Atunci cand alegi un parfum te pregatesti sa spui
celor din jur o poveste despre tine, femeia care se autodefineste in comparatie
cu celelalte. Vrei ca lumea sa stie ca esti unica, prin suma trairilor, viselor
si iubirilor tale. Parfumul tau este semnatura olfactiva personala, este amprenta
pe actul de identitate care iti legitimeaza eleganta in societate, este umbra
sufletului tau care se armonizeaza cu simturile celor din jur. E simbioza
dintre ceea ce esti si ceea ce ai vrea sa fii. Esti modul in care stii sa “porti”
parfumul, legitimandu-te astfel in fata tuturor. De ce spun asta? Unele femei
construiesc adevarate sedinte de brainstorming ca sa isi aleaga toaleta unei
zile, tocesc oglinda, altele umplu scara blocului sau cabina liftului de
mirosul parfumurilor grele din calea carora fugi cu stomacul intors pe dos! Dar
uneori se-ntampla ca sa treaca pe langa tine un parfum care iti lasa in urma,
ca o boare, un miros suav si fara sa vrei intorci capul zambind, ca si cand ai
fi prins in causul palmei definitia unei stari! Acesta este parfumul adevarat,
cel care te bucura si nu te lasa pana nu zambesti si pana nu-ti intoarce capul
la spate uitandu-te dupa femeia care pluteste indiferenta la reactii. Dar
putine femei stiu cum se poarta un parfum! Pentru ca parfumul nu se aplica in cantitati
industriale, ci se pulverizeaza discret in zonele delicate ale corpului: la baza
gatului, la incheieturile mainilor, la tample si in par. Va mai aduceti aminte
gestul absolut cuceritor al divelor care isi inaltau barbia, dand la iveala un
gat superb arcuit si umerii frumos conturati care puneau in valoare sanii pietrosi
si curiosi in vreme ce isi plimbau senzual dopul de sticla “inmuiat” in parfum
in locuri ascunse menite sa starneasca voluptati? Partea inferioara a lobului
urechii, curbura delicata dintre sani, incheietura genunchilor sau a bratelor... de aceea cred ca amorul nu mai este atat de versat in arta seductiei incat barbatul
sa fie curios sa exploreze senzorial corpul unei femei. Pragmatismul a invins romantismul,
in defavoarea ritualului de seductie. Tinerele generatii nu stiu ca drumul
parcurs face toti banii, nicidecum destinatia. Iar noi suntem prea obositi si
indiferenti sa le povestim ca jocul in sine constituie marea provocare.
Ludicul se stinge in vulgul existentei
cotidiene, macinata de alte prioritati, materiale sau politice. Cate femei mai
obisnuiesc astazi sa isi mai parfumeze apa din cada si cate dintre noi se
rasfata cu o ultima aplicare inainte de culcare? Pacat, de vreme ce fiecare din
noi ne aducem aminte in primul rand de mirosuri, iar mai apoi de oameni si
fapte. Vorbim de mirosurile copilariei, de mirosurile iubirilor, de mirosul
esecurilor, de izul amintirilor carora le asociem oameni, experiente, intamplari.
Nu intamplator parfumul devine o jumatate care isi cauta perechea, intr-o
chimie care functioneaza si actioneaza in plan senzorial si afectiv, scapand
controlului ratiunii. De regula, o femeie se identifica doar cu un singur parfum,
cel pe care il foloseste zi de zi. Cam greu de ales intr-o oferta atat de
tentanta. Eu cred ca o femeie ar trebui sa aiba cel putin doua parfumuri: unul
de zi si altul de seara. Eu ma rasfat ziua cu
See By Chloe,
Organza by Givenchy,
Chance si
Madmoizelle Chanel, iar seara cu
Versus by Versace,
Samsara by Guerlain,
desi tare mi-as dori varianta de lux, dar si parfumuri pe care mi le cumpara al meu
Million Lady by Paco
Rabanne,
Bvlgari Omnia Green Jade. Greta Garbo spunea ca “daca barbatului tau
nu-i place parfumul, schimba barbatul – nu parfumul”. Eu am ales sa am mai
multe parfumuri. Am parfumuri noi, dar si parfumuri pe care le port dupa mine
in timp. Sunt parfumuri pe care le-am avut odinioara si, desi mi le-as dori din
nou, nu le-am mai gasit dupa aceea niciodata:
Duende by Jesus del Pozo,
Oblique
Play by Givenchy,
Chloe,
Mitzuko by Guerlain. Sunt parfumuri care nu se
potrivesc PH-ului meu si cu toate astea nu renunt la ele datorita
povestii din spatele lor:
Jungle by Kenzo,
Shalimar by Guerlain si alte cateva. Cu regret trebuie sa spun ca, desi mi le-as dori pe toate odata, ele au intrat pe rand, tiptil sau zgomotos, in viata mea si au cam iesit la fel, lasand in urma lor amintiri olfactive minunate. Desi in timp s-au strans mai multe, in memorie au ramas doar cateva. Cate sunt bifate la "mi-as dori sa le am"? Nenumarate. Cate mi s-ar potrivi? Cine stie pana nu ne confruntam direct? Am invatat astfel ca acelasi parfum nu miroase la fel pe doua persoane
diferite, fiecare dintre ele avand PH-ul diferit; sa nu incerc parfumul pe
tester, ci doar pe pielea mea. Nu imi cumpar un parfum atunci cand
oscilez intre mai multe. Oricum dupa ce miros 2-3, nu mai identific
notele celorlalte. Si intotdeauna imi doresc ca parfumul, oricare ar fi el, sa
semene cu mine! Cum sunt eu? Asemenea
parfumului meu, iar zilele mele sunt diferite, asemeni parfumurilor mele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Fiti exigenti! Sugestiile sunt binevenite. Criticile, asumate.