Ruinele castelelor de pe Valea Muresului sau turism cu regrete

Cand mergi in concediu si vizitezi castelele de pe Valea Loarei sau Valea Rinului te intrebi: oare de ce la noi nu se poate asa ceva? De ce nu le renovam si sa dezvoltam si noi proiecte de promovare a turismului romanesc? Acum cateva luni, facand rodajul la masina, am vazut o parte din multele castele din zona de vest a tarii. Si ma gandeam ce bine ar fi daca strainii ar vedea macar o parte dintre toate palatele  si conacele raspandite in aceasta parte de tara. Turisti straini rataciti vin sa le vada si  se mira atat de frumusetea cladirilor, cat mai cu seama de nepasarea noastra. De neputinta noastra de a vedea oportunitatile care se ascund printre balariile inalte cat casa. In mod cert nu veti gasi castelele decupate din povesti pentru zane si printese, dar veti descoperi niste cladiri superbe lasate de izbeliste, incarcate de frumuseti uitate si de istorii picante. Cand m-am documentat cu privire la palatele din vestul tarii am dat peste niste povesti absolut uluitoare. In acest demers mi-am propus sa ma documentez despre celelate castele pe care intentionez sa le vad in aceasta toamna.  Judetul Mures adaposteste cel mai mare numar de cetati si castele din toata tara: 26 la numar, adica exact numarul castelelor de pe faimoasa Vale a Loarei! Mi-am propus sa vad cu ochii mei ruinele palatelor si conacelor de odinioara, ale cetatilor medievale, ale bisericilor si fortificatiilor. Dar cine sa va spuna povestea lor? Unele au fost retrocedate, iar altele, fie au fost lasate in paragina sa doarma vremea mai departe, fie au fost daramate. Multe dintre ele nu sunt semnalizate! Te uiti dupa placute pana ti se albeste privirea, dar degeaba. In foarte putine cazuri a trebuit sa platesc un pret modic la intrare, iar asta nu incurajeaza exercitiul obligatoriu al restaurarii. Nu exista interesul promovarii sau includerea lor in programe de vacanta ale elevilor sau parteneriate cu agentii de turism local sau national. Si pentru ca astfel de programe turistice nu exista inca, asa cum imi este obiceiul, am invatat sa mi le fac singura. Ne-am propus sa mergem un weekend la Sighisoara, dar, in drum, ne vom abate si pe la alte locuri care merita vazute. Vom tine ca punct de reper Valea Muresului in speranta sa descoperim ceea ce ar fi putut sa fie “Valea Loarei” romaneasca, cu frumusetea ei arhaica, naturala si cuminte ca o fata mare. Pentru ca, de la izvorului Mureşului, urmand drumurile  judetelor  Mureş, Alba, Hunedoara si pana la Arad, la ieşirea Muresului din tara, multe castele, conace, cetati si biserici va vor incanta ochiul si vor pune aparatele foto la blitzuit. Iar daca traseul meu va ajuta sa descoperiti o alta fata a Romaniei, inseamna ca am mai facut un lucru bun.

CETATEA TARGU-MURES este cunoscuta localnicilor sub numele de  “Novum Forum Siculorum”, altfel spus Noul Targ al Secuilor din Transilvania. Cetatea are 7 bastioane unite intre ele prin ziduri groase de caramida. Din cele 7 bastioane, doar doua au rezistat timpului: Turnul mic si bastionul blanarilor. Desi a fost distrusa de nenumarate ori, localnicii s-au incapatanat sa o ridice de fiecare data la loc, iar astazi puteti vizita bastioanele: macelarilor, tabacarilor, dogarilor, blanarilor, croitorilor, lacatusurilor si bastionul portii. Cel din urma, ridicat in 1613, aminteste de fortificatiile medievale prin sistemele sale de aparare: groapa-capcana, santul cu apa, gura de smoala si puntile mobile.

 

CASTELUL TELEKI, amplasat la jumatatea distantei dintre Reghin si Tg. Mures, in localitatea Gornesti, a apartinut unui mare om de cultura, Contele Samuel Teleki, cel mai mare bibliofil al Transilvaniei. Se spune ca iubea atat de mult litera si cuvantul incat caravane de carute umplute cu carti plecau de la Viena spre domeniul lui din inima Transilvaniei. El a fost acela care a infiintat in 1802 celebra bibioteca de la Tg Mures care numara atunci nici mai mult, nici mai putin de 200.000 de carti. La vremea aceea, era una dintre cele mai mari biblioteci din Europa. Desi au trecut mai bine de 500 de ani de cand castelul a fost construit (1462-1465) la porunca lui Istvan Erdely, si astazi este cea mai impunatoare constructie din zona. Ulterior, castelul de la Gornesti a trecut in stapanirea Contelui Cancelar Mihaly Teleki. Castelul a fost construit in stil baroc, in forma de U, de catre arhitectul Andreas mayerhoffer din Salzburg si adapostea 52 de camere prin care soarele patrundea in casa prin cele 365 de ferestre. Fiecare camera avea o superba soba de teracota de culoare alba sau verde. Cladirea era inconjurata de un parc cu exemplare rare de castani, salcami, stejari, nuci si frasini. Tot in parc mai puteau fi admirate busturile Regelui Ludovic al 16-lea si al lui Mirabeau. Castelul a fost retrocedat urmasilor Contelui si se spera ca odata si odata sa intre in circuitul turistic national.

Daca tinem drumul catre Toplita, nu departe de Reghin, vom putea vizita CASTELUL din BRANCOVENESTI. Castelul dateaza din sec 13 cand in locul lui fusese ridicata o cetate de aparare, inconjurata de santuri pline cu apa, peste care se odihnea lenes un pot coborat cu lanturi. Dar cetatea a fost rasa de pe fata pamantului de catre invazia mongola si a ramas asternut pamantului alte 2 secole, pana cand nobilul Losonczi Dezsofi a ridicat castelul. Acesta l-a vandut ulterior lui Bethlem Gabriel, care si el l-a dat mai departe familiei Rakoczi. Familia era renumita si a dat doi guvernatori Transilvaniei. In 1648, Rakoczi al II-lea a donat castelul lui Ioan Kemeny, principe al Transilvaniei, ai carui urmasi l-au revendicat si castigat in zilele noastre. Familia Kemeny avea o bibioteca la fel de renumita ca cea de la Tg Mures, cu multe carti rare si vechi de 3-4 secole. Castelul are forme robuste, atent decupate, cu ziduri groase si greoaie. Prin spatele castelului ar fi trecut drumul roman pavat cu piatra cubica de granit care face si azi legatura intre Reghin si Tg Mures.
 
CASTELUL DE VANATOARE DE LA  IBANESTI
Daca va indepartati putin de valea Muresului si o luati pe raul Ghiughiu, veti ajunge in comuna Ibanesti, unde veti putea vizita castelul de vanatoare al prinţul Dimitrie G. Sturdza, numit si "printul uraniului”. Acesta era fiul lui Gheorghe Sturdza si nepotul fostului ministru de Externe Mihail Sturdza, si facea parte dintre cele mai vechi familii de nobili moldoveni, care a dat domnitori, ministri si demnitari.

Acesta nu este singurul castel de vanatoare din zona, caci nu departe de el, in comuna Lapusna, veti da peste altul, mai mare decat cel de dinainte, inconjurat de paduri. El este cunoscut drept CASTELUL DE LA LAPUSNA. El a apartinut regilor Ferdinand si Carol al II-lea, dupa care a intrat pe mana comunistilor. Se pare ca aici se organizau faimoasele partide de vanatoare ceausiste.

Daca tineti drumul catre Oradea, in mijlocul orasului Aiud puteti admira CETATEA AIUDULUI sau cetatea celor 9 turnuri: turnul macelarilor, turnul croitorilor, turnul cizmarilor, turnul blanarilor, turnul dogarilor, turnul olarilor, turnul kalendas, turnul lacatusilor si fierarilor si turnul portii. Turnurile sunt legate intre ele printr-o increngatura de scari de lemn, tipica cetatilor medievale.Tot in Aiud se pot vizita Biserica Reformata Calvina, realizata in stil gotic, specific sec 15 si Biserica Evanghelica Lutherana, mai veche cu un secol decat prima. In nordul orasului se afla Palatul Voievodal care adaposteste astazi Muzeul de istorie.

Daca mergeti mai departe, e musai sa faceti un popas la Alba Iulia si sa vizitati Fortareata  in stil Vauban cu 7 bastioane in forma de stea. Fortareata este cunoscuta drept CETATEA ALBA CAROLINA, ridicata in perioada 1716-1735 din dispozitia imparatului Carol al VI-lea de Habsburg, sub directa supraveghere a maresalului Eugeniu de Savoya. Planul acesteia a fost conceput de catre arhitectul italian Giovanii Morando Visconti. Cetatea era considerata una una dintre cele mai renumite din sud-estul Europei. Intrarea in cetate se facea pe 6 porti impunatoare, realizate in stil baroc si ornate cu bazoreliefuri cu scene mitologice. Cetatea in forma stelara, cu ziduri groase de 3m, era inconjurata de santuri de aparare  si prevazuta cu 7 bastioane: Trinitatea, Eugeniu de Savoya, Sfanta Elisabeta, Sfantul Mihail, Sfantul Carol, Sfantul Capistrano si Sfantul Stefan.

Urmand cursul drumului, veti ajunge si ca vreti, si ca nu vreti la CETATEA DEVEI, aruncata sus pe creasta dealului, una dintre cele mai reprezentative fortificatii din Transilvania, care dateaza din anul 1264. In 1385, cetatea a devenit resedinta voievodala. Parcursul ei istoric a fost unul complicat, pana dupa revolutia din 1848 cand, un an mai tarziu, un soldat a aruncat depozitul de munitie in aer, iar fortareata s-a transformat in ruina.

CASTELUL REGAL de la Savarsin  apartine domeniilor regale romanesti. Situat tot pe Valea Muresului, in minunata Tara a Zarandului,  se afla amplasat cam la jumatatea distantei dintre Deva si Arad. Castelul a fost ridicat intre 1650 si 1680, la comanda nobilului maghiar Forray si stapanit ulterior de nobilii Nadasdy si Hunyady. Dupa moartea lui Carol Hunyady in 1932, castelul a trecut in proprietatea lui Anton Mocioni care l-a vandut Regelui Mihai, in 1943. Dupa caderea comunismului, castelul a fost restituit  Regelui. Parcul dendrologic  se intinde pe o suprafata de 6.5 ha si este inconjurat de un parc cu multe specii de arbori si arbusti seculari si plante rare: brad argintiu, chiparosi de balta, pin de Himalaya, alun turcesc, molid, tuia piramidala, salcam chinezesc etc. Pe domeniu se afla si un lac cu debarcader,  in mijlocul caruia este o mica insula pe care a fost ridicat un foisor.

Nu departe de Castelul de la Savarsin se afla altul, construit de mesterii italieni prin 1860, CASTELUL MOCIONI – TELEKI, din satul Capalnas. Castelul are o fatada impunatoare, formata din patru coloane de piatra si capiteluri corintice care sustin un fronton frumos decorat. Intrarea in salonul mare se face urcand treptele din marmura taiate in forma de semicerc care formeaza o frumoasa terasa, inainte sa intri inauntru prin cele 3 usi mari. Aici a trait o vreme celebrul om politic Alexandru Mocioni, presedintele Partidului National Roman din Crisana si Banat.

Dar familia Mocioni a avut mai multe proprietati, una dintre ele fiind CONACUL DE LA BULCI, in apropiere de Birchis. Conacul a fost cumparat de Antoniu Mocioni in 1858 de la baronul Fechting – Fechtemberg, cel care l-a si construit. Aici au fost oaspeti atat Regele Carol al II-lea, cat si Regina Elena si Regele Mihai. Tot aici au fost invitati Vicentiu Babes, Andrei Saguna, Franz Liszt si Carol I. Alexandru Mocioni isi pastra aici celebra sa biblioteca cu carti rare.

Continuand drumul catre Arad, la o cotitura a drumului, pe partea dreapta , privirea va fi atrasa de frumusetea unei cladiri superbe aflata intr-o stare de de nepasare totala. Este CASTELUL KNOPOI, amplasat  in  mijlocul satului Odvos, la aproximativ 50 de kilometri de Arad. Castelul a apartinut familiei nobiliare de origine maghiara Konopi, al carei ultim urmas a fost baronul Coloman Konopi, fost inginer si cercetator agricol. Merita sa ii vedeti silueta frumoasa pusa in valoare de salbaticia parcului care il inconjoara.

Dupa ce porniti mai departe, doar la cativa km distanta, in localitatea Conop, dati de un alt conac frumos, amplasat chiar langa sosea, cunoscut sub denumirea de CONACUL CONOP. In acest castel de dimensiuni mici a locuit unul dintre corifeii Marii Uniri, Stefan Cicio Pop. Castelul a fost ridicat in sec 18, fiind construit in stil neoclasic, pus in evidenta de coloanele masive, cu capiteluri dorice.

Iar, daca nu v-ati saturat cotrobaind peisajul dupa castele, in judetul Arad mai gasiti destule de vizitat:

Castelul Misici din Lipova unde  in prezent functioneaza muzeul orasenesc si puteti admira  oglinzile, tablourile, candelabrele de cristale, teracotele rare si faimoasa soba din portelan decorata in stil rococo. Aici a locuit intre 1922 si 1953  Sever Bocu – ziarist si om politic. Muzeul adaposteste colectia de arta Eleonora Costescu si Vasile Varga si tot aici sunt expuse piese de arta decorativa: argintarie, portelan, tapiterii, sticla si mobilier.

Si, daca tot sunteti la Lipova, mergeti sa vizitati Cetatea Soimos, cocotata sus pe deal si care dateaza din sec 13. Nu voi povesti foarte mult despre ea deoarece in articolele despre vestul tarii am relatat intreaga sa istorie.

Un alt castel care merita vazut se afla in localitatea Macea si este vorba despre CASTELUL CERNOVICI. Castelul are o istorie frumoasa, potrivit careia in anul 1852, Petru Csernovics  l-ar fi pierdut la o partida de carti, dupa ce in 1854, dupa o calatorie in Orientul Mijlociu, adusese specii rare de pomi si amenajase gradina parcului ce imprejmuia castelul. Construit in stil neoclasic, in prima jumatate a secolului al 19-lea, castelul a capatat o frumusete aparte prin prezenta celor doua terase,  strajuite de coloane cu capiteluri dorice.

 

Daca mergeti la Pancota, acolo puteti admira CASTELUL  DIETRICH _ SUKOWSKI unde astasi functioneaza primaria si consiliul local. El a apartinut Baronului Dietrich, un mare iubitor de arta, care i-a avut ca oaspeti pe Franz Liszt si Jokai Mor. Dupa moartea baronului, castelul a fost mostenit de ginerele lui, printul polonez Jozsef Schulkowschi. Dupa moartea primei sale sotii, acesta s-a recasatorit cu o actrita risipitoare, fiind obligat in final sa il vanda. Din acest moment, castelul a intrat in anonimat.

Daca aveti rabdarea sa mergeti in localitatea Petris din judetul Arad, aici veti putea vizita CASTELUL  SALBEK care dateaza din 1800 si este realizat in stil neoclasic. El este inconjurat de un parc unde doi stejari seculari spun o poveste incredibila. Potrivit legendei, sub crengile unuia dintre ei, se tineau instantele domnesti de dinainte de 1848, in urma carora condamnatii erau inchisi in inchisoarea domeniului.

V-as indemna sa vizitati aceste locuri impreuna cu copiii vostri pentru ca nepasarea edililor, a celor responsabili sa conserve si sa pastreze istoria acestei tari va sterge in timp si umbra sub soare a acestor vestigii. E bine ca amintirea lor sa ramana undeva ascunsa in sufletul nostru, nu doar pe site-urile internet-ului. Sunt forme concrete ale istoriei pe care astazi inca o mai putem vedea si regreta in cunostinta de cauza si care ne va ajuta sa intelegem mai bine ca astazi, in ochii politicienilor nostri, nu doar omul nu conteaza,  nici macar istoria! Ce-ati zice de introducerea unor taxe dedicate politicienilor: taxa pe nepasare si taxa de nesimtire fata de istoria si valorile reale ale tarii? Eu as introduce si taxa de hotie! Cu astea trei, garantat iesim din criza. Faceti pariu?