Timisoara - orasul premierelor

Putini timisoreni stiu astazi ca, la cativa pasi de la iesirea de pe strada Mercy, pe macadamul din Piata Unirii, un obiectiv de mare importanta asteapta sa fie descoperit. Un ochi vigilent poate identifica pe o dala de dimensiune mai mare fata de cea a suratelor din jur conturul orasului vechi. Probabil, aceasta dala este marturia unei istorii unice din istoria citadina romaneasca. 

Prima mentiune scrisa a Cetatii Tymes a fost facuta de regele Stefan al Ungariei intr-o donatie a unui teren apartinand acestei cetati, pe vremea cand cel mai important oras din Banat era Cenadul, cu mult inainte de construirea Castelului din Timisoara in anul 1047, an in care in Cenad exista deja o Episcopie Catolica unde poposeau principii si oamenii de vaza aflati in vizita in aceasta parte de lume. 

Despre prima cetate a Timisoarei, istoricul Ioan Hategan spune ca avea forma dreptunghiulara si masura 170 de metri lungime cu alti 110 metri latime. Cetatea se intindea in perimetrul actual al strazilor Alba Iulia-Telbiz-Piata Huniade si Bolyai, fiind strabatuta de un drum comercial care intra prin zona cladirii diviziei si iesea pe langa cladirea Modex. Satul se intindea in aria desemnata de actualele Piete Libertatii, Sfantul Gheorghe ajungand pana la Hotelul Continental.

Intre anii 1310 si 1325, Timisoara a devenit resedinta regelui Carol Robert d’Anjou care a cladit aici un palat pe locul in care se afla azi Castelul Huniade. In cei 8 ani cat au durat lucrarile, in acest loc a fost ridicata una dintre cele mai puternice fortificatii din Evul Mediu. Noua cetate a fost construita in apropiere de cea veche, ramasa inca in picioare. Pe strada Alba Iulia, apele raului Bega scaldau zidurile noii fortarete care se intindea pana in Parcul Civic. Fosta resedinta a lui Carol d’Anjou a fost intarita si largita in vremea domniei lui Ioan de Hunedoara care a imprejmuit vechiul sat cu ziduri din caramida, palanci (scanduri de stejar) si santuri, iar romanii si sarbii care locuiau aici au devenit locuitorii cetatii. Atunci au luat nastere cele doua suburbii: Palanca Mare (Fabricul de azi) si Palanca Mica (actualul cartier Elisabetin). Constructia moderna includea patru porti de acces si un turn de apa. Viata cetatii a cunoscut mai multe etape de dezvoltare si transformare marcate de domnia lui Matei Corvinul - fiul lui Iancu de Hunedoara, Paul Chinezul sau Eugeniu de Savoya – printul care a eliberat Banatul de ocupatia otomana dupa 164 de ani de pasalac. Cea mai infloritoare perioada a fost marcata de numirea Contelui Claudius Florimund Mercy in postul de guvenator militar si civil al Banatului de insusi printul eliberator. Acesta a realizat un Modest proiect de organizare in Banatul Timisoarei in anul 1717 care stabilea liniile directoare pentru dezvoltarea provinciei. A fortificat orasul grav avariat dupa razboaiele cu turcii cu un brau triplu de ziduri despartite prin santuri care, la nevoie, puteau fi umplute cu apa, a consolidat turnul de apa si cartierul Palaca Mare, lucrari care au costat 20 de milioane de florini. A renovat inclusiv cele 3 cai de acces care rezistasera razboiului. Acestea erau atat de inguste incat doar cate o caruta si cativa pietoni puteau intra simultan pe poarta.

Fosta cetate a Timisoarei fusese ridicata pe un teren mlastinos, iar calitatea apei potabile era indoielnica, motiv pentru care soldatii austrieci refuzau sa consume apa scoasa din fantani. Autoritatile au decis in anul 1718 sa ridice o fabrica de bere care a fost infaptuita in 1764. Aceasta avea sa fie cea mai veche fabrica de pe teritoriul Romaniei. In 1719 s-au demarat lucrarile la Cazarma Transilvaniei, cea mai lunga din Europa, avand o lungime de 483 de metri.

Intre 1722 si 1786 a inceput colonizarea Banatului cu svabi, denumire generica data colonizatorilor de diferite nationalitati adusi de pe teritoriul imperiului, in special cu germani proveniti din landul Baden Wurttemberg, colonizare continuata inclusiv sub domnia Imparatului Carol al II-lea. In 1728 a fost demarata canalizarea raului Bega, actiune care a durat pana in 1771, in incercarea de a fi transformata in artera navigabila. Prima nava a parcurs distanta dintre Timisoara si Pancevo in anul 1732.

Pana in 1988 raul Bega a fost singurul canal interior navigabil din tara. In cartierul Fabric s fost construita prima pompa hidraulica care ridica apa din rau intr-un rezervor de unde, prin tevi din lemn de pin, era adusa in cismelele din cetate. O astfel de pompa hidraulica exista doar in cateva capitale europene precum Londra, Paris si Augsburg. 

In tot acest timp au fost incepute lucrarile de construire a Primariei Germane, actuala Primarie Veche din Piata Libertatii, iar 2 ani mai tarziu, lucrarile la Domul din Piata Unirii care a fost inaugurat in 1774. Intre timp, orasul trecuse prin epidemia de ciuma in care o sesime din populatie hranea pamantul din cimitir. In memoria victimelor a fost inaltat in 1740 Monumentul Sfanta Treime si in 1756, Monumentul Sf. Ioan Nepomuk.

Tot atunci , prin preajma anului 1760, s-a introdus iluminatul stradal prin amplasarea a 100 de felinare umplute cu seu, montate pe cladiri ale caror proprietari se ingrijeau de intretinerea lor, fapt care i-a adus renumele de cel mai iluminat oras din imperiu. In 1770 Wolfgang von Kempelen a inventat la Timişoara masina de jucat sah. O data cu domnia Imparatesei Maria Tereza, s-a demarat al doilea val de colonizare, marcand o etapa infloritoare pentru oras: s-a deschis prima tipografie Matei Heimerl care se ocupa cu tiparirea de calendare in limba germana, apoi a primului saptamanal al orasului: Intelligenz Blatt, primul ziar din Romania in limba germana si prima publicatie periodica din S-E Europei; alimentarea cu apa potabila a orasului s-a realizat cu apa din fantanile sapate in Fabric. In 1777 Curtea de la Viena a hotarat anexarea Banatului la Ungaria, care s-a petrecut in 1779, etapa in care deja in Banatul Timisan functionau 270 de scoli cu diferite limbi de predare: 147 romanesti, 60 germane, 53 sarbesti, 3 maghiare si 2 bulgaresti. Doi ani mai tarziu, Timisoara a fost declarat „oras liber regesc” , act prin care Timisoara a dobandit autonomie economica si a avut proprii reprezentanti in Dieta de la Buda. In anii urmatori, resedinta episcopala catolica s-a muta de la Cenad la Timisoara, in cartierul Cetate. In 1815 s-a deschis prima biblioteca publica de împrumut din Imperiul Austriac, dotata cu sala de lectura. Biblioteca avea 4000 de volume , cu lucrari in limbile: franceza, germana, maghiara, latina si nu numai. In 1825 s-a deschis prima scoala romaneasca de fete.

In anul 1846 au inceput lucrarile la Fabrica de tigarete care a fost cea mai mare din Romania si a doua ca marime din regatul maghiar. 

Patru ani mai tarziu a fost infiintata Camera de Comert si Industrie a Voievodinei Sarbesti si a Banatului Timisean. 

Au urmat alte momente importante din istoria cetatii: anul 1854 cand a fost introdus telegraful pe linia Viena-Timisoara-Sibiu, anul 1857 cand a fost inaugurata calea ferata pe traseul Seghedin-Timisoara care facea legatura cu Budapesta si Viena. Tot atunci au inceput lucrarile la Gara din Iosefin.

In 1856 a aparut omnibusul cu cai care asigura transportul calatorilor intre cartierele Cetate si cele limitrofe, care parcurgea o distanta de 949 de metri, moment marcat ca fiind primul mijloc de transport local. Un an mai tarziu a fost pusa in functiune Uzina de gas si reteaua de distributie a gasului aerian. Incepand cu 1857 , Timisoara s-a remarcat la nivel naţional prin cateva evenimente singulare acelei perioade:

-      introducerea iluminatului public cu gas, fapt care ii atribuie calitatea de primul oras iluminat din tara;

-  inaugurarea in 1869 a tramvaiului tras de cai, linie cu o lungime de 6 km, devenind astfel primul oras din tara si din Europa de sud-est care utiliza acest mijloc de transport in comun;

-       efectuarea primelor curse de pasageri pe canalul Bega, devenind primul oras din Romania care utiliza transportul naval in comun;

-       infiintarea Partidului National Roman din Banat si Ungaria - primului partid politic din Romania, al carui presedinte a fost ales Alexandru Mocioni;

-       inaugurarea primei Fabrici de Spirt din Romania;

-       aparitia primei publicatii periodice in limba romana in 1875 cu numele de Priculici, sub conducerea lui Rotariu;

-       premierele teatrale si de opera din anul 1786;

-       instalarea primei centrale telefonice urbane cu o retea de 52 de abonati, centrala

   pentru care Ignatz Leyritz obtinuse in anul 1879 licenta de la T.A.Edison. Astfel

   Timisoara se afla in contact cu intreaga Europa prin Budapesta si Viena.

- infiintarea in 1883 a primei Fabrici de Chibrituri, Unsoare de caruta si Tehnica Chimica sub emblema Emke;

-       in 1884, Timisoara a devenit primul oras european care detinea un sistem de iluminat stradal

-       inaugurarea primei statii voluntare de sanatate din tara si din regatul ungar in anul 1886;

-       deschiderea in 1892 a primei drogherii de provincie din regatul maghiar, drogheria Krayer fiind la vremea respectiva una dintre cele mai mari producatoare si distribuitoare de medicamente ale unor firme mari de profil de pe continent;

-       aparitia primei strazi asfaltate in 1895;

-    anul 1899 a intrat in istoria cetatii prin aparitia tramvaiului electric  si atestarea documentara a primului meci de fotbal din tara desfasurat pe terenul Velocitas al Liceului Piaristilor. Intrarea s-a facut pe baza de bilete.

Anul 1907 a intrat in istoria urbei prin decizia autoritatilor de a incepe demolarea zidurilor cetatii care impiedicau dezvoltarea orasului. Un an mai tarziu a fost data in exploatare Uzina Hidroelectrica de pe Bega si Turbinele, iar cativa ani mai tarziu au fost incepute lucrarile de construire a Palatului Lloyd si a cladirilor impunatoare de pe partea vestica a Pietei Operei, vestitul Corso.  

Timisoara a trecut prin procesul de ocupatie sarbeasca, apoi a inceput Primul Razboi Mondial, dar Banatul nu si-a sistat procesul de dezvoltare economica si culturala, fiind infiintata Politehnica din Timisoara.

In 1921, George Enescu a sustinut un concert in oras. Cetatea deja avea doua echipe de fotbal puternice, Chinezul si Ripensia, care dominau campionatul de fotbal intre cele doua razboaie mondiale cucerind 9 titluri de campioane nationale.

Intre 1930-1941 in Timisoara au existat reprezentante diplomatice ale urmatoarelor state: Austria, Belgia, Cehoslovacia, Franta, Germania, Guatemala, Italia, Marea Britanie, Olanda, Paraguay, Suedia, iar intre anii 1936-1946 a avut loc construirea Catedralei Mitropolitane Ortodoxe. In 1938 prima masina de sudat sine de cale ferata din lume, Taurus, a fost realizata la Timisoara de inginerul Corneliu Micloşi. 1945 a fost anul înfiintarii Institutului de Medicina, sfintirea Catedralei Mitropolitane Ortodoxe in prezenta Regelui Mihai I in data de 6 octombrie, iar un an mai tarziu s-a infiintat Opera Română din Timisoara, prin decret regal. In 1949 se joaca la Timişoara primul meci international de handbal din Romania. In 1953 s-a infiintat teatrul Maghiar de Stat, in anul 1990 si-a inceput activitatea Teatrul German de Stat, Timisoara devenind astfel singurul oras european cu 3 teatre de stat care prezenta spectacole in 3 limbi: romana, germana si maghiara. In 1969 la Timisoara s-a realizat primul calculator electronic din Romania: Mecipt 1, la Facultatea de Electrotehnica, iar in 1988, primul robot electronic din Romania, REMT1. Anul 1989 a fost anul Revolutiei cand manifestatiile de protest impotriva regimului dictatorial al lui Ceauşescu au determinat caderea comunismului, Timisoara fiind declarat oras liber din Romania. La 20 decembrie 1989 s-a infiintat Frontului Democrat Roman, care a preluat conducerea politica si administrativa a Timisoarei.

In materialele care vor urma, voi povesti, pe sectiuni, istoria fascinanta a acestui oras si a personalitatilor care au influentat modul de viata al locuitorilor din Banat. Tineti aproape, povestea continua.

Imagini: www.banaterra.ro