat, pasional si loial, misterios si sarcastic, obsedat de control, suspicios, egoist, justitiar si exploziv. E gelos si posesiv, comunica prin amenintari si minte de rupe. E genul care ar citi Biblia si dracului daca ar fi in avantajul lui si sa nu te miri daca nu l-ar si converti.

Sagetatorul este vanator si pradator sexual prin definitie. Intotdeauna prima data vorbeste si apoi gandeste. E sincer si vesnic optimist, desi e un mare tantalau si n-are nici un strop de tact. Desi te ameteste in cuvinte, e nascut sa fie burlac. Nu te incurca si nu te-mpiedica de el, mai bine cauta in alta parte.

Capricornul e arivist, rigid, snob si dominator. El n-are viata, ci doar cariera.  Se poarta ca un razgaiat si este extrem de materialist. Este puternic, gentil, elegant, manierat, dar spoiala exterioara este extrem de inselatoare. Pe dinauntru este un pachet cu ambitii si cu planuri intocmite pentru fiecare minut din viitor.

Varsator este metafora tornadei, un excentric visator si candidatul perfect la spitalul de glumeti. Este distant, mancator de stele pe paine si incantator de spontan. E grandoman si vanzator de iluzii, incapatanat si tenace, paranoic si inventiv in a crea scenarii apocaliptice. Pe langa toate astea mai este si betiv!

Pesti sunt visatori naivi, trec prin viata cu ochii inchisi. Sunt romantici, intuitivi si devotati. Daca te raneste, n-o face cu intentie, ci doar ca sa-si ascuta dintii. Mincinos perfect, si-a exersat arta pana acolo incat si el isi crede propriile aberatii. Este un infidel prin definitie si obositor cu glumele lui rasuflate. Plictiseala mare, moncher!

*** Acest zodiac este un exercitiu de imaginatie care nu are nimic de-a face cu realitatea. Plecand de la trasaturile de baza ale fiecarei zodii, am exagerat in prezentarea lor.

Gaëlle Boissonnard

In cautarile mele nebunesti, am dat peste lucrarile unei artiste extrem de delicate si care fac furori in arta ilustratiei. Este vorba de Gaelle Boissonnard, o frantuzoaica extrem de sensibila care a obtinut un master in 1991 la Fine Arts in Saint Etienne si ale carei picturi au fost expuse in intreaga Franta. Ea locuieste in regiunea Valea Loarei si are un mic butic in Mont St Michel.  Gaelle inventeaza cadre perfecte in care plaseaza personaje delicate reprezentand tinere si cupluri de indragostiti aflati in miscare, plasati intr-un cadru feeric. Lumea prezentata este luxurianta prin combinatii si asocieri, colorata si vaporoasa. 

Uitandu-ma la lucrarile ei mi-am amintit de o poezie a lui Rabindranath Tagore:

Unending Love

"I seem to have loved you in numberless forms, numberless times...
In life after life, in age after age, forever.
My spellbound heart has made and remade the necklace of songs,
That you take as a gift, wear round your neck in your many forms,
In life after life, in age after age, forever.

(Imi pare ca te-am iubit in forme nenumarate, de nenumarate ori...
Viata dupa viata, era dupa era, dintotdeauna.
Inima mea fermecata a facut si refacut colierul de cantece
Pe care il primesti in dar si-l porti la gat in multele tale forme
Viata dupa viata, era dupa era, pentru totdeauna)

Whenever I hear old chronicles of love, is age-old pain,
Its ancient tale of being apart or together.
As I stare on and on into the past, in the end you emerge,
Clad in the light of a pole-star piercing the darkness of time:
You become an image of what is remembered forever.

(De cate ori aud stravechi povesti de iubire, e aceeasi straveche durere
Este stravechea poveste de a fi impreuna sau separat.
Privind cu uimire in trecut, iar si iar, in cele din urma mi te arati
Invesmantata in lumina stelei polare ce strapunge intunericul timpului:
Tu devii o imagine a ceea ce este amintit pentru totdeauna)

You and I have floated here on the stream that brings from the fount.
At the heart of time, love of one for another.
We have played along side millions of lovers, shares in the same
Shy sweetnness of meeting, the same distressful tears of farewall-
Old love but in shapes that renew and renew forever.

(Tu si eu am plutit pe curentul apei ce aduce apa dinspre izvor.
La inima timpului, dragostea unuia pentru celalalt.
Noi ne-am jucat odata cu alte milioane de indragostiti, impartasind aceeasi
Dulceata sfioasa a-ntalnirii,aceleasi lacrimi amare de adio-
Iubire straveche, dar in forme care se reinoiesc iar si iar pentru totdeauna.)

Today it is heaped at your feet, it has found its end in you
The love of all man's days both past and forever:
Universal joy, universal sorrow, universal life.
The memories of all loves merging with this one love of ours-
And the songs of every poet past and forever.

(Astazi sunt toate la picioarele tale, in tine si-a gasit sfarsit
Iubirea tuturor barbatilor, din trecut si pentru totdeauna:
Bucuria universala, durerea universala, viata universala,
Amintirile tuturor iubirilor amestecandu-se cu iubirea noastra -
Si cantecele tuturor poetilor din trecut si pentru totdeauna.")

Bucurati-va de imagini.