Incepand de astazi voi povesti despre omul care a schimbat fata
Timisoarei. Székely László este creatorul imaginii Timişoarei moderne. El s-a născut în oraşul Salonta in
data de 3 august 1877. A urmat Facultatea de arhitectură din
cadrul Politehnicii „József" din Budapesta, iar, in anul IV de studiu, devine
discipolul profesorului Hauszmann Alajos, specializat în arta construcţiei
renascentiste şi baroce, a cărui experienta va avea un impact major asupra
carierei lui Székely László. Dupa
terminarea facultatii, a
beneficiat de o bursă de studiu în Italia, iar cand s-a intors în ţară, a fost solicitat de prof.
univ. Czigler Győző să lucreze ca asistent universitar la Facultatea de
Arhitectura. In anul 1902, inginerul şef Szilárd Emil, care era
conducătorul departamentului tehnic al Primăriei din Timişoara, propune
înfiinţarea funcţiei de arhitect în cadrul primăriei, deoarece oraşul se afla
într-o fază de dezvoltare care necesita coordonare şi coerenţă, dar si o
viziune de ansamblu asupra viitoarei imagini a arhitecturii orasului.Székely
László este creatorul imaginii Timişoarei moderne. El s-a
născut în oraşul Salonta in data de 3 august 1877. A urmat
Facultatea de arhitectură din cadrul Politehnicii „József" din Budapesta,
iar, in anul IV de studiu, devine discipolul profesorului Hauszmann
Alajos, specializat în arta construcţiei renascentiste şi baroce, a cărui
experienta va avea un impact major asupra carierei lui Székely László. Dupa
terminarea facultatii, a beneficiat de o bursă de studiu în Italia,
iar cand s-a intors în ţară, a fost solicitat de prof. univ. Czigler
Győző să lucreze ca asistent universitar la Facultatea de Arhitectura. In
anul 1902, inginerul şef Szilárd Emil, care era conducătorul
departamentului tehnic al Primăriei din Timişoara, propune înfiinţarea funcţiei
de arhitect în cadrul primăriei, deoarece oraşul se afla într-o fază de
dezvoltare care necesita coordonare şi coerenţă, dar si o viziune de ansamblu
asupra viitoarei imagini a arhitecturii orasului. La recomandarea lui Czigler Győző, Székely Lázló a
fost numit arhitectul şef al oraşului Timisoara. Timp de
20 de ani a lucrat atât la serviciul tehnic al Primăriei, cât şi în
atelierul sau personal de proiectare. Proiectează instituţii
publice, şcoli, sanatorii, clădiri industriale, conace, vile familiale şi case
private. În proiectele sale imbină latura practică cu noile tendinţe estetice
şi tehnice ale epocii. Proiecteaza: Banca de Credit Maghiară,
Abatorul Municipal
Uzina de apa
Liceul silvic, Biserica ortodoxă din Timişa-Fabric,
Fabrica de ciorapi,Palatul Brück,
Palatul Emmer.
Palatul (baile) Neptun
În
1909 oraşul Timişoara îl trimite în străinătate pentru a se specializa in
constructia spitalelor si a bailor publice. Portofoliul lui se
mareste cu alte edificii de mare importanta: Banca de scont,
Palatul (baile) Neptun,
Liceul Piaristilor
Statuia Sfanta Maria din piata cu acelasi nume
primaria din Salonta,
Gimnaziul
real din Salonta, Catedrala Episcopala ortodoxa sarba din Varset etc. După
ce s-a pensionat, în anul 1922, a onorat doar comenzi private ferme, dar si
cateva proiecte solicitate de comunităţile bisericeşti şi civile.
S-a stins din viaţă în ianuarie 1934, la numai 57 de ani. Opera
reprezentativa a arhitectului Székely László este impunătorul
complex de clădiri format din gimnaziul piarist, convict şi biserică , situat
în centrul Timişoarei, complex delimitat de trei străzi. Desi proiectul este
finalizat în 1907, pietra de temelie a fost pusa în luna martie 1908, iar
constructia a fost finalizata în 1912.
Configuratia pieţei centrale a
Timişoarei, mai exact Piaţa Operei, este şi ea considerată
ca fiind creaţia lui Székely László, deoarece lui i-a revenit sarcina de a
o concepe, iar multe dintre clădirile amplasate aici au fost
proiectate de el
(Palatul
Neuhausz,
Palatul Dauerbach,
Palatul Hilt & Vogel,
Palatul Széchenyi,
clădirea Camerei de Comerţ şi Industrie).
Cand a izbucnit războiul mondial,
cariera sa a avut de suferit, deoarece comenzile in constructii s-au
oprit. În anul 1922 solicită pensionarea si renunţâ la funcţia de arhitect şef
al oraşului. Continua să lucreze ca arhitect privat. In aceasta perioada proiecteaza gratuit
Casa Maghiară, palat cu trei etaje amplasat in Cetate si construit între 1929
şi 1930. În Casa Maghiară vor funcţiona instituţiile maghiare locale: Asociaţia
Maghiară de Cântări din Timişoara, Asociaţia Culturală Maghiară din Banat, Societatea
literară Arany János şi, temporar, biblioteca maghiară. Etapa cea mai
productivă a creaţiei sale este marcată de proiectele sociale de la inceputul secolului
XX, când, într-un ritm alert, se formează orasul modern ce cunostea o
dezvoltare spectaculoasa. Din punct de vedere al stilului sau
arhitectural, clădirile proiectate de Székely László pot fi grupate în trei
curente principale: stilul istoricist, a Jugendstilului maghiar precum şi
elemente ale arhitecturii moderne de la începutul secolului XX, ulterior
canonizate de mişcarea Bauhaus.
·
Din punct de vedere arhitectonic oraşul
moşteneşte un amplu patrimoniu de monumente istorice(circa 14.500[6]), totodată
cel mai mare din ţară. De fapt întregul ansamblu de clădiri din centru şi cele
din cartierele Iosefin şi Fabric sunt considerate monumente istorice. Acesta
este rezultatul unei tradiţii îndelungate de planificare urbanistică modernă,
începută încă din secolul al XVIII-lea, o dată cu venirea austriecilor. Centrul
oraşului, amplasat în vechea Cetate, a fost remodelat, cu pieţe şi străzi
drepte. Construcţiile erau bine aliniate, iar clădirile de la colţurile
străzilor trebuiau să aibă elemente arhitecturale în plus. Predominant a fost
stilul baroc de influenţă vieneză, care a adus Timişoarei numele de “Mica
Vienă”.
·
La sfârşitul secolului al XIX-lea,
structura urbanistică a Timişoarei a suferit un proces amplu de modernizare.
Fostele bastioane şi spaţiile militare au fost demolate şi înlocuite cu
bulevarde şi cartiere noi. În 1904, Primăria a înfiinţat postul de arhitect-şef
şi l-a atribuit tânărului arhitect László Székely. Acesta a adus o contribuţie
decisivă la remodelarea zonei centrale şi la introducerea stilului Art Nouveau,
secession şi eclectic în peisajul urbanistic al oraşului. Stau mărturie palatele
din Piaţa Victoriei, Baia Publică Neptun sau Casa Brück din Piaţa Unirii. Tot
datorită lui s-a conturat şi arhitectura industrială, Abatorul comunal sau
Uzina de apă fiind numai câteva exemple.
·
Cartierele Fabric şi Iosefin
păstrează intactă amprenta diversităţii etniilor şi meşteşugarilor care le-au
construit. Se păstrează influenţa germană, maghiară şi sârbă. Clădirile nu
depăşesc două etaje, sunt viu colorate şi foarte bogat ornate. În cartiere
precum Mehala, Iosefin sau Freidorf, se păstrează trăsăturile tipice ale
satelor tradiţionale de şvabi bănăţeni: case mari cu front stradal, frumos
ornate şi cu spaţii verzi în faţa caselor.
·
Ultimul curent arhitectural care
influenţează vechiul oraş este cel românesc, introdus o dată cu trecerea
Timişoarei sub administraţie românească. Cel mai bun exemplu este Catedrala
Mitropolitană realizată în arhitectură tradiţională românească, în stil
moldovenesc. În perioada interbelică se construiesc şi noi cartiere de vile în
jurul centrului, unde se resimte influenţa stilului modern interbelic, a
stilului brâncovenesc sau chiar francez.
Székely László moare în 1934 la Timişoara şi este
înmormântat în Cimitirul din Iosefin. Amintirea sa este evocată prin
statuia ce i-a fost dedicată, o
placă comemorativă trilingvă şi atribuirea numelui său unei străzi din
Timisoara. Placa comemorativă este instalată pe faţada ansamblului
arhitectural al Liceului Piarist, al cărui creator a fost Székely.
Placa comemorativă este instalată pe faţada ansamblului arhitectural al Liceului Piarist, al cărui creator a fost Székely László.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Fiti exigenti! Sugestiile sunt binevenite. Criticile, asumate.