N-am sa va spun nimic nou, ci doar am sa va amintesc una
dintre povestile de amor care au facut istorie. Francesca Malatesta da Rimini, “prima
femeie a lumii moderne” (cum ii spunea De Sanctis) a fost una dintre cele mai
controversate personaje din literatura universala. Eroina care l-a inspirat pe Dante Alighieri in Divina Comedie a fost un
personaj real care a trait in Evul Mediu si careia destinul i-a harazit o mare
provocare. Fiica lui Guido di Polenta, lordul mosiilor din Ravenna, a fost
promisa prin casatorie lui Giovanni Malatesta, fiul lui Malatesta da Veruchhio,
lordul mosiilor din Rimini, din motive de aliante militare. Cele doua familii,
di Polenta din Revenna si Malatesta din Rimini, se aflau de buna vreme in
razboi, iar nunta pusa la cale de capii celor doua familii importante din
Romagna era menita sa incheie un armistitiu si sa consolideze pacea de atunci
inainte. Temandu-se de un refuz, parintii celor doi au decis sa nu dezvaluie miresei
identitatea sotului decat dupa casatorie. Giovanni se nascuse cu o malformatie congenitala care i-a adus
porecla de Giovanni Schiopul si era mult mai in varsta decat Francesca. La
legiferarea casatoriei prin procura a fost trimis fratele cel mic al lui
Giovanni, Paolo Malatesta, un tanar superb de care fata s-a indragostit pe loc.
Francesca a trebuit sa faca fata unei mari deziluzii a doua zi dupa nunta, dar si
unei crunte realitati. Resemnata, aceasta si-a acceptat soarta si i-a daruit
sotului ei o fiica, Concordia, si un fiu, Francesco. Desi Paolo Malatesta s-a
casatorit si a avut si el doi copii, se spune ca intre cei doi a existat o
poveste de dragoste care a durat timp de 10 ani. Nu se stie daca aceasta iubire
s-a pastrat in limitele platonice, dar istoria consemneaza faptul ca sotul
gelos, i-a surprins pe cei doi impreuna in dormitor si, banuindu-i de adulter, i-a injunghiat. L’amor che muove il sole e l’altre
stelle… daca nu in efemer, macar in eternitate.