Castelul Arstetten - Austria

Ultima dimineata de concediu. Vremea incepuse din nou sa se smiorcaie marunt in perfecta aromie cu starea mea sufleteasca. O ultima privire catre lacul inconjurat de munti si nenumarate regrete ca timpul s-a scurs prea repede. Urma sa ne intoarcem tot pe Austrian Romantic Road si ne propusesem ca prima oprire sa fie Castelul Artestetten, situat chiar la intrarea in Valea Wachau. Era luni de dimineata, se schimbase garda de tursti, iar noii veniti inca nu se trezisera cand noi am iesit pe usa imediat dupa ora 8. Pe scarile tacute, doamna pensiunii urca scarile dupa ce fusese la-notat. Cand m-a vazut, s-a intors din drum si mi-a pus doua ghivece cu flori de colt in brate impreuna cu urari de bine. 

In capatul de jos al scarii, domnul zambea in coltul gurii bucuros de ramas bun, dar si de faptul ca alti turisti erau pe drum. A naibii masina, cand a luat viteza, dansa gospel pe strada pe o muzica imaginara, dadea din fund de bucurie ridicandu-si rotile intr-o vesnica recunostinta ca sosise in sfarsit timpul sa ne duca casa. Stiam ca al meu rezona cu ea. Dar se abtinea simpatizand cu tristetea mea

Cand o fi trecut timpul, nu ma intrebati, dar am ajuns imediat la Castelul Arstetten, o minunatie de constructie supla cu multe turnulete. 

Aici fusese ridicat in sec 13 un castel medieval care a fost cumparat de imparatul Franz in 1823. In 1852 el a intrat in proprietatea arhiducelui Franz Carl care  avea sa il daruiasca fiului lui, Carl Ludwig in 1861. Acesta s-a mutat aici si a facut transformari ample, printre care si baia. 

Mostenit de catre Franz Ferdinand, mostenitorul tronului Austriei, avea sa aduca si el modificari multiple, adaugandu-i aripa noua, flancata de cele 7 turnuri. 

Tot la cererea sa au fost adaugate garajele si anexele, a fost extins parcul in zona de nord-est si a fost reamenajata gradina cu rondouri de flori din fata castelului. Pe locul in care functiona scoala de echitatie si terenul oval de tenis astazi se afla parcarea pentru autocare. 

Arhiducele s-a nascut la Gratz, fiind fiul cel mare al arhiducelui Karl Ludwig, fratele mai tanar sl lui Franz Josef al Austriei. El a activat in aramata austriaca cu grad de locotenent, a vizitat Italia, Egiptul, Palestina, Siria, Turcia si Germania. 

In 1895 s-a casatorit cu contesa Sophia Chotek, domnisoara de onoare a arhiducesei Isabella, casatorie acceptata cu greu de catre casa imperiala, dupa ce au fost obligati sa semneze faptul ca urmasii lor nu vor avea drept la tron, deoarece nu indeplinea criteriile de a deveni membra a Casei de Habsburg. Ei au avut 3 copii: printesa Sophie, Maximillian si Ernst de Hohenberg. 

In 1896 a devenit primul succesor la tronul Imperiului Austro-Ungar dupa sinuciderea varului sau, printul Rudolfal Austriei si a fost asasinat la Sarajevo in 1914 impreuna cu sotia lui, asasinare care a declansat Primul razboi Mondial.

Astazi, muzeul dezvaluie personalitatea uneia dintre cele mai carismatice si enigmatice personalitati a Casei de Habsbourg, arhiducele Franz Ferdinand, in cele peste 25 de camere in care sunt redate momentele importante din viata lui: pasiunea pentru vanatoare, functiile politice si realizarile personale, viata de familie in toata complexitatea ei. 

Castelul a ocupat functia de resedinta de vara pentru Franz Ferdinand si sotia lui, Sophie, Ducesa de Hohenberg.  Arhiducele a fost un pionier care a adus din calatoriile sale numeroase obiecte din intreaga lume. 

Marturie stau sute de fotografii, documente, obiecte si artefacte culturale din care se distinge personalitatea sa puternica, cameleonica, de politician,

ofiter, sot, tata, vanator, proprietar imobiliar, colectionar si mare iubitor de arta si cultura, un calator neobosit, pasionat si cosmopolit. 

Interesante sunt obiectele care au apartinut sotiei lui, Sophie, articolele casnice,

suvenirurile aduse din strainatate, precum si jucariile expuse in camera celor doi copii: Maximilian si Ernst. 

Parcul castelului face parte din lista celor 56 de parcuri si gradini istorice aflate pe lista monumentelor nationale protejate de lege.  Aleile strajuite de castani seculari pun in valoare pe de-o parte silueta perfecta a castelului, cat si prezenta celor doua izvoare aflate pe domeniu. Biletul de intrare a costat 19 euro/persoana, iar intrarea in gradini alti 7 euro. 

Cand am plecat de aici, la nici un km distanta, am dat cu ochii de un indicator care ne arata drumul spre Castelul Leiben. 

Cand am ajuns acolo, ne-a intampinat o cladire medievala destul de austera. Aici functioneaza muzeul agriculturii. Zeci de utilaje agricole erau expuse in curtea interioara, dar neinteresante pentru mine. 

Nu era deschis, deci mare lucru nu pot sa spun despre acest castel. Noi ne-am continuat drumul spre Viena si putin dincolo de ea, pentru ca urma sa vizitam Palatul Laxenburg, o alta bijuterie a acestei tari. O ultima escala in aceasta zi, inainte de intoarcerea acasa din ziua urmatoare.