Messalina, sotia vicioasa a imparatului Claudius

Sala tronului era invaluita de lumina calda a lumanarilor, iar florile asezate in buchete enorme imprastiau un miros suav in toata incaprerea. Masa era pregatita pentru ospat si vase de argint din care ieseau miresme imbietoare erau asezate pe masa. Celelalte mese erau frumos randuite pe lateralele incaperii la care toti oamenii importanti ai Romei isi ocupasera deja locurile asteptand intrarea cuplului imperial. Cand Messalina a intrat la bratul imparatului Claudius, o rumoare a strabatut incaperea. Tanara nu avea mai mult de 15 ani si era atat de frumoasa incat ochii tuturor mesenilor s-au indreptat catre ea. Rochia alba si lunga din voal ii imbraca formele intr-un mod ispititor. Pe cap purta o coroana din aur care ii punea in evidenta parul negru ca abanosul. Fata rotunda era incadrata de parul ei bogat si distragea atentia de la nasul usor arcuit. Messalina se tragea din una dintre cele mai instarite familii aristocratice. Mama ei, Domitia Lepida Minor, a fost nepoata lui Mark Anthony, iar tatal, Valerius Messalla Barbetos, a fost consulul Imparatului Caligula, ambii membri ai dinastiei Julio-Claudian. Nu se cunosc foarte multe date despre copilaria ei, dar se stie ca era descendenta unei familii cu prestigiu, bunicile ei fiind inrudite cu primul mare imparat roman, Augustus Caesar. Messalina a fost foarte frumoasa, fapt pentru care familia ei a folosit acest avantaj in punerea la cale a unei casatorii foarte avantajoase cu cel care avea sa devina Imparatul Claudius, dupa asasinarea lui Caligula de catre garda pretoriana, o elita militara al carei rol fundamental era sa asigure protectie imparatului.  Claudius a fost inspaimantat de acest asasinat si se zice ca s-ar fi ascuns dupa perdele in momentul in care garda a venit sa il proclame imparat. Sub amenintarea garzii pretoriene, senatul roman a confirmat ungerea acestuia ca urmatorul imparat roman, desi nu mostenise nimic din grandoarea bunicului sau ilustru, Caesar. Proaspatul casatorit avea alte doua mariaje incheiate cu Plantia Urgulanilla si cu Aelia Paetina, fara sa mai punem la socoteala alte doua logodne care fusesera si ele rupte din motive mai putin relevante. Casatoria a fost un soi de alianta, menita sa consolideze puterea politica a celor doua familiii influente din imperiu. Aceasta prezenta plina de prospetime contrasta cu cea a barbatului matur in varsta de 50 de ani care ii sprijinea bratul intr-o maniera delicata. Claudius nu avea un fizic tocmai placut, poate datorita picioarelor sale strambe care nu erau acoperite decat partial de tunica rosie si pelerina bogat brodata. Pe cap purta coroana imperiala, dar nici aceasta nu putea sa il transforme intr-un barbat frumos. Toata lumea stia ca era balbait si uituc, dar toti preferau sa treaca cu vederea aceste defecte, pentru ca imparatul avea multe calitati pentru care era apreciat. Avea bun simt, era darnic, impartea favoruri si era corect in rezolvarea problemelor de stat. El a reorganizat administratia romana, transferand conducerea ministerelor libretilor, recrutand sefii serviciilor din randul libretilor intelectuali care ii erau fideli. In timpul domniei lui s-au remarcat patru libreti: Narcissus, Callistus, Pallas si Polybius, toti detestati de senat si aristocratie, fiind considerati intriganti, parveniti si aroganti. La nunta, Mesalina n-a scos nici un cuvant, afisandu-si pe fata un zambet misterios care avea sa il farmece pe sotul parguit. Claudiu s-a indragostit imediat de aceasta tanara frumoasa, subtire, rapida in miscari, cu ochii mari si negri pusi in valoare de parul cret si n-a banuit nici o clipa ca isi unise destinul cu una dintre cele mai ambitioase femei consemnate de istoria tuturor timpurilor. Dupa un an de la mariaj, Messalina i-a daruit doi copii, pe Claudia Octavia  si Tiberius Claudius Germanicus, cunoscut ca Britannicus. Nasterea celor 2 copii avea sa ii garateze puterea si controlul asupra sotului, deoarece ii oferise un mostenitor. Ea a exploatat toate oportunitatile pentru a-si mentine pozitia, castigandu-si reputatia unei femei lipsite de scrupule, cruda, manipulatoare si vorace din punct de vedere sexual. In timpul domniei lui Caligula, Messalina se obisnuise cu viata de la curte unde cruzimea si complotul erau instrumentele puterii si avea sa devina un succesor demn de urmasii ei insetati de sange si autoritate. Primul ei ordin a fost sa se debaraseze de surorile lui Caligula convingandu-l pe Claudius ca Agrippina (care s-a si casatorit cu Claudius, devenind cea de-a 4 lui sotie) si frumoasa Julia Livilla aveau pretentii la tron si complotau impotriva lor, obligandu-l astfel sa le trimita in exil la Portia. Ba mai mult, fiind geloasa pe frumusetea Juliei, a inventat probe prin care "dovedea" ca aceasta se facea vinovata de adulter. Messalina a inceput sa isi consolideze influenta politica si a fost infidela sotului ei, fiind chiar suspectata ca ar fi fost una dintre aristocratele deghizate care se pretau la servicii sexuale in bordelurile imperiale. Lupanarele din acea perioada strangeau laolalta femei din toate mediile sociale. Astfel, pe langa femeile usoare, aici prestau partide de amor inclusiv unele dintre sotiile nobililor, chiar daca adulterul era considerat unul dintre cele mai mari pacate. Aristocratele pacatoase isi asumau un risc imens, caci cele care erau prinse, erau inchise in Templul lui Venus si violate in mod repetat. Cu toate astea, nu pedeapsa le speria cel mai tare, ci pierderea onoarei si a statutului social. 

Messalina  a avut relatii cu cei mai frumosi si influenti barbati ai Romei, dar si cu gladiatori si dansatori. Datorita pozitiei sale, era greu de refuzat, iar cei care au indraznit au fost acuzati de tradare si executati. Cu toate astea, se zice ca  Messalina se ducea acasa obosita, dar niciodata satisfacuta.  A fost maestra in conspiratii si uneltiri, iar multe dintre crimele din aceasta perioada ii sunt astazi atribuite. Fire rapace, n-a ezitat nici o clipa in a-si insusi cu forta tot ceea ce isi dorea, chiar daca bunurile erau in proprietatea unor importanti oameni ai imperiului. Cand aceasta a pus ochii pe frumoasele gradini Lucullus, actualele gradini de pe colina Pincio din Roma, care apartineau lui Valerius Asiaticus, ea l-a acuzat de conspiratie impotriva imparatului si a pus sa fie executat. Dandu-si seama ca orice aparare devenea inutila, acesta s-a sinucis taindu-si venele, iar Messalina si-a luat imediat gradinile. Multi dintre oamenii importanti radeau de imparat caci adulterele ei nu mai reprezentau un secret pentru nimeni de foarte multa vreme. Messalina isi vana partenerii, iar cei care deveneau indezirabili erau ucisi fara mila. Unii istorici admit faptul ca ea, fiind foarte tanara, ar fi putut fi manipulata de catre oamenii politici si functionarii imperiali. Cu toate astea, a stiut cum sa il influenteze pe imparat si sa il determine sa-i lichideze inamicii sau pe cei cazuti in dizgratie. Lacomia ei mergea atat de departe incat acaparase bani, domenii si parcuri. Intotdeauna la sarbatorile romane trasura ei urma carul triumfal al imparatului. Interesele de stat nu o preocupau decat in masura in care ar fi putut obtine anumite profituri sau influenta personale. Ea a vandut privilegii, monopoluri de stat si chiar calitatea de cetatean roman. Tot contra cost a obtinut libertatea anumitor conspiratori impotriva propriului ei sot. Cand aceasta a pus la cale uciderea unuia dintre cei mai devotati oameni ai imparatului, Polybius, care ii fusese amant, ea a atras ura libertilor care erau stapani pe bordelurile din palat. A folosit sexul  ca pe o arma pentru a-si asigura un statut si a-si exercita puterea. Si-a infiintat propriul bordel unde a fortat femeile din clasa aristocratica sa se prostitueze, pe unele dintre ele obligandu-le sa intretina partide de amor chiar in palat sub ochii barbatilor lor. Pe cele care i se supuneau le favoriza, numindu-le sotii in functii inalte si acordandu-le multe avantaje, in vreme ce, pe cele care refuzau, le persecuta si le santaja fara nici o urma de retinere. Istoria consemneaza ca avea o multime de adulatori si sustinatori din randul aristocratiei romane. Perfidia ei a mers pana acolo incat si-a construit o strategie prin care platea tacerea si persecuta orice forma de intruziune in planurile ei. Nu ezita sa ii pedepseasca pe toti cei care s-ar fi gandit chiar si pentru o clipa sa-i denunte faptele lipsite de moralitate. Messalina alegea cele mai frumoase sclave pe care le trimitea sa se culce cu imparatul, astfel incat atentia acestuia sa nu se focalizeze niciodata asupra faptelor ei. Ea dezvolta adevarate pasiuni pentru barbati, care se dovedeau a fi fatale dupa ce aceasta se plictisea de ei. Cei mai multi mureau otraviti. Relatiile ei de amor erau deja cunoscute, una dintre cele mai renumite fiind cea cu dansatorul Mnester, artist foarte iubit de popor, caruia i-a dedicat ode si statui. La inceput, acesta i-a refuzat avansurile, iar Messalina s-a plans lui Claudius care i-a semnat un decret care il transforma intr-un fel de sclav aflat la dispozitia ei permanenta. Cu toate ca era stapana pe vointa imparatului, ea nu a primit niciodata titlul de Augusta si monetaria nu a batut niciodata pe monede chipul ei. Furia ei a fost fara seaman si a incheiat aliante cu unii liberti tocmai ca sa il inspaimante de imparat cu posibilitatea unor comploturi. Stilul ei de viata si nerespectarea flagranta a reputatiei si valorilor imperiale aveau sa ii aduca sfarsitul.  Claudius stia de escapadele sotiei, dar a ales sa le ignore pana cand Messalina a facut o pasiune pentru un senator roman, Gaius Silius, considerat cel mai frumos barbat din Roma.  Tanarul aristocrat fusese desemnat consul la insistentele ei. Cand a devenit amanta lui, a mutat bogatiile din palat in casa acestuia si l-a obligat sa divorteze de sotia lui, Iunia Silius. Barbatul avea aspiratii ascunse la tronul Romei, iar Messalina ar fi putut sa il ajute sa isi indeplineasca planul. Pe cand imparatul se afla intr-o campanie militara in Ostia, cei doi s-au casatorit folosindu-se de o separare unilaterala acordata de dreptul roman. Messalina se facea vinovata de nenumarate infractiuni scandaloase care culminasera cu relatia de bigamie cu Gaius Silius, semnand un contract de casatorie oficial cu martori si planuind uciderea barbatului ei. Ea a atras de partea ei oameni importanti din senat, dar si din serviciul de paza menit sa ii asigure protectie. Uneltirile i-au fost dejucate de catre Narcissus, secretarul imparatului, care l-a informat pe Claudius de planurile de nunta ale sotiei, dejuncandu-i astfel asasinatul. Desi initial fusese un sustinator al imparatesei, el a devenit cel mai aprig dusman al ei. Preocupati de placerile nuntii, cei doi nu si-au luat nici un fel de masuri ca sa puna mana pe guvernare, permitandu-i astfel lui Narcissus sa ii aduca la cunostinta imparatului planurile consoartei. Claudius l-a insarcinat pe Narcissus sa trimita trupele sa o aresteze, iar pe vinovati sa ii ucida. Zadarnic mama Messalinei a imporat-o sa sa isi apere onoarea sinucigandu-se, caci fiica ei avea alte planuri: si-a trimis copiii sa negocieze clementa. Intre timp, centurienii au arestat barbatii care trecusera prin patul imparatesei si pe cei care fusesera martori casatoriei fiind ridicati de pe strada sau din propriile case si au fost executati. Desi inca o iubea, temerea cea mai mare a imparatului a fost ca nu cumva sa piarda tronul. Desi initial a dorit o ultima intrevedere cu sotia, Narcissus a realizat faptul ca daca Messalina ar fi ajuns in fata lui Claudius, zilele sale erau numarate. Astfel, el a trimis un centurion la mama Messalinei unde aceasta se refugiase si i-a dat ordin sa o omoare. Cand vestea mortii Messalinei a ajuns la urechile imparatului, acesta n-a intrebat daca s-a sinucis sau a fost omorata. Claudius isi lua cina si chipul lui a ramas impasibil de orice emotie,  n-a afisat nici o urma de regret, ura, tristete sau bucurie, ba chiar a cerut sa i se umple cupa cu vin si a mancat in tacere mai departe. Senatul a ordonat ca numele ei sa fie sters din toate analele si statuile ce-i fusesera ridicate, distruse. Desi a declarat in fata praetorilor ca nu se va mai insura niciodata, Claudius s-a recasatorit cu Agrippina, casatorie incestuoasa de altfel. Messalina a ramas in istorie simbolul viciului, desfranarii si manipularii. Nu stim daca este adevarata informatia potrivit careia Messalina s-ar fi culcat cu peste 8000 de barbati. Pliniu cel Batran relata ca aceasta organiza competitii in bordeluri in care se lua la intrecere cu cele mai versate prostituate. Ea ar fi provocat-o pe cea mai faimoasa curtezana, Scylla, pentru a vedea care dintre ele rezista la un maraton sexual. Scylla ar fi renuntat dupa 25 de barbati, insa Messalina a mai continuat vreme de cateva ceasuri. Cat este adevar si cat este poveste? Nu stiu sa va spun. Dar povestea Messalinei cred ca merita sa fie spusa mai departe.

Bibliografie:

Le grandi donne di Roma  antica – Furio Sampoli

The Most Evil Woman in History – Shelley Klein;

Caesar’s Wives: Sex, Power and Politics in The Roman Empire – Annelise Freisenbruch