Papesa Ioana - legenda medievala

In secolul 9, in plina perioada a Evului Mediu, Vaticanul ar fi fost condus vreme de doi ani de catre o femeie, cunoscuta sub numele de Papesa Ioana care ar fi fost mentionata in anale drept Papa Ioan al VIII-lea. Desi pare sa fie mai degraba o legenda catolica urbana, Martin de Oprava consemna in “Chronicon Pontificum et Imperatorul” ca aceasta a existat, descriind-o ca o femeie talentata si invatata, in vreme ce preotul dominican Jean de Mailly nota in “Chronica Universalis Mettensis” ca “unul dintre Papi nu este inclus in lista oficiala a Suveranilor Pontifi. A fost o femeie care s-a deghizat in barbat si a reusit sa devina cardinal, apoi Papa. Intr-o zi, in timp ce se afla calare pe un cal, a nascut un copil. Imediat, potrivit legii romane, a fost legata de coada calului si tarata si ucisa cu pietre. In locul in care a fost ingropata scrie :”Petre, Pater Patrum, Papisse Prodito Partum” (O, Petru, condamna nasterea femeii Papa). Tot atunci a fost decis un post de 4 zile, numit “postul femeii Papa”. ” Unul dintre carturarii Vaticanului, Bartolomeo Platina, scria in lucrarea “Vitae Pontificum Platinae historici liber de vita Christi ac omnium pontificum qui hactenus diceti fuere et XX”  ca Papa Ioan al VIII-lea “s-a nascut la Mentz si a ajuns papa printr-o arta malefica; s-a deghizat in barbat, ea fiind femeie”. Dar aceasta mentiune apare ca o notificare de subsol, neacordandu-i-se un spatiu adecvat importantei titlului papal. Daca aceasta este o poveste sau nu, eu una nu stiu sa raspund, pentru ca sunt peste 500 de mentiuni cu privire la acest personaj care se contrazic in mod flagrant unele cu celelalte.

Papesa Ioana s-ar fi nascut in anul 818 intr-o familie de misionari englezi care traia in orasul Mainz, din Germania. Tatal ei era cleric si de la el a invatat predicile in limbile greaca, latina si engleza. Cand parintele a murit, ea s-ar si dus la manastirea de maici din Mosbach unde si-a continuat educatia religioasa. Alte surse mentioneaza faptul ca aceasta ar fi fost fiica unui preot de tara care isi teroriza familia prin acte de violenta. Ioana ar fi fost initiata in filozofie de catre invatatul grec Aeskulapius, invatand de la acesta limbile greaca si latina. La un anumit moment dat, tatal ar fi decis sa o marite, iar tanara a fost ajutata de catre mama ei sa fuga intr-o manastire din Fulda unde accesul fetelor era strict interzis. Ioana s-ar fi deghizat in barbat si si-ar fi dedicat timpul lecturarii manuscriselor din biblioteca. Intr-o zi, ea a fost pusa sa copieze “Epistolele Sf Pavel” si asa l-ar fi cunoscut pe Fromentin, un tanar calugar de care s-ar fi indragostit. Cei doi au decis sa fuga si sa se adaposteasca intr-o manastire de calugari benedictini unde el locuise o vreme. Ea si-a luat numele de Ioan Anglicus si a stat in aceeasi chilie cu iubitul ei. Dupa vreo doi ani, calugarii au descoperit minciuna, iar cei doi au fugit in pelerinaj prin Europa, cu gand sa ajunga in Tara Sfanta, incercand astfel sa se sustraga pedeapsei bisericesti. Doar ca planurile calugarului s-au schimbat, iar, la Atena, acesta a disparut in noapte si dus a fost. Ioana a decis sa isi continue singura drumul spre Roma unde, sub aceeasi falsa infatisare, a ocupat diferite posturi care i-au permis sa se intretina singura. La inceput s-ar fi angajat ca notar, iar mai apoi ca dascal, fiind recompensata de catre studenti, filozofi si cardinali cu nenumarate laude. Cunostintele ei erau din ce in ce mai vaste si in scurta vreme a devenit un medic apreciat al Papei Leon al IV-lea care, impresionat de bogata ei cultura, a numit-o secretar. Informatiile referitoare la persoana ei confirma faptul ca era o femeie frumoasa si cu o inteligenta iesita din comun.  Seriozitatea si inteligenta au ajutat-o sa se remarce si sa castige notorietate. Cardinali ii apreciau cunostintele teologice aprofundate si o indrageau pentru firea generoasa si buna, iar pana la ocuparea postului de cardinal a mai fost nevoie doar de timp. Cand Papa Leon al IV-lea a murit, aceasta a fost aleasa succesor si numita Papa Ioan al VIII-lea. Europa era zguduita de cutremure de pamant, in Brescia plouase cu sange vreme de 3 zile, iar Roma fusese invadata de roiuri de lacuste cu 6 aripi. Toti se temeau ca se apropia sfarsitul lumii, iar populatia Romei isi pusese toate sperantele in noul papa. Ioana si-a pastrat secretul fata de clerul papal, dar s-a dat de gol fata de valetul ei personal  care ii devenise amant. Din relatia celor doi a rezultat o sarcina. Intr-una din zile, dupa ce se implinisera 2 ani, 7 luni si 4 zile de pontificat, Ioana a pornit intr-o procesiune de la Basilica Sfantul Petru catre palatul rezidential din Lateran pe Via Sacra. Strazile erau pline de oamenii care o ovationau si nimic nu prevestea tragedia care avea sa urmeze. Cand  grupul papal a ajuns intre Colosseum si biserica Sfantul Clement, Papa s-a clatinat si s-a prabusit de pe cal direct pe pamant, sub privirile norodului incremenit de mirare. Intrase in travaliu si in cateva momente a dat nastere unui nou-nascut, dezvaluindu-si astfel sexul. 

Se zice ca valuri de manie au zguduit Roma, iar multimea furioasa, simtindu-se tradata, ar fi omorat-o atat pe ea cat si pe copil cu pietre, dupa care i-a legat de cozile cailor si i-au tarat pe caldaram pana dincolo de portile orasului. Dupa uciderea ei, vreme de o luna Roma n-ar fi avut papa, dupa care cardinalii l-au ales pe Benedict al III-lea si, ca sa acopere rusinea, au stabilit ca data a numirii lui anul 855, anul in care Ioana fusese aleasa in fruntea Vaticanului, iar 15 ani mai tarziu, cand un alt papa a fost ales, acesta a primit numele tot de Papa Ioan al VIII-lea. Se zice ca intre Colosseum si biserica Sf Clement ar fi fost ridicata statuia unei femei care tinea in brate un copil, chiar in locul in care se oprise procesiunea si Ioana ar fi nascut o fetita, iar statuia ar fi fost aruncata in Tibru de catre Papa Sixtus V. Toate procesiunile ulterioare au ocolit acest loc, tocmai pentru ca le amintea de rusinea pe care o suportase Vaticanul. Mai exista o versiune a legendei care afirma faptul ca Ioana ar fi fost intemnitata dupa ce ar fi dat nastere unui fiu care a ajuns cardinal de Ostia si care ar fi dispus ingroparea ramasitelor lumesti ale mamei in catedrala San Pietro. Alti istorici sustin ca in Catedrala din Siena s-ar fi aflat printre busturile papale si unul denumit “Papa Ioan al VIII-lea, femeia din Anglia” si ca ar fi fost inlaturat de catre Papa Clement al VIII-lea in urma protestelor din anul 1600, cu toate ca sunt voci care sustin ca tot el l-ar fi rebotezat cu numele de Papa Zacharias. Sa fie acestea dovezi suficiente pentru a demonstra existenta acestei femei papesa? Tot istoricii invoca existenta unui scaun realizat din marmura care era gaurit in sezut, Sella Stercoraria, care a fost gasit in basilica Sf Ioan din Lateren si ar fi fost folosit la ceremonia de investitura papala in care viitorul Papa era obligat sa se aseze, iar un vicar desemnat sa il caute de testicule, declarand: “Duoa habet et bene pendentes” (are doua si atarna cum trebuie). Doua astfel de scaune sunt expuse in muzeele Luvru din Paris si cel al Vaticanului. Scriitorii catolici contemporani neaga existenta Papesei Ioana, sustinand ca intre cele doua pontificate ale lui Leon al IV-lea si Benedict al III-lea a existat o perioada doar de doua saptamani in care scaunul papal nu a fost ocupat si in nici un caz una de 2 ani! Ca legenda Ioanei si-ar gasi explicatia in numarul mare de amante pe care Papa Ioan al VIII-lea le-ar fi avut, una dintre ele avand numele de Ioana si care a avut o mare influenta asupra batranului pontif, cunoscut in istorie sub porecla “papa cu multe amante”. Se zice ca acesta isi iubea atat de mult tanara amanta incat ii oferise autoritate sporita in treburile administrative ale Sfantului Scaun, iar cardinalii o poreclisera Papesa Ioana. Sa fie adevar sau minciuna? Mie mi se pare un subiect interesant pentru un roman sau pentru un scenariu de film. Motor, zic!

Bibliografie:

https://en.wikipedia.org/wiki/Pope_Joan