Evita, femeia din umbra lui Juan Peron

Maria Eva Duarte de Peron sau simplu Eva Peron, alitata cu diminutivul Evita, a fost cea de-a doua sotie a presedintelui Argentinei Juan Domingo Peron si prima doamna a Argentinei din 1946 pana la moartea ei in 1952. Evita s-a nascut in data de 7 mai 1919, in colonia agricola La Union, un orasel din apropiere de Los Toledos.

Pe numele sau real, Maria Eva Duarte, ea a fost fiica nelegitima a unei servitoare din Pampas si a unui proprietar de terenuri, destul de bogat. La inceput, fetita este crescuta la ferma, impreuna cu surorile ei bastarde, separat de copiii legitimi. Dupa moartea tatalui, ea se muta impreuna cu mama in oraselul Junin, unde deschid o pensiune familiala. 

Fiica din flori, Eva, cunoscuta si sub numele de Evita, a parasit scoala cand avea 15 ani si si-a fugit la Buenos Aires impreuna cu iubitul sau, Augustine Magaldi, un cantaret de tangouri, care era insurat, si care-i promite ca o va face actrita.

Cand acesta o paraseste, Evita ajunge sa-si castige existenta prin metode mai mult sau mai putin promiscue, intretinand legaturi cu diversi barbati.

Obtine pana la urma si roluri in piese de teatru si filme. In anul 1940, capata o slujba modesta la postul de radio privat Radio Belgrano si apoi la El Mundo. Ambitioasa si tenace, dobandeste o emisiune proprie. Evita cucereste o popularitate atat de mare, incat este supranumita "Senorita Radio”.

La o licitatie de binefacere pentru ajutorarea victimelor cutremurului care a zdruncinat regiunea San Juan, l-a intalnit pe colonelul Juan Peron, cu care s-a casatorit in data de 21 octombrie 1945.

Astfel, la 22 ianuarie 1944, cu ocazia unui concert organizat in scopul colectarii de fonduri pentru victimele cutremurului, acesta o cunoaste pe Eva, care face o mare pasiune pentru el.

Ii devine amanta si, totodata, aliata indispensabila, prin interventiile radiofonice. La randul sau, Peron este cucerit de gratiile si de personalitatea deosebita a Evei. “Era o femeie cu o infatisare fragila, dar cu o voce puternica, par lung, blond, lasat pe spate si ochii aprinsi”, povesteste acesta despre femeia care l-a fermecat. Eva devine amanta colonelului si ministrului de razboi Juan Peron. Povestea de iubire dintre cei doi a fost una controversata mai ales ca cei doi proveneau din clase sociale diferite, Eva fiind fiica unei menajere. Evita si Juan au inceput o relatie impreuna si ea l-a ajutat sa castige simpatia poporului.

Popularitatea lui l-a dus la arest in 1945, dar Evita a declansat o manifestatie de amploare pentru a-l elibera. Pe 21 octombrie 1945, Evita si Juan s-au casatorit.Peron a participat la alegerile prezidentiale din 1946, iar Evita a fost ucel mai activ militant in campania sa, un lucru fara precedent in politica argentiniana. Ea a facut apel la grupurile de muncitori cei mai asupriti din Argentina, spunandu-le ca le intelege si le sustine cauza. Juan Peron a iesit invingator, iar Evita a continuat sa joace un rol activ in viata politica a tarii.

Si-a tinut promisiunile facute clasei muncitoare si actiona ca si Secretar al Muncii, fara a avea insa acest titlu in mod oficial, sprijinand cresterea salariilor si incercand sa aduca beneficii sociale mai mari si mai multe. 1945, Evita si Juan s-au casatorit.

Peron a participat la alegerile prezidentiale din 1946, iar Evita a fost ucel mai activ militant in campania sa, un lucru fara precedent in politica argentiniana. Ea a facut apel la grupurile de muncitori cei mai asupriti din Argentina, spunandu-le ca le intelege si le sustine cauza.

Juan Peron a iesit invingator, iar Evita a continuat sa joace un rol activ in viata politica a tarii. Si-a tinut promisiunile facute clasei muncitoare si actiona ca si Secretar al Muncii, fara a avea insa acest titlu in mod oficial, sprijinand cresterea salariilor si incercand sa aduca beneficii sociale mai mari si mai multe.

Era iubita de clasele sociale defavorizate, dar detestata de catre cei bogati datorita originii sale modeste, povestilor din trecutul sau, cat si implicatiilor sale in domeniul politic. Ea si-a atras antipatia clasei privilegiate  prin campania ei care avea ca scop obtinerea  dreptului femeilor la vot. Femeile argentiniene au primit drept la vot din 1947.

Organizeaza muncitorii in sindicate si multiplica masurile sociale in folosul defavorizatilor. Eva incepe o campanie in sprijinul copiilor saraci din Argentina. Pune bazele unei fundatii cu scopul de a imparti haine, alimente si case sarmanilor. In septembrie 1946, promoveaza o lege in favoarea drepturilor civile pentru femei. Cu aceasta ocazie ea a anuntat ca va candida ca vice-presedinte la alegerile din 1951. Candidatura ei nu a fost acceptata de fortele militare.

Cu toate ca proba Evita ar fi invins in final, probleme ei de sanatate au dus la renuntarea la candidatura. María Eva Duarte a avut o viata tumultoasa si absolut fascinanta. A fost femeia care a starnit pasiuni si simpatii, dar si uri si antipatii. Cameleonica in comportament, incalca regulile, dar le si respecta in acelasi timp. Evita cea umana isi conducea periplul prin viata ca un sex-simbol pentru a se face mai tarziu remarcata politic. Desi farmecele ei au starnit pasiuni in multi barbati, Eva il cunoaste la 24 de ani pe viitorul sau sot Juan Peron, colonel si ministru de razboi de care se indragosteste cu o pasiune nebuna.

A fost devotata acestuia, standu-i alaturi la bine si la rau. In autobiografie. Eva Duarte sustine ca il “diviniza” pe sotul sau. Trei ani mai tarziu, apare momentul decisiv din viata ei. In iunie 1943, ofiterii favorabili dictaturilor fasciste din Europa preiau puterea, pentru a impiedica guvernul democratic argentinian sa angajeze tara alaturi de aliati. Este instaurata o junta, in sanul careia postul de subsecretar de stat si ministru de razboi este ocupat de colonelul Juan Domingo Peron, care luptase in Italia si vazuse cum isi facuse loc in frunte Mussolini.

Cea care se proclama “una din popor” se infatisa in mijlocul acestuia exercitandu-si calitatile oratorice in haine elegante, insotite de bijuterii valoroase, uneori extravagante.

Se spune chiar ca atata timp cat a fost prima doamna a tarii, obisnuia sa viziteze orasele sarace in costume Dior, asortate cu bijuterii Bvulgari a carui imagine a fost. In periada anilor 1940 si 1950, ea atrage atentia intregii lumi politice asupra Argentinei. Cand Juan este arestat, Eva provoaca o adevarata greva care a condus la eliberarea acestuia. Eva devine sprijinul politic numarul 1 a Lui Peron. Era nu doar femeia din spatele unui om puternic, ci omul sau cel mai de incredere si are o contributie importanta in numirea acestuia ca presedinte a Argentinei. Gurile rele spun ca energia si forta sa erau atat de covarsitoare incat manipula cu o usurinta extraordinara pe cei din jur.

“Peron a avea o personalitate dubla, iar eu a trebuit sa ma adaptez lui. Cateva zile pe saptamana sunt Eva Peron, sotia Presedintelui, a carei munca este simpla si agreabila si in cea mai mare parte a timpului sunt Evita, sotia celui care conduce oameni care si-au indreptat catre el toata increderea, speranta si iubirea”, obisnuia sa spuna aceasta. A simpatizat cu clasa muncitoare din care provenea si dorinta sa de a imbunatati viata celor nevoiasi era autentica. Se spune chiar ca lua copii vagabonzi de pe strada si ii adapostea in casa pentru a-i imbaia si a-i pune la masa. A pus bazele unei fundatii pentru ajutorarea saracilor si a infiintat un partid feminist. A avut o activitate politica foarte activa si diversa. Nutrea in schimb admiratie ascunsa pentru fascisti si impartasea admiratia sotului pentru Italia lui Mussolini, pentru Germania lui Hitler si mai ales pentru Spania lui Franco.

Eva Peron  a murit 26 iulie 1952, in varsta de 33 de ani. Sase ani a fost prima doamna a Argentinei si a fost iubita ca nimeni alta. Desi iubita ca o zeita, a murit in plina tinerete si frumusete, din cauza cancerului ovarian care nu a cedat in fata niciunui tratament. Moartea sa a indurerat inimile intregului popor argentinian, iar funeraliile dedicate Evei au provocat multa suferinta la nivel national. In istoria lumii, doar Evia si printesa Diana au stiut sa atraga simpatia si admiratia poporului lor .