Legenda Babei Dochia si-a nastrujnicului ei fiu, Dragobete Iovan Dragomir

A fost odata ca niciodata o baba, Baba Dochia, care avea un fiu, Dragobete Iovan Dragomir. Copil ascultator, si-a trait copilaria pe langa fustele maica-si, iar, cand a crescut mare, degraba ma-sa i-a gasit nevasta pe masura, una cuminte, harnica si frumoasa, tocmai buna pentru flacaul ei. Dragomir era mereu dus cu oile si caprele la munte, iar nevasta-sa ramanea acasa sa o ajute pe baba la treburile din batatura. Dar chiar si-asa, Dochia nu avea ochi buni pentru nora-sa si-o punea sa lucreze cat era ziua de lunga, dandu-i cele mai nastrujnice porunci. Odata a trimis-o la rau sa spele lana alba pana s-o face neagra, iar saraca fata, degeaba a trudit pana nu a mai putut, ca lana tot mai alba se facea. Si s-a pus saraca pe plans pana cand i s-a facut mila lui Dumnezeu si l-a trimis pe pamant pe Sfantul Petru sa-negreasca bunatate de lana. Sfantul a batut cu toiagul in rau si lana toata s-a cernit. Intr-alt an, la sfarsit de Faurar, cand zapada inca nu se topise, numai iaca ce-au trecut-o poftele pe baba si-si chema nora sa se duca iute in padure sa-i aduca fragi proaspeti si parfumati. A plecat tanara fata suparata cu traista pe umeri si lacrimile siroindu-i pe obraji, gandindu-se cum sa faca ea casa buna cu nebuna de baba. Dumnezeu privea din inaltul cerului si-si scarpina norii din barba. Si iute a batut din palme dand rod mladitelor de fragi. Fata a cules pumnul de fragi, l-a pus cu grija bine intr-o ulcica de pamant si s-a intors fericita acasa. Baba Dochia, crezand ca primavara i-a batut deja la usa si n-a apucat sa o pofteasca-n casa, repede si-a chemat fiul sa stranga iute caprele si oile si sa plece impreuna cu ele sus la munte. Dumnezeu lasase soarele sa-si mijeasca razele, dar gerul il pastrase. Batuse norii sa-si umfle obrajii dolofani si-a suflat vant sa-i rareasca in zarea mare. Baba nebuna si-a luat toiagul de dupa usa si-a plecat imbracata asa cum o prinsese vremea, cu toate cele 9 cojoace in spate si cu oile in urma. A doua zi, dis-de-dimineata, in prima zi de Germanar, baba urca pe coasta muntelui cand de- odata s-a pornit un viscol napraznic si-a-nceput cand sa ploua, cand sa ninga, pana i-a udat cojocul de deasupra transformandu-l intr-o adevarata piatra de moara. A urcat baba ce-a urcat si si-a lepadat cojocul, caci greutatea ii rupea salele. A doua zi a mai lepadat inca unul si tot asa, pana le-a lepadat pe toate noua. Gerul se-ntetise atat de tare, incat baba a-nghetat langa fiul ei, transformat in sloi de gheata langa oile si caprele sale.

Credinta populara spune ca Dragobete oficia casatoriile intre nevorbitoare, semnificand venirea primaverii si trezirea naturii la viata. Cuiburile se umpleau cu pui, iar plantele isi ridicau somnoroase tulpinele fragede catre soare. Iar lumea toata se umplea de bunastare. Fetele nemaritate culegeau apa de pe fragi si isi clateau obrajii facandu-le mai frumoase ca niciodata, gata bune de maritat. Se zice ca cele care-si intalnesc iubitul in ziua de Dragobete, dragostea o sa ii tina impreuna tot anul. Cred ca merita sa incercati.

BALADA DOCHIEI - scrisă de Ghe. Asachi în 1838, după călătoria la muntele Pion (Ceahlău)

Între Piatra Detunata

S-al Sahastrului Picior,

Vezi o stânca ce-a fost fata

De un mare domnitor.

Acolo e rea furtuna

E locasul cel cumplit,

Unde vulturul rasuna

Al sau cântec amortit.

Acea doamna e Dochia

Zece oi s-a ei popor

Ea domneaza-n vizunie

Peste turme si pastori.

La frumusete si la minte

Nici-o giuna nu-i samana

Vrednica de-a ei parinte,

De Decebal, ea era.

Dar cum Dacia-au împilat-o

Fiul Romei cel marit,

Pe cel care-ar fi scapat-o

De-a iubi a giuruit.

Traian vede asta zâna

Desi e biruitor,

Frumusetei ei se-nchina

Se subjuga de amor.

Împaratu-n van cata

Pe Dochia a-mblânzi.

Vazând patria ferecata,

Ea se-ndeamna a fugi

Prin a codrului potica

Ea ascunde al ei trai,

Acea doamna tinerica

Turma paste peste plai

A ei haina aurita

O preface în saiag,

Tronu-i iarba înverzita.

Schiptru-i este un toiag.

Traian vine-n asta tara

Si de-a biru-i deprins.

Spre Dochia cea fugara

Acu mâna a întins.

Atunci ea, cu graiu ferbinte

"Zamolxis, o zeu ! striga,

Te giur pe al meu parinte

Astazi, rog nu ma lasa!"

Când întinde a sa mâna

Ca s-o strânga-n brat Traian,

De-al ei zeu scutita zâna

Se preface-n bolovan.

El petroasa ei icoana

Nu-nceteaza a iubi,

Pre ea pune-a sa coroana

Nici se poate desparti.

Acea piatra chiar vioaie

De-aburi copera-a ei sân,

Din a ei plâns naste ploaie,

Tunet din al ei suspin.

O ursit-o privegheaza,

Si Dochia deseori

Preste nouri lumineaza

Ca o stea peste pastori.

https://hbhdeco.wordpress.com/2013/02/23/dragobete-celebrate-love-the-romanian-way/

La Chamade - literatura, parfumul si filmul

Francoise Sagan, tanara romanciera burgheza lansata in lumea literara la varsta de 19 ani cu romanul “Bonjour tristesse”, catalogata de critica literara cu apelativele “sarmantul monstrulet” si “domnisoara Chanel a literaturii”, a facut parte din curentul literar Nouvelle Vague. Rebela anilor ’60 a dus o viata in excese: a risipit bani, a condus cu viteza masini, a suferit accidente, a baut, s-a drogat, a iubit, a avut deceptii, a obtinut victorii, a bifat succese literare. In urma sa au ramas romane, povestiri, piese de teatru, biografii: Bonjour Tristesse, Un certain sourire, Aimez-vous Brahms?, Le lit defait, Dans un mois, dans un an, Toxiques, La Chamade, Des bleus a l’ame, Sarah Bernhardt: le rire incassable. Atentia ei s-a  focusat pe critica vietii superficiale, intr-un amestec de senzualitate contemplativa si indiferenta cinica. “Contrar celor ce s-au spus despre mine, nu am lasat in urma mea averi, dat fiind ca, in mod bizar, nu am avut niciodata vreunele. Nu am lasat decat soldurile modului meu de viata care nu a fost unul de lux, ci de vis: un vis care implica, pentru mine, absenta oricarei preocupari materiale si, in jurul meu, absenta oricarui chip ingrijorat sau indurerat de altceva decat de o mahnire din dragoste”.

Actiunea romanului Le Chamade se petrece in anii ’60 in Paris. Lucille este amanta lui Charles, un tip bogat, trecut de varsta de 40 de ani. Lucille iese la volanul unei masini decapotabile sa se plimbe pe malul Senei, moment in care il intalneste pe Antonine, tanarul frumos si sarac, amantul Dianei, o femeie avuta. Dupa ce se cunosc, cei doi simt atractia dintre ei si sfarsesc prin a se indragosti unul de celalalt. Antoine este gelos pe relatia ei cu Charles si ii cere sa il paraseasca. Insa, la scurt timp dupa aceasta, Lucille se plictiseste de stilul simplu de viata alaturi de Antoine si planuieste sa se intoarca la Charles.  

Lucille se indragosteste in mod diferit de cei doi barbati, dand nastere la pasiuni care fie mocnesc, fie se dezlantuie in focuri de artificii care parjolesc totul inainte sa se stinga. Inclusiv repozitionarea celor doi barbati in relatia cu Lucille cunoaste dansul tacerii prin invaluire, atat in atac, cat si in retragere. Segal scrie cu eleganta, elogiind amorul si taind cu bisturiul in realitati precare prin fraze lungi, justificative unui mod original de gandire. Romanul este mai degraba o oglinda, un prilej de autoanaliza, de introspectie, de masurare si analizare a propriei singuratati. Aceste impulsuri ciudate, private deseori de bucurie, nu sunt ancorate de existente exterioare, ci de sentimentele si trairile sale interioare. 

Personalitatea Lucile-ei avea sa inspire un mare creator de parfumuri, pe Paul Guerlain, sa creeze in 1969 parfumul cu acelasi nume, Chamade. 

Simbolistica merge mai departe in timp, in perioada lui Napoleon, cand generalii comunicau intre ei prin “chamade”, sunetul scos de tamburii care anuntau retragerea trupelor pe campul de lupta. 

Parfumul Chamade este menit sa imita bataile inimii unei persoane indragostite, bataile accelerate, bataile grele care sparg timpanele, care te ametesc, care te ridica in vreme ce te coboara si deopotriva te doboara. 

Parfumul exprima o poveste de dragoste prin amestecul de extracte de zambila si coacaze negre, de trandafir turcesc si ylang-ylang, iasomie si liliac, crin de vale si lemn de santal, bergamota, galbanum, cuisoare, lacramioare, vetiver, mosc, ambra, iris si boabe de tonka. 

In iubire, inimile uneori bat in retragere in ritmul de Chamade, predandu-se, capituland in fata intensitatii si efervescentei emotionale. 

Parfumulul cu accente florale orientale este o oda inchinata dragostei care se instaleaza cu gratie, asemeni unei femei romantice si indraznete care isi accepta cu seninatate emotiile. 

Mirosurile picante simbolizeaza trairi interioare generate de introspectii, de analize atente, de disecari si reinterpretari. 

Parfumul este pastrat intr-o sticla in forma de inima , stranpunsa de o sageata  ca simbol de capitulare in iubire. 

Cei care vreti sa daruiti mai mult decat un parfum, astazi ii puteti adauga si o poveste. 

Acesta este darul meu pentru voi. Ieri, eu am primit un Mitsouko, un parfum pentru o casnicie pe care o scriem impreuna de 29 de ani.

Amouage Perfum sau avataruile lui Tin Hinan

In jurul focului aprins stateau roata stransi mai multi barbati cu tagelmust albastru pe cap, imbracati in tunici la fel de albastre si lungi facute din par de camila vopsit, cu fetele acoperite sub jilbaburi. Toti priveau spre o tanara femeie, invesmantata la fel ca si ei intr-o dupatta albastra, brodata cu margele pe poale, prinsa intr-un nasture de os pe umarul stang si aruncata peste un djuka visiniu. Bratarile gravate cu elemente geometrice si incrustate cu cornaline se loveau unele de altele scotand clinchete care se pierdeau printre dunele de nisip ingemanate la orizont cu oceanul de stele. La gat i se impleteau alte siraguri de coliere grele, tot din argint, cu monturi din smaralede si perle. Fiecare gravura avea o valoare prolifica: una o apara de muscatura serpilor, alta de intepatura veninoasa a scorpionilor sau aveau menirea sa indeparteze privirile rele. Tunica ii matura cizmele din pielea moale, cu tocul plat si jos. Chipul ei frumos cu pielea tuciurie  stralucea din pricina ochilor negri care sfredeleau intunericul. Liniile albastrui trasate cu atentie pe pleoape ii accentuau privirea impetuoasa, la fel cum acelasi contur auster ii desena formele buzelor delicate. Parul lung si sarmos ii incadra fata din toate partile rasfirandu-se in cascade cuminti pe umerii drepti. Vorbea cu tonalitatea joasa si calma, cu voce apasata, desenand ceva cu varful unui jambiya in nisipul din fata sa. Numele ei era Tin Hinan si era Tamenokalt, regina legendara a poporului berber, cea care a fondat tribul tuaregilor, respectata si astazi si unsa pe vecie “mama tuturor”. Toti o venerau caci, dincolo de frumusetea ei legendara, era la fel de priceputa sa –si calareasca desculta camila cum la fel de bine stia sa manuiasca in lupta sabia cu doua taisuri. Femeia aceasta superba era regina twareg-ilor, a celor “abandonati de zei”, a Imashaghenilor, a berberilor obligati sa traiasca in inima desertului, deopotriva in zilele caniculare si noptile reci. Se inchinau zeilor desertului: muntilor, apelor, focului, oazelor si copacilor si sperau ca djenun-ul fiecaruia sa ii apere de relele desertului.

Cine are curajul e obligat sa faca o bucla in timp din secolul 14 in 1983 cand Inaltimea sa, Sayyid Hamad bin Hamoud al Bu Said i-a oferit Sultanului Oman-ului, Qaboos bin Said un dar regal, Casa de parfumuri Amouage, dorind sa arate lumii intregi aromele inegalabile ale trandafirului de roca si tamaiei. In cei 32 de ani de la infiintare, casa Amouage a lansat produse de lux si a devenit una dintre cele mai renumite parfumerii cu brand-uri de nisa. 

Parfumurile se doreau o declaratie olfactiva a spiritului arab, a frumusetii si misterului oriental, o mireasma seducatoare, inconfundabila si de durata care sa te invaluie pana cand simturile sunt bulversate si inrobite pe vecie. Parfumul barbatesc asemeni unui tuareg, fascinatia  virila si misterioasa, in vreme ce parfumul feminin se dorea metafora Fatei Morgana, iluzia perfectiunii dorite, niciodata intalnita.

Inca de la infiintare, casa a avut directori de creatie renumiti care si-au pus amprenta personala in transformarea fiecarui parfum intr-un succes de casa. 

Guy Robert a lansat Amouage Gold Women. Sultanul Omanului i-a oferit buget nelimitat pentru acest parfum in care trebuia sa foloseasca ingrediente pretioase precum tamaia de Dhofar, smirna, labdanum, uleiul de lacramioare.

Amouge Ubar a fost dedicat legendarului oras Ubar, celebru centru al comertului cu frankinscense, o varietate de tamaie parfumata care este un ingredient extrem de scump, depasind chiar pretul aurului. Aromele de lamaie, bergamota, trandafir de damasc, lacramioare, mosc, iasomie si vanilie ii dau o nota de mister specific noptilor orientale, fiind creat special pentru barbatii puternici si seducatori.

Cel care astazi indeplineste functia de director de creatie este Christopher Chong, figura controversata si o prezenta extrem de picanta in aceasta lume extrem de rafinata. S-a nascut in Hong-Kong, a crescut in New York si Londra, cu studii aprofundate in literatura comparata si cursuri de opera, Christopher Chong este creatorul parfumurilor de nisa comparate cu adevarate opere de arta. Insusi creatorul, atunci cand vorbeste despre parfumurile casei, spune:”Amouage is not love at first sight. Amouage is a long courtship but once you fall in love that love is forever. Amouage is not an infatuation. I get a lot of customers who say,”I hate it” and then two years later they say “I cannot live without it!” .”(Amouage nu este dragoste la prima vedere. Amouage este un proces de curtare indelungata, dar, o data indragostit, va fi dragoste pentru totdeauna. Amouage nu este o infatuare. Am o multime de clienti care au spus: “il urasc!” si apoi, cativa ani mai tarziu,”Nu pot trai fara el!” “). 

Christopher Chong se foloseste in procesul de creatie de ceea ce stie el cel mai bine: inventeaza povesti folosindu-se de personajele literare sau din opere celebre, implicate in iubiri si tradari, in bucurii si tristeti, in sperante si disperari, carora le creeaza un parfum care sa li se potriveasca: Honour Woman si Honour Man au fost inspirate de catre Madame Butterfly din opera cu acelasi nume a lui Puccini. Parfumul pentru doamne este realizat din esente de flori albe de lacramioare, tuberoze, iasomie si gardenii, combinate cu arome rasinoase si esente de garoafa, ambra, coriandru si piper. 

Cel pentru domni este un amestec de arome lemnoase si picante, generate de aromele de cedru, mosc, piper negru, nucsoara si fructe rosii. Recipientele sunt realizate din ceramica alba cu intarsii din aur, cristale Swarovski si opal.

The Library Collection este desavarsirea olfactiva ridicata la nivel de arta. 

Acest set este format din opt parfumuri, fiecare avand un cod. Iata cateva dintre ele:

Opus II este un parfum unisex, creat de Michele Saramito, realizat din extract de lavanda, trandafir, iasomie, pelin, ambra, tamaie, piper roz, cardamom, scortisoara, mosc cedru si paciuli.

Opus V are ca note de varf radacina de stanjenel si rom, cele de mijloc – stanjenel, trandafir si iasomie, iar cele de baza oud, zibeta si note lemnoase.

Opus VI este un parfum condimentat realizat din extract de tamaie, dafin indian, piper de Sichuan, ulei Cypriol, paciuli, lemn de santal si ambra.

Opus VII este un parfum cald din care emana arome rasinoase, de santal si oud.

Opus VIII este un parfum extrem de rafinat, realizat din ingrediente pretioase precum: iasomia sambac din India, plorile de portocal din Maroc, ylang-ylang din Insulele Comore, vetiver, dafin,  tamaie, ghimbir si sofran.

Evident, portofoliul de produse este mult mai diversificat si tentatiile sunt nenumarate. 

 Journey

Lyric

Attar

Fate for Men

Fate for Women

Interlude

Amouage Crystal

Parfum in editie limitata

Sticlutele sunt ele insele o tentatie carora cu greu poti sa le rezisti, iar cutiile sunt atent realizate, intr-o sincronizare stilistica perfecta cu produsul. Preturile incep de la 650 ron pe flacon, dar cred ca fiecare dintre noi meritam sa ne rasfatam uneori si sufletul. Daca nu toate, macar cele pe care vi le permiteti.

Dictionar:

tagelmust – turban

jilbaburile - voaluri

dupatta - tunica lunga

djuka – pulovar

jambiya - pumnal berber cu varful inconvoiat

Imashaghen – oameni liberi

djenun – spirit personal

Bibliografie:

http://www.amouage.com/press

http://arabia.style.com/beauty/beautiful-lives/exclusive-interview-christopher-chong-of-amouage

Attar Perfume - عطر‎

Musonul se rasucea frenetic intr-o avalansa de suvoaie, in vreme ce fulgerele jucause brazdau cerul in tunete reverberante. Ploua cu patima de cateva zile bune si nici gand sa se domoleasca, zise in vreme ce privea, melancolica, darele lasate de stropii de ploaie. 

Curtenii spuneau ca Varsha a trimis pe pamant o frumoasa kalidasa  imbracata in matase verde tesuta din iarba frageda, purtand ornamente de argint pe brate si pe glezne ca sa fie adorata de toata suflarea omeneasca. Lumea dansa fericita in ploaie si respira aerul proaspat, spalat de pacate. Trandafirii aveau sa plezneasca in dimineti plapande si sa-si scuture petalele parfumate. In curand isi va pune slujitorii sa stranga bobocii de trandafiri si sa ii puna la uscat in imense vase de ceramica. 

Noorjehan, sotia Imparatului Mughal, Jahangir, asculta tacuta ploaia. Simtea racoarea ca pe o binemeritata mangaiere. Pusese slujnica sa umple scaldatoarea pentru imbaiere cu petale de trandafir, dar se razgandise. Avea s-o foloseasca maine, cand arsita zilei avea sa-i friga pielea. A ascultat ploaia care canta in note diferite in baltoace involburate pana a adormit. A doua zi de dimineata, soarele era deja pe cer cand si-a fluturat pleoapele somnoroase, iar palatul fremata de energie. Cand slujnica a intrat tacuta si cuminte, Noorjehan si-a intins bratele rasfatate de bratari cantatoare, apoi picioarele si gleznele au rasunat si ele in clinchete de bucurie. Ploile musonice luasera o pauza in vreme ce pamantul mustea de apa. In scaldatoare, ploaia acoperise petalele statute peste noapte si un parfum uleios persista in oglinda apei. Legenda spune ca asa s-ar fi nascut, prin distilare, parfumul de trandafir la imparatesei Noorjehan, Attar Gulab. Primii dintre cei care au apreciat Attars au fost nobilii Mughal din India. Jasmine Attar a fost parfumul preferat al lui Nizams din Hyderabad. 

In mod traditional, nobilimea Indiei oferea Attar oaspetilor in momentul despartirii. Femeile din India foloseau parfumurile si uleiurile aromatice inca din perioada vedica. Ele isi parfumau baile cu esente de santal, paciuli si iasomie, folosind uleiurile si aromele pentru vindecarea problemelor emotionale si fizice, dar si in cercurile de meditatie sau dans. Aceste practici stau astazi la baza filosofiei Ayurveda. Exista credinta ca inhalarea parfumurilor ajuta la imbunatatirea starii de spirit si sporeste imunitatea. Attar (sau Ittar) este parfum 100% pur si natural, liber de alcool si alte substante chimice, traditional indian, realizat din petale de flori distilate in vapori de apa. Cele mai renumite parfumuri indiene pe baza de attar sunt: 

Zafran, 

Majmuha, 

Chameli, Hargis, Jantey Firdos, 

Kasturi, 

Shamama si altele. Parfumurile attar includ si alte uleiuri: de lemn de santal, ulei Palma Rosa, ulei Vetir, ulei de iarba de lamaie. Ele sunt vandute in cantitati foarte mici deoarece sunt extrem de concentrate. Esentele sunt oferite in sticlute din cristal denumite itardans, frumos decorate ca niste mici bijuterii. 

Attars sunt populare in Orientul Mijlociu si Orientul Indepartat, in tari precum India, Bangladesh si Pakistan. 

In arabia celor 1000 de esente parfumate, trandafirul de Damasc este favorit, caci savoarea lui e capturata, prin distilare, in apa de trandafiri si, prin macerare, in ulei de trandafir. Attar, cuvant de origine persana, se traduce prin “mireasma sau esenta” si este cel mai natural parfum exotic, celebru de peste 5000 de ani in estul Asiei, in Persia si India. Ulterior, attar-ul s-a fabricat nu numai din petalele de trandafir, ci si din iasomie, tuberoze, champa, molesari, radacini de ghimbir si vetiver, scortisoara si lemn de santal. Cei care ajungeti prin acele locuri, cand dati cu nasul de Attar, sa va ganditi si la mine!

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/42112/Farid-al-Din-Attar