Hoinar de-o zi prin vestul tarii (conacul de la Banloc, castelele de la Sofronea si Misici, Bazarul Turcesc,manastirea Maria Radna si cetatea Soimos)

Hoinari de-o zi in vestul tarii – asta am fost noi in acest weekend friguros si trist!

Hoinar de-o zi prin vestul tarii (conacul de la Banloc, castelele de la Sofronea si Misici, Bazarul Turcesc,manastirea Maria Radna si cetatea Soimos)

Hoinari de-o zi in vestul tarii – asta am fost noi in acest weekend friguros si trist! 

Conacul de la Banloc isi are originea in timpul ocupatiei otomane din Banat cand, in secolul 16, pasa de la Timisoara si-a construit resedinta intr-o locatie superba,  lacas aflat la 50 de km de capitala Banatului, in localitatea Banloc.

Dupa ce turcii s-au retras din Banat, conacul a ajuns in proprietatea unui conte magiar, ca mai apoi sa devina resedinta Reginei Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al II-lea. Dupa plecarea Reginei, conacul a ajuns o ruina si asa arata si astazi. 

 

Se pare ca acest conac este acum concesionat Arhiepiscopiei Timisoara pentru 49 de ani, dar ma intreb de ce? De vreme ce nimic bun nu se intampla acolo. Las pozele sa vorbeasca de la sine.

Ne-am gandit ca asta este grija manifestata de edilii superbului nostru judet fata de istoria noastra si curiozitatea ne-a impins sa plecam a doua zi in judetul Arad. 

Ne gandeam ca,  poate,  acolo lucrurile stau mai bine. Prima data am mers in Sofronea, o localitate situata la 7 km de Arad, spre Curtici. Cand am ajuns, multe masini umpleau parcarea aflata in imediata vecinatate a micului castel, iar acestea continuau sa vina tot mai multe. Ne intrebam daca nu cumva nimerisem in mijlocul unui eveniment aflat in continua desfasurare, desi tinuta celor care coborau din autoturisme era mai mult decat lejera. Toti treceau glont pe langa cladirea castelului, proaspat amenajata, si intrau in parcul amplasat in spatele acestuia. Ne-am apropiat si am vazut anuntul: intrarea pentru copii: 30 ron, adulti: 50 ron, familie : 120 ron. Intrare la ce? Va voi spune mai tarziu, pentru ca prima data as vrea sa va spun cateva cuvinte despre aceasta aparitie arhitecturala amplasata la marginea unei comune care pare sa isi ascunda comoara. Castelul a apartinut familiei Purgly in anul 1789 si este o miniatura a Castelului Huniazilor, iar primul proprietar se pare ca ar fi fost Janos Purgly. Acesta ar fi donat castelul fiului sau, Laszlo Purgly,  in 1889, impreuna cu 860 de jugare de teren cadastrale, o ferma de animale, o livada cu pomi fructiferi si o plantatie cu vita-de-vie. Batranul Pugly era deja proprietarul castelului de la Gurahont, dar, cand a cumparat cladirea, nu era atat de interesat de ea, cat de terenul agricol din vecinatate, adica in jur de 500 de ha de pamant cultivat cu grau si porumb. Batranul era unul dintre baronii cunoscuti si respectati in Imperiul Austro-Ungar. Cand s-a mutat ca Sofronea, acesta a reamenajat castelul si l-a transformat in superba constructie arhitecturala pe care o vedem si astazi si pentru care a fost atat de invidiat de baronii vremii.  

Batranii inca povestesc despre frumustetea mezinei, Magdolna Purgly de Jószáshely, o domnita frumoasa care s-a casatorit in 22 iulie 1901 cu un ofiter tanar, Miklos Horthy, cel care avea sa devina mai tarziu comandantul flotei austro-ungare din Marea Adriatica, iar in 1920 avea sa preia conducerea Ungariei in calitate de regent. La nunta ei au venit baroni, grofi si politicieni din tot Imperiul, de la Viena, Budapesta  si din Ardeal. In 1922, vremurile de glorie aveau sa se sfarseasca, in momentul in care sotia baronului, Margit, s-a sinucis din pricina infidelitatilor barbatului ei, care se zice ca avea o relatie de amor cu cumnata lui.  Si ca lucrurile sa devina si mai ciudate, acesta si-a ingropat sotia in curtea castelului si s-a insurat cu sora nevestei. In 1949, baronul a fost deportat la Targu Jiu, iar doi ani mai tarziu, s-a intors inapoi. Castelul era deja in proprietatea comunistilor, iar baronul avea sa moara de foame  in subsolul Casei Parohiale ce apartinea de Biserica Rosie din Arad, al carui sponsor fusese in toata perioada lui de glorie. Desi localnicii au venit pe furis cu mancare, comunistii i-au pus pe fuga, iar baronul si-a dat duhul chiar in pivnita fostei sale ctitorii. Corpul i- a fost inmormantat in cimitirul din Arad, alaturi de cea de-a doua  nevasta. Dar istoria acestui baron inca poate fi spusa de castelul care ii face cinste numelui. Cladirea  in stil seccession este formata dintr-un corp central langa care se inalta un donjon cu aspect medieval. Castelul are frumoase elemente de décor dantelate, atat pe fatada prncipala, cat si pe turnul feudal. Interiorul a fost pastrat in forma sa initiala: daca se intra pe usa principala din corpul principal al cladirii, se ajunge in sala de receptii. Tavanul este prevazut cu casete din lemn, frumos lucrate. In imediata sa vecinatate se afla sufrageria , salonul si sala mare. Scara din lemn care duce catre etaj este atent lucrata si pusa in valoare de superbe vitralii.

Daca parasiti interiorul, veti da intr-un parc amplasat in spatele castelului unde se afla un minunat strad cu apa termala. Baile de aici au fost construite inca de pe vremea imparatului Diocletian. Aici se grabeau turistii veniti din zonele invecinate. Temperatura apei este de aproximativ 30 de grade Celsius  si se zice ca apa termala de aici are calitati terapeutice miraculoase. Strandul este amplasat in mijlocul unor arbori seculari si a unei pepiniere unde sunt plantati peste 100 de pomi. In 1990, castelul era o ruina. Fusese folosit ca sediu GAS, apo CAP, iar in 1990 a fost cumparat de unul dintre consilierii aradeni si renovat. Aici vin turisti din Germania, Austria si din vestul tarii sa faca bai, indiferent de anotimp.
De la Sofronea am plecat catre Lipova, un orasel alcatuit din imbratisarea a trei localitati: Radna , cu superba sa manastire Maria Radna si loc de pelerinaj, Soimos cu deja cunoscuta cetate cu acelasi nume, si Lipova cu ceea ce ar fi trebuit sa fie Castelul Misici si Bazarul Turcesc. 

N-as vrea sa descurajez eventuala curiozitate a celor carora le place sa exploreze istoria tarii vizitand locuri de legenda, dar trebuie sa va spun ca am avut o mare tristete in acest orasel. Lipova este o localitate care te duce cu gandul la saracie, la lupta fiecarui locuitor cu ziua de maine. Strazile sunt vai de mama lor, casele cu tencuiala care curge de pe ele, cainii care te miros si te-nconjoara din toate partile imediat ce cobori din masina. Am vrut sa vizitam prima data Castelul Misici, actualul muzeu orasenesc. O mare dezamagire. In primul rand pentru ca era inchis, desi era zi de weekend si, daca nu atunci, atunci cand ar trebui sa fie deschis un muzeu? Am fi vrut sa vedem colectia de arta Eleonora Costescu si Vasile Varga. Se presupunea ca am fi putut admira pictura moderna, pictura scolilor italiene, flamanda, maghiara, franceza si engleza, tapiteriile, soba de portelan in stil rococo, argintaria, portelanurile, articolele  de mobilier, sticla decorativa. Ei bine, nu am vazut nimic.  In al doilea rand, uitati-va cu atentie la fatada si spuneti-mi daca aceasta cladire pare ridicata in secolul 18. Cu braul acela de marmura mie imi seamana a primarie, a orice altceva decat un castel din secolul 18. 

Am coborat nerabdatoare in josul strazii sa vad macar vechiul Bazar Turcesc sau “Sub dughene” cum ii spun localnicii,  o constructie unica in Romania , construita in perioada 1637-1672 . Acesta a fost construit de turci in urma cu 4 secole si a avut un puternic rol comercial in zona. In perioada medievala, Lipova era un important centru comercial, un oras mai infloritor decat Aradul, unde negustori din Imperiul Otoman veneau sa isi vanda produsele aici. Si vad era, slava Domnului! Pe vremea aceea, Lipova era una dintre cele mai moderne cetati care avea izvor cu apa potabila si canalizare in oras.  Cetatea avea o lungime de 10.000 de pasi si cinci porti de acces. Orasul se mandrea cu 5 geamii, un mecet, 2 pravalii si multe case acoperite cu sindrila si imprejmuite de vii, strazi pavate cu scandura . Aici era in floare comertul cu sare, cu haine de postav si mirodenii orientale. Turcii au lasat mostenire lipovenilor canalizarea orasului si bazarul, ambele functionale si astazi. Din constructia initiala s-a pastrat fatada decorativa cu fronton triunghiular, arcadele si pilastrii in spatele carora se deschide un pasaj generos pentru vizitatoti si cumparatori. Inainte, aici comerciantii isi expuneau marfa la indemana cumparatorilor, astazi comerciantii actuali au intrecut pana si balcanismul initial, transformand totul intr-o sarada de prost gust. 

Fatada inca este strajuita de 8 pilastri cilindrici, legati unul de altul prin arcade, desi nu mai au mult si parca stau sa se pravale. In centrul cladirii se afla un fontispiciu triunghiular , decorat cu 5 discuri ceramice. Se spune ca sub bazar ar exista o uriasa pivnita la care nu am reusit sa ajung. In locul spatiilor comerciale acum sunt baruri puturoase in care localnicii saraci stau in palme cn un paharel de palinca indoita cu apa, amagindu-se ca maine va fi mai altfel decat azi. Alta dezamagire! 

De aici am plecat catre Manastirea si biserica de pelerinaj “Maria Radna”. Nu am sa insist foarte mult in prezentarea acestui lacas de cult deoarece si pe aceasta am prezentat-o in mai multe dintre postarile mele. Am sa reamintesc faptul ca manastirea Maria Radna a fost intemeiata in anul 1551 de catre calugarii romano-catolici franciscani. In perioada otomana, lacasul a fost incendiat si reconstruit dupa plecarea turcilor.  

Biserica a fost ridicata in mai multe etape, inceputurile ei legandu-se de ordinul calugarilor romano-catolici franciscani care au intemeiat-o in anul 1551. Biserica a fost inceputa in 1756 si finalizata in 1782. Altarul a fost ridicat din marmura de Carrara pe care este asezata icoana Sfintei Maria. In spatele acesteia se afla lucrarea “Bunavestire” a artistului I. Roskovics.  

Daca veti avea curiozitatea sa cautati imagini din trecutul acestui minunat lacas de cult, veti avea un mare soc sa constatati cat de dezastuoasa este starea ei actuala. 

Dar si mai surprinzator este faptul ca, desi este unul dintre cele mai renumite lacasuri de pelerinaj din vestul tarii, este singura biserica catolica lasata sa se degradeze intr-un hal absolut de nedescris si de neinteles. 

Dar ce ne-ar mai putea soca in aceasta tara daca pana ce si relatia omului cu divinitatea imbraca haina dezinteresului si-a indiferentei pana ce si pentru harul divin?
De aici am plecat mai departe catre Cetatea Soimos, una dintre cele 3 cetati medievale din judetul Arad. 

A fost construita in preajma anului 1275 de catre Banul de Severin, dupa primele invazii ale tatarilor, si este atestata documentar din 1278, cand banul Pal doneaza “Castrum Somos” fiilor fratelui sau. In 1315 a fost domeniu regal, fiind resedinta comitilor aradeni. Desi a avut mai multi proprietari de-a lungul vremii, in 1456 ea a apartinut lui Iancu de Hunedoara. In anul 1541, Soimosul a fost resedinta Reginei Isabela si a Principelui Ioan Sigismund. In 1552 a fost ocupata de turci, urmand ca in 1595 sa fie recucerita si data in custodia domnitorilor din Ardeal. Desi a fost cucerita de mai multe ori de catre turci, ea a fost eliberata definitiv in 1688, dar stricaciunile lasate de asediile continue nu au mai putut fi niciodata remediate, iar din 1788, ea s-a transformat intr-o gramada de ruine asa cum arata si astazi. Se zice ca este una dintre cele mai bine conservate cetati din tara, iar numele i se trage de la pasiunea castelanilor de odinioara de a creste soimi de vanatoare. Noi nu am fost la festivalul de muzica medievala (care are loc in luna august) si n-am vazut nici focurile de tabara noaptea din preajma cetatii, dar am prins in aceasta zi de duminica friguroasa concursuri cu parapanta si de motociclete si masini de teren. Multi amatori de intreceri sportive , dar si mai multi gura-casca la fel ca si noi ne-am pierdut timpul urmarind cascadoriile celor curajosi. 

Exista si o legenda care spune ca cele trei cetati aradene: Soimos, Dezna si Siria, au fost construite de trei surori. Prima ar fi spus inainte sa o ridice: “daca ma ajuta Dumnezeu, cetatea mea va fi terminata maine”, a doua ar fi zis si ea: “si cetatea mea va fi terminata maine cu ajutorul lui Dumnezeu”, in vreme ce a treia ar fi spus pe un ton de-a dreptul sfidator: “chiar daca nu ma ajuta Dumnezeu, si cetatea mea va fi gata maine!” Dar Dumnezeu le-ar fi pedepsit pe toate pentru lipsa lor de credinta si smerenie si, dupa ce mesterii au terminat constructia, toate cele trei cetati s-au prabusit, iar fetele s-au transformat in serpi albi care purtau coroana si cheile de aur ale cetatilor in gura. Legenda zice ca serpii apar o data pe an in speranta ca eliberatorul lor le va lua povara coroanelor si a cheilor de aur din gura, moment in care vor reveni la infatisarile lor de dinainte, iar cetatile isi vor ridica iarasi zidurile semete catre soare. 

Pana acest lucru se va intampla, mergeti sa vizitati cetatea. De fapt, vizitati toate obiectivele turistice! Astazi, chiar si intr-o forma absolut jalnica, inca mai pot fi admirate. Maine, cine stie? Traim in Romania si nimic nu ne mai mira! Va doresc sa aveti chef de o hoinareala de weekend. Si bucurati-va de ce puteti.

Notiuni de baza despre istoria parfumurilor pentru femeia cu respect de sine

Astazi m-am decis sa va povestesc despre parfumuri. De fiecare data cand ma gandesc ce mi-ar placea sa fac, cum sa ma rasfat sau pur si simplu cum sa pierd vremea, gandul ma duce la parfumuri. Mi-amintesc cu mare drag de ziua in care am descoperit Sephora prima data si imi facusem obiceiul sa incep fiecare zi de hoinareala pariziana intr-o maniera parfumata. Eram tanara si imi doream ca toate aromele acelea ascunse in sticlute cu forme frumos conturate si colorate sa le iau acasa. Si ce greu mi-era sa aleg. Ca si astazi! Sephora a ajuns intre timp si-n Romania, dar parfumurile nicicodata n-au gasit TOATE odata calea catre mine. A ramas un vis, de femeie tanara, ca un fum...Ca si parfumul...
Cuvantul parfum provine din limba latina „per fumus” care se traduce „prin fum”. Arta de a prepara parfumuri isi are originea in Mesopotamia si Egiptul antic, cand parfumul era un simbol al nobletii. Primul parfumier atestat documentar a fost o femeie care se numea Tapputi si care a trait in Mesopotamia mileniumului inainte de Hristos. Ea a distilat flori, uleiuri impreuna cu alte aromatice pe care le-a filtrat si redistilat de mai multe ori. In acea perioada, parfumurile erau folosite in cadrul ritualurilor pentru purificarea aerului sau in imbalsamari. 

Regina sumeriana Schubab folosea cosmetice si parfumuri, in mormantul ei fiind gasite un ibric pentru turnat esente si un borcan, cu filigran din aur, in care se tinea vopseaua pentru buze. Nici literatura sumeriana nu duce lipsa de referinte la parfumuri si uleiuri aromate, cea mai cunoscuta scriere ramanand celebra epopee a lui Ghilgamesh. In Egipt, cosmeticele si parfumurile jucau un rol important in viata religioasa si in cea profana. Preotii isi instalasera laboratoarele in temple, de unde doritorii puteau cumpara parfumuri, uleiuri si esente. Multi le aduceau ca ofranda zeilor, altii le foloseau pentru placerea lor personala sau le dadeau drept plata ori daruri. Parfumurile erau folosite zilnic si reprezentau o dovata de civilizatie. Cand egiptenii au inventat sticla, ei depozitau esentele frumos mirositoare in recipiente de sticla pe care le vindeau apoi in Grecia antica. Daca este sa il citam pe Homer, zeii Olimpului i-ar fi invatat pe oameni secretele fabricarii esentelor parfumate, iar esentele au fost create de catre nimfele si zeitele Olimpului. Pana ce si trandafirul care a fost o banala floare alba, abia dupa ce Venus s-a intepat intr-unul din ghimpii lui si-a capatat culoarea sangerie , iar Cupidon, fascinat de rosul aprins al florii, a sarutat-o si i-a dat parfumul deosebit pe care il are si astazi. Primele parfumuri au aparut in Grecia aduse de parfumierii veniti de pe alte meleaguri, iar in scurt timp au aparut si parfumierii eleni care isi vindeau produsele in pietele publice sau pe strazi. In acelasi mod au ajuns parfumurile si la Roma, o data cu parfumierii veniti din colonii elene de asta data. Trebuie spus ca si in India au existat parfumerii, dar aromele lor se bazau pe tamaie. Daca ne deplasam catrerasarit, Imperiul Bizantin a fost marele continuator al gloriei Romei si a transformat moda parfumurilor intr-o arta care depasise tot ce se mai facuse pana atunci. In scurt timp, lumea uitase despre parfumurile romane si cautauparfumurile vrajite ale arabilor. Caravanele duceau parfumurile, uleiurile, apa de trandafiri, mirodeniile scumpe si condimentele pe toata coasta Mediteranei.Pana ce si in Coran paradisul promis credinciosilor este o gradina parfumata, cu rauri, arbori si gradini de vis, scaldate in miresme. Parfumierii arabi au fost si primii care au combinat parfumurile vechi si noi cu alcool, au creat apa de trandafiri si parfumul de mosc, deschizand o pagina noua in istoria parfumurilor.Prima carte cu retete de parfum a fost scrisa in secolul 9 de un arab, Al-Kindi, si contine 100 de retete de parfum, uleiuri aromate, balsamuri si ape aromatice. In carte sunt descrise retete de parfumuri si echipamentele folosite pentru prepararea parfumurilor. Cel care a introdus procesul de extragere a uleiului din flori prin distilare a fost persanul Avicenna. Daca in antichitate se considera ca parfumierii erau detinatorii tainelor zeilor, in Evul mediu ei au fost numiti alchimisti sau magi. 

Primul parfum pe baza de alcool a fost Hungary Water, creat pentru Regina Elisabeta a Ungariei in 1370. Legenda spune ca frumoasa regina ar fi chemat un alchimist si l-ar fi rugat sa ii prepare o potiune care sa o ajute sa isi recapete frumusetea si tineretea. Aceasta tinctura pe baza de flori de rozmarin si uleiuri esentiale revigorante se vinde si astazi. 

In Germania, la Koln, frizerul italian Giovanii Paolo Feminis a creat prima apa de colonie, denumita Aqua Admirabilis. In Koln puteti achizitiona esenta in forma sa initiala sau imbunatatita. Desi in Europa arta fabricarii parfumurilor era cunoscuta din 1221, aceasta a inregistrat prima sa perioada prospera abia in renascentismul italian (secoul 15) si francez (secolul 16). Dar, daca e sa dam Cezarului ce e al Cezarului, va trebui sa mentionez importanta celor doua orase italiene, Venetia si Florenta, centre culturale, militare si economice de prim rang, care au devenit si noile capitale ale industriei parfumului. Aici formulele din toata lumea s-au reinventat, iar nobilii se dadeau in vant dupa aromele imbietoare. Familia de Medici era mare amatoare de parfumuri scumpe si diverse, motiv pentru care, cand Caterina de Medici a plecat in Franta pentru sa se marite cu Henri II, nimeni nu si-a imaginat ca ea avea sa scrie o pagina importanta in istoria parfumurilor. Ea a fost insotita de un parfumier renumit, Renato din Florenta, cel care a deschis primul magazin de parfumuri la Paris.Datorita acestuia, Franta avea sa devina unul dintre cele mai importante centre de fabricat parfum din intreaga lume. Era o moda ca fiecare nobil sau negustorsa prefere un anumit tip de parfum, iar parfumierii ajungeau sa aiba adevarate cataloage ale preferintelor. Ludovic al XIV - lea si Ludovic al XV-lea au fost cei mai mari consumatori de parfumuri. Atunci Franta si-a dezvoltat cultura florilor cu esenta parfumata. Montpellier si Grasse isi disputau cultura ierburilor medicinale si a florilor, garoafe, violete, lavanda, iasomie, trandafir si tuberoza.Trebuie mentionat faptul ca in secolele 16-17 doar cei bogati isi permiteau sa foloseasca parfumurile. Atunci mizeria atinsese apogeul chiar si in stralucitorul Versailles, iar baia nu reprezenta o prioritate nici macar pentru patura aristocratica. Era bine stiut faptul ca insusi Ludovic al 14-lea, denumit si Regele Soare, a facut o singura baie in 4 ani. Parfumul avea menirea de a estompa mirosurile corporale persistente si niciodata nu s-a consumat in exces parfumul ca atunci. In 1650, in timpul lui Ludovic al 14-lea s-a reinnoit „Cartea parfumierului” care impunea fiecarui parfumier o ucenicie de 4 ani si apoi 3 ani de lucru sub indrumarea unui maestru, inainte de a fi primit in Breasla Maestrilor Parfumieri. Curtea Regelui Ludovic al 15-lea a fost numita si „curtea parfumata”, iar regele folosea cate un parfum diferit in fiecare zi. Era perioada in care Marie Antoinette facea furori prin vestimentatii fastuoase si perucile impresionante. Tot atunci a fost descoperit rolul benefic al igienei, iar perceptia asupra parfumurilor s-a schimbat. Dar aceasta moda avea sa se termine o data cu Revolutia Franceza, deoarece revolutionatii considerau parfumurile un moft nobiliar, iar multi dintre acestia murisera sub taisul ghilotinei. In acea perioada cineva a avut inspiratia sa lanseze un parfum nou, "Guillotines", care a cunoscut un succes rasunator printre revolutionari. Si cum nimic nu tine o eternitate, dupa putin timp, lucrurile au revenit la normal, iar odata cu urcarea pe tron a luiNapoleon a inceput un nou capitol in istoria parfumierilor. Imparateasa Josephine cheltuia averi pe mirosuri exotice, iar lui Napoleon ii placeau frectiilecu apa de colonie. Igiena engleza a relansat gustul pentru baile parfumate.Acesta a fost momentul in care micile parfumerii aveau sa se transforme in adevarate industrii ce aveau sa cucereasca lumea. In Anglia, in perioada domniei Elisabethei I, erau preferate aromele de mosc, lavanda si si menta. Parfumul era stropit in par ori pe fata sau picurat pe batiste. Pana la aparitia caselor de parfum nu a mai fost decat un pas. In epoca La Belle Epoque parfumul avea sa devina un produs de lux, cu pedigree, adica cu nume si sticla pe masura. Coty si Lalique au lansat parfumuri de lux, in vreme ce Poiret re-desena tiparul femeii sic. O data cu emanciparea femeii, aceasta redescopera parfumul, dar pentru scurt timp, deoarece lumea acea sa traverseze criza economica din 1929. Abia din 1950 aveau sa invete din nou sa traiasca, iar parfumurile sa devina, ca pret, accesibile atat pentru femei, cat si pentru barbati. Rasul este precedat acum de lavanda cu miros discret. Miscarea hippie cu celebrul ei slogan:”Faceti dragoste, nu razboi!” a dat startul revolutiei sexuale. Dar nici acest curent nu avea sa dureze nici macar pret de o viata pentru ca miscarea feminista aparuse la orizont si tot atunci si-au facut simtita prezenta miscarile: gay, punk, neo-romantism, atat de evidente in perioada anilor 1970, cand stilurile de viata se vedeau puse intre oglinzi paralele si in note de contrast. Parfumul incepuse sa defineasca personalitatea purtatorului, iar barbatii sa faca diferenta dintre lotiunea dupa ras si parfumul barbatesc. Dar sa revenim la istoria parfumurilor lasand de-o parte curentele care au traversat timpul. Astfel, incepand din 1747, am spus ca incep sa apara casele de parfum;
·                     Casa Galimard, fondata de Jean de Gallimard, care aproviziona cu parfumuri curtea Regelui Ludovic al 15-lea;
·                     Casa Creed, fondata in 1760 de catre James Hanry Creed care a deschis primul magazin cu parfumuri la Londra, 

                      Casa Antoine Chiris deschisa in 1768 la Grasse, care avea sa devina capitala parfumurilor, si care avea fabrici in mai multe tari (Franta, Italia si Algeria)si prima retea de magazine in orasele : Paris , Bordeaux, Geneva, Milano, Viena si chiar la Bucuresti,

·                     Casa Houbigant si-a deschis portile in 1770 la Paris si pe langa nobilii care ii devenisera clienti, era furnizorul de parfumuri al Mariei Antoaneta.
·                     In 1790 a aparut „4711 Echt Kolnisch Wasser” care a fost realizata in localitatea Cologne, Germania. Aceasta a fost prima apa de colonie creata vreodata. 4711 este numarul casei in care se afla laboratorul unde a fost gandita si a devenit si numele celebrei case de parfumuri. Tot in acest an s-a infiintat Casa Atkinson la Londra. 


                      

·                     In 1820 s-a infiintat la Paris Casa Worth. 

·                    In 1828 a fost fondata Casa Guerlain , fondata de Pierre Francois Pascal Guierlain. In 1853 avea sa devina Parfumeria Oficiala a Majestatii sale si furnizorul reginei Victoria si a reginei Spaniei.

·                     In 1830 a aparut Casa Hermes.
·                     In 1846 Theron T. Pond a creat Crema Pond’s Extract, careia Regina Maria avea sa-i imprumute imaginea si sa ii scrie testimonialele.
·                     In 1886 se infiinta Casa California Perfume Company, cea care va fi cunoscuta ulterior drept Avon.
·                     In 1900 aveau sa fie infiintate Compania Gilette Co si Casa Max Factor.
·                     In 1904 se infiintau Casa Coty, fondata de Francois Coty, si casa Caron, fondata de catre Ernest Daltroff.
·                     In 1910 au aparut Casa Elizabeth Arden, Crema Nivea,
In 1921 s-a infiintat Casa Chanel, iar Ernest beaux creeaza Chanel nr 5, cel mai bine vandut parfum din toate timpurile, pentru Gabrielle Chanel.

                          

·                     In 1950 au fost fondate Casa Christian Dior si Casa de moda Givenchy.

·                     In 1960 au fost fondate Casa Yves Saint Laurent, Oscar de la renta, Paco Rabanne.

·                     in 1989 s-au infiintat Casele Calvin Klein si Ralph Lauren, Donna Karan, Tom Ford si Dolce & Gabanna.

Dar ce este parfumul? Este un amestec de uleiuri aromatice, folosit pentru a oferi un miros placut atat corpului uman, cat si mediului ambiental. Specialistii au impartit parfumurile in familii olfactice in functie de temele si notele predominante. Astfel, parfumurile se impart in:

1. Parfumuri individual FLORALE sau de buchet floral in care predomina esenta unei anumite flori sau a mai multora. Cand se foloseste o singura floare, se numeste seliflore. Tratatele de specialitate dau ca exemplu parfumul Diorissimo al casei Dior, realizat din esenta de lacramioare.

2. Parfumurile CITRICE sau FRUCTATE erau reprezentate pana nu demult de apa de colonie. Ele au in compozitia lor esenta de citrice (bergamota, lamaie verde, portocala, grapefruit, mandarina).

3. Parfumurile CHYPRE, care si-au imprumutat denumirea dupa numele parfumului creat de Francois Coty, sunt cele produse pe baza unui amestec din bergamote, patchouli, muschi de stejar si labdanum.Acestea sunt parfumuri racoroase, fresh. Din aceasta categorie fac parte: parfumurile citrice, parfumurile verzi si parfumurile marine.

4. Parfumurile ALDEHIDICE reprezinta un amalgam de substante chimice cu miros picant, iar primul parfum aldehidic a fost Chanel no 5, creat de Ernest Beaux in anul 1921.

5. Parfumurile FOUGERE sunt denumite dupa parfumul Fougere Royale, produs de Houbigant, si au la baza amestecul de esenta de lavanda, muschi de stejar si cumarin. Aceasta categorie este reprezentata de mirosurile lemnoase, specifice parfumurilor barbatesti.

6. Urmatoarea familie are un nume cel putin ciudat: parfumurile PIELE, realizate din combinatia esentelor de miere, lemn, gudron de lemn si tutun, din care rezulta un miros asemanator cu cel al pielii. Nu stiu cine si-ar putea dori un parfum care sa miroasa ca pielea, dar fiecare domeniu cu ciudateniile lui.

7. Parfumurile LEMNOASE sunt reprezentate de esentele de lemn de santal sau de cedru si paciuli, vetiver sau ambra. Aceste parfumuri sunt reprezentate de casele Givenchy, Yves Saint Laurent si Yssey Miyake.

8. Parfumurile AMBRATE sau ORIENTALE au ca nota dominanta esenta de vanilie, uleiul de camfor sau de rasina. In general, aceste parfumuri sunt destul de grele si pretentioase. Guerlain este unul dintre creatorii de parfumuri orientale.

Daca tot am amintit de categorii, trebuie mentionat faptul ca specialistii vorbesc si despre notele parfumului:

1. Notele de varf sunt cele mai putin durabile si persista mai putin de 5 minute si nu mai mult de 30 de minute, dar sunt cele care creeaza prima impresie. Cine nu stie pana acum, aceste note determina alegerea unui parfum in momentul in care cumparam unul.

2. Notele de mijloc sau de inima sunt cele care se simt imediat dupa cele de varf si dureaza cateva ore.

3. Notele de baza persista cel mai mult si sunt cele care dureaza si 24 de ore in functie de parfum.

Dupa concentratia de parfum, ele se impart in:

1. Extras de PARFUM care are o concentratie intre 20 si 40% de uleiuri aromate esentiale.

2. APA DE PARFUM (Eau de parfum) care are cea mai mare concentratie (intre10 si 30%) de uleiuri aromate parfumate.

3. APA DE TOALETA (Eau de toilette), cea mai intalnita varianta de parfum, cu o concentratie intre 5 si 20 % de uleiuri si esente.

4. APA DE COLONIE (Eau de Cologne – marca inregistrata „Original Eau de Cologne”) are cea mai mica concentratie de uleiuri si esente, cuprinsa intre 3 si 5%

5. APA DE SOLIDE (Eau de Solide) se lauda doar cu aproximativ 1% compusi aromatici.

Poate ar trebui mentionat faptul ca parfumurile se pastreaza in cutiile lor, deoarece se degradeaza daca sunt tinute la temperaturi ridicate, expuse la lumina si la praf. Temperatura de pastrare ideala este de 3-5 grade Celsius. Daca este pastrat in conditii optime, parfumul isi mentine proprietatile si aroma timp de mai multi ani. Astazi industria parfumurilor este una dintre cele mai puternice, care cunoaste o dinamica permanenta, marcata de factorul concurential si sugrumata de politici de marketing cat mai diverse pentru o piata intr-o continua expansiune. Astazi, pentru orice femeie din lume, alegerea unui parfum reprezinta cea mai mare provocare. Parfumieri celebri precum Yves Saint Laurent, Jean Paul Guerlain, Hubert de Givenchy, Nina Ricci, Max Factor, Christian Dior, Gabrielle Chanel, Francois Cotz, Pierre Balmain, Helena Rubinstein, Helene Rochas, Robert Ricci, Charles Revson, Francisco Rabaneda,Jean Paul Gaultier, Manolo Pertegaz, Antonio Puig, Dr N.G. Payot, Estee Lauder, Germaine Monteil, Yves Lavin le pun nasul, nervii si portofelul la mare incercare. Fara indoiala, au existat si parfumuri care au scris istoria parfumeriei universale. Si n-am sa fac trimiteri la literatura ca sa va amintesc faptul ca fiecare dintre noi stocam in memoria olfactiva amintiri si miresme legate de persoane sau intamplari, de iubiri si despartiri. Cateva dintre parfumurile lansate de-a lungul timpului au devenit simboluri.

Printre acestea se numara “Shalimar, creat in 1925 de catre Guerlain, simbol al luxului, care a rams unul dintre cele mai apreciate parfumuri din toate timpurile.

Chanel No 5, creat in 1921 de catre Ernest beaux pentru gabrielle Chanel, este parfumul cel mai bine vandut in intreaga lume si reprezinta simbolul elegantei feminine si simbolul marcii Coco Chanel.

Angel a revolutionat istoria parfumurilor, creatorul lui, Thierry Mugler, a vrut sa creeze un parfum cu miros de dragoste. Sa fie atat de senzual incat sa nu poti sa te desparti de cea care il foloseste. Se pare ca i-a reusit.

Casa Dior a lansat in 1948 parfumul Miss Dior, un omagiu parfumat adus surorii lui Christian Dior, Catherine. Aromele sale se doreau expresia de libertate, intruparea olfactiva a leminitatii absolute, freamatul vietii si bucuria tineretii.

Daca este sa facem o ierarhie a celor mai scumpe parfumuri din lume, aceasta ar arata cam asa:

Cel mai scump parfum din lume costa 1 million de dolari, sticla acestuia fiind decorata cu 2909 de bijuterii : diamante, safire si rubine de diferite culori. Sticla a fost realizata de renumitul bijutier Martin Katz. 


O sticluta cu cel mai scump parfum din lume, Imperial Majesty Clive Cristian, costa 215.000 de dolari. 
dolari.

Clive Christian No.1 a intrat in Cartea Recordurilor la categoria cel mai scump parfum din lume. Desi sunt multe parfumuri foarte scumpe, Clive Christian No.1 a primit aceasta titulatura atat pentru flaconul sau deosebit, cat si pentru faptul ca parfumul a fost realizat din cele mai rare si mai scumpe ingrediente din lume: lemn de santal din India, vanilie de Tahiti, trandafir, iasomie, orris, garoafa rosie, balsam benjoin si seminte tonka. Pentru confectionarea sticlutei de parfum, creatorii casei Clive Christian au cerut permisiunea Reginei Angliei sa foloseasca drept simbol coroana regala, iar legenda spune ca regina a fost onorata sa puna la dispozitia creatorilor coroana monarhei britanice.Sticla este confectionata din cristal de Baccara de 500 ml suflat cu aur de 18 carate si incrustat cu un diamant de cinci carate, iar dopul are simbolul Coroanei Regale. Pretul unui flacon de 500 ml de Clive Christian No.1 este de 168.000 de euro, parfumul fiind scos pe piata in editie limitata, de doar 10 exemplare. 

Baccarat este cunoscut pentru utilizarea de sticlute incrustate cu cristale pentru a parfumurile exclusive pe care le produce. Cu parfumul Les Larmes Sacrees de Thebes, Baccarat a intrat in aria parfumurilor business. O sticluta de parfum costa 6.800 de dolari. 

Parfumul Ralph Lauren Notorious este unul din cele mai scumpe parfumuri lansate vreodata si este dedicat persoanelor din segmentul ultra premium. Pretul unei sticlute de 75 de ml este de 3540 de dolari.

 Parfumul Caron’s Poivre se gaseste intr-o sticluta incrustata cu cristale si capac din aur alb. Pretul unei sticlute de 60 ml costa 2000 de dolari.

Joy este un parfum creat in anul 1929 de catre Henri Almeras pentru creatorul de moda Jean Patou. Este cel care a adus genul floral printre parfumuri. 30 de ml din acest parfum costa 800 de dolari. 

Parfumul Jar The Bolt of Lightening este facut de creatorul de bijuterii Joel A. Rosenthal. 30 de ml din acest parfum costa 765 de dolari.  

Parfumul Shalini este creat de Maurice Roucel, faimos pentru parfumurile de lux pe care le-a  facut de-a lungul timpului. O sticla de 65 de ml costa 900 de dolari. 

Parfumul Eau D’Hadrien este creat de catre Annick Goutal, model, pianist si creator de parfumuri si este rezultatul unei indelungi cercetari cu citrice. Parfumul este facut din extracte de struguri si lamai siciliene. O sticluta de 100 de ml costa 1,500 de dolari.

Chanel No.5 este primul parfum lansat de catre creatorul de moda parizian Gabrielle “Coco” Chanel. Parfumul a fost in continua vanzare din momentul aparitiei, anul 1921, si pana in prezent. Potrivit companiei, la nivel mondial, o data la 30 de secunde se vinde o sticluta de Chanel No5, pretul acesteia fiind de 234 de dolari (100 ml).

Desigur, nu toata lumea isi permite un parfum foarte scump, dar impartasesc parerea exprimata atat de bine de Coco Chanel: “ Parfumul este un accesoriu suprem, nevazut si neuitat. Iti anunta sosirea si iti prelungeste prezenta dupa ce pleci” Deci nu renuntati la parfum! Pentru ca “ eleganta este imposibila fara parfum! El este accesoriul invizibil, ultimul si cel care nu poate fi niciodata uitat” si “o femeie fara parfum e o femeie fara viitor “- Coco Chanel