Lucretia Borgia: Ca si copila am iubit plina de speranta, ca adult am iubit plina de pasiune, ca femeie in varsta am iubit cu amintirile

Daca nu ati citit romanul „Borgia. Pacatele familiei” scrisa de Sarah Bower ” ar trebui sa o faceti. Romanul aduce in prim plan povestea unei tinere, Esther Sarfati, care se trezeste propulsata in lumea stralucitoare, corupta si imorala a celebrei familii Borgia. Ea devine doamna de onoare a tinerei vaduve Lucrezia Borgia, fiica nelegtima a papei, si se indragosteste de Cesare, sarmantul si diabolicul ei frate. De fapt, apartitia acestei tinere este un motiv de incursiune in intrigile celebrei familii Borgia. Tanara Ferrara, transformata aici in eroina acestui captivant roman, deschide cititorului calea spre intrigile care au marcat istoria fascinanta a familiei de Borgia. Scriitoarea Sarah Bowler realizeaza o cronica a Italiei renascentiste, imbinand perfect  istoria oficiala a familiei Borgia cu zvonuri si ipoteze care nu sunt consemnate in analele de istorie. Lucretia Borgia este una dintre cele mai controversate figuri din istoria universala, care inca nu poate fi plasata in galeria marilor criminali sau a versatelor curtezane. Ea ramane personajul care a bifat trei casnicii zgomotoase, asasinatul unuia dintre soti, o galerie generoasa de amanti.  A nascut sapte fii, se spune ca ar fi trait in incest , ar fi comis crime monstruoase, toate acestea transformand-o in simbolul feminin al raului absolut, un  fel de Vaduva neagra a Renasterii italiene. Familia Borgia  isi are originea in Spania secolului 14, urmand ca in urmatoarele doua secole membrii ei sa fie identificati in Italia, Spania si Franta. A dat omenirii 11 cardinali ai Sfintei Biserici Romano-Catolice, 3 papi, o regina a Angliei si un sfint, dar figurile marcante ale familiei de Borgia, exempleedificatoare de lacomie si cruzime, au fost cei doi papi, Calixtus al III-lea (Alonso Borgia), si Alexander al VI-lea (Rodrigo Borgia), urmati de catre Cesare Borgia, fratele Lucretiei, ridicat de tatal sau la rangul de Cardinal si Duce, si Lucretia de Borgia insasi. Familia ei a avut o singura ambitie: sa domine Italia, iar pentru asta s-a folosit de  toate mijloacele posibile: coruptie, adulter, incest, otrava si pumnale.

Lucretia a fost fiica nelegitima a Cardinalului Rodrigo Borgia, viitorul papa Alexandru VI, si a amantei sale, Vannozza Cattanei, avandu-i ca frați pe Cesare, Giovanni si Gioffre. Cei doi frati , Lucretia si Cesare, erau deosebit de frumosi, destepti, imorali, cu statut privilegiat. Prezenta lor inspira teama, admiratie si impuneau loialitate deplina. In acea perioada erau de notorietate luptele pentru favoruri intre fratii Lucreziei, Cesare, Juan (Giovanni) si Gioffre si intrigile lor atat politice, cat si amoroase. Desi nu se incadra in canoanele frumusetii clasice, Lucretia avea calitatile apreciate in societatea renascentista: gratioasa, fata prelunga, par blond lung pana mai jos de genunchi, ten frumos si luminos, cu ochi caprui - cenusii, gura frumos conturata,  cu dinti albi si stralucitori, piept plin si inalt. Intr-o  alta descriere este prezentata cu  "gura ei este destul de mare, dintii incredibil de alb, gâtul ei este subţire şi corect, iar bustul este admirabil proportionat".  Facand parte dintr-o familie care incerca sa isi consolideze puterea , ea s-a trezit la varsta de 13 ani casatorita cu Giovanni Sforza, mostenitorul uneia dintre cele mai puternice familii din Milano. Ceremonia a fost una somptuoasa, alaiul miresei fiind format din 500 de curtezane , coordonate de insasi amanta papei, Giulia Farnesse. Inca de la inceputul casniciei sale a aprofundat arta amorului luand lectii de la faimoasa curtezana Imperia, care a initiat-o in arta subtila a galanteriei. Desi istoria o catalogheaza ca cea mai renumita experta in arta otravurilor, Lucretia avea sa realizeze ca cea mai teribila arma  care ridica sau darama puterile lumii  este dragostea, nu otrava.

Epitaful de pe piatra ei funerara  mentioneaza: “Ca si copila am iubit plina de speranta, ca adult am iubit plina de pasiune, ca femeie in varsta am iubit cu amintirile“. A fost inconjurata de oameni de stiinta, poeti, curtezane, pictori si scriitori. Dar aliantele politice se legau si se desfaceau la fel de usor ca si in zilele noastre, motiv pentru care, la scurt timp dupa casatorie, prezenta lui Giovanni Sforza sa nu mai fie agreata in anturajul  papal. Lucretia a fost avertizata de catre fratele sau, Cesare, ca Giovanni urmeaza sa fie asasinat. In vreme ce Lucretia era nerabdatoare sa scape de un sot plictisitor, Papa Alexander si fratele ei, Cesare, puneau la cale un nou mariaj profitabil pentru Lucretia si pentru consolidarea puterii Borgia in Italia. Maniera in care erau rezolvate aceste conflicte nu difera foarte mult de cea pusa in practica in zilele noastre: acuzatii de incest cu fratii si tatal ei, pe de-o parte, acuzatii de impotenta si imposibilitatea consumarii casniciei de cealalta parte.  Ca si acum , banii faceau diferenta dintre aparenta si esenta. In vreme ce Papa a consideratnula casatoria, el i-a daruit fostului ginere dreptul de a pastra zestea fiicei sale. Desi acesta a semnat o declaratie de impotenta si actele de anulare a casatoriei, el poate fi considerat un personaj norocos de vreme ce a scapat cu viata. Fatarnicia in clasele superioare era asa de mare incat, la 6 luni de la divort, desi Lucretia era insarcinata cu  calugarul Perotto, judecatorii Vaticanului atestau faptul ca ea era virgina. Cesare l-a injunghiat pe calugarul Perotto, si l-a aruncatin Tibru impreuna cu  menajera Lucretiei, Pantasilea, banuita ca ar fi facilitat intilnirile romantice dintre cei doi. Se zice ca insasi Lucretia nu stia cu certitudine cine era tatal copilului sau nascut in secret si ulterior botezat Giovanni, „infans Romanus“.

Dupa un an de la nasterea copilului, Lucretia s-a casatorit cu Alfonso, Print de Aragon, la Napoli, mariaj care si acesta s-a terminat destul de repede. Papa nu a dorit nici un moment sa consolideze pozitia noului sa ginere, motiv pentru care a numit-o pe Lucretia guvernatoare a provinciilor Spoleto si Foligno, post rezervat de obicei cardinalilor. Pozitia sotiei sale il facea pe Alfonso sa para un consort fara putere, de vreme ce Lucretia chiar se pricepea sa administreze bine provinciile. Dupa cateva luni, Papa si-a adus fiica impreuna cu sotul acesteia la Roma, ca primul copil al lor sa se nasca in capitala.  Lucretia a nascut un baiat pe care l-a numit Rodrigo, dupa numele tatalui ei. Nu dupa mult timp, sotul acesteia a fost atacat si ranit grav, iar Lucretia a banuit ca in spatele acestei actiuni nu a fost altul decat fratele ei, Cesare. Daca analizam modul in care s-a sfarsit si cea de-a doua casatorie a Lucreziei , cat si gelozia lui Cesare fata de cumnatul sau, Alfonso de Aragon, se poate trage concluzia ca acuzatiile de incest erau intemeiate. Dar  Lucrezia chiar a fost indragostita de cel de-al doilea sot si este foarte probabil ca  fratele ei sa nu a suportat acest lucru , poruncind ca acesta sa fie strangulat. Lucrezia nu a putut depasi niciodata aceasta drama din viata sa conjugala, cu atat mai mult cu cat fiul lor, Rodrigo, a murit la varsta de 13 ani.

La nici un an de la incident,  Papa Alexander al VI-lea a lasat indatoririle Vaticanului in mainile Lucretiei care, la numai 21 de ani, a devenit capul Adunarii Crestine. In timp ce Papa strangea averi, iar  Cesare pleca in expeditii militare, ei pregateau un nou mariaj pentru Lucretia, alesul de data aceasta fiind Ducele de Ferrara. Ducele avea 24 de ani, era un barbat puternic, tacut, meloman,  pasionat de arme si fascinat de frumoasa sa sotie. Lucretia si-a respectat noul ei sot, caruia i-a daruit 4 copii, chiar daca pe parcursul casniciei a mai avut si ati amanti. In timpul acestui mariaj, fratele ei Cesare, a murit pe campul de lupta, iar Lucretia a fost devastata. Cu toate astea, ea si-a adus ceilalti doi fii in Ferrara si s-a straduit sa fie integrati in familie, in ciuda opozitiei sotului ei. Lucretia a murit la nici 39 de ani, dupa nasterea celui de-al cincilea copil al Ducelui de Ferrara, pe 24 iunie 1519. 

Desi  Victor Hugo si  Alexandre Dumas o mentioneaza si caracterizeaza in scrierile lor,  facand referire la obiceiul de a utiliza  otrava pentru a-si elimina adversarii, nu exista dovezi ca Lucretia ar fi fost autoarea sau ca ar fi participat activ la crimele comise de cei din familia ei. Dar putem presupune ca  a fost un martor tacut si pasiv, aratandu-si astfel devotamentul fata de tatal si fratele ei. Desi era renumita pentru aventurile ei sexuale, nu au existat dovezi care sa sustina  acuzatiile de incest. Niccolò Machiavelli a fost cel care a scris despre coruptia sexuala si politica dura exercitata in timpul lui Alexander al VI-lea.  De-a lungul timpului au rezistat legende care confirma faptul ca Lucrezia Borgia participa la banchete alaturi de Cesare si de tatal lor, unde isi otraveau inamicii. Literatura mentioneaza prezenta unui inel care a apartinut Lucretiei Borgia in care pastra otrava pe care o turna in cupa cu vin a victimelor. Aceleasi surse confirma faptul ca  familia Borgia detinea o otrava speciala, preparata dintr-un amestec de fosfor cu arsenic,  pentru care nu exista antidot. Cat este fictiune? cat este realitate? greu de spus. Personajele controversate au facut intotdeauna deliciul atat al istoriei, dar mai cu seama al literaturii. Daca mai luam in calcul si serialul „Borgia”, deja parasim lumea cuvantului si facem reverenta in fata imaginii. Si cand viata bate filmul?